BusinessMagazin

Tag: SIF

  • Bursa a inchis in scadere usoara

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost diferita de cea a marilor burse europene, care au inregistat crestereri cu 0,1% – 0,5%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de marti in scadere cu 1,8-3,1%. Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni au fost efectuate la preturi in medie cu 0,26% mai mici fata de referinta. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o scadere a indicelui BET-NG cu 0,8%. Indicele extins al Bursei BET-XT a incheiat sedinta de marti in scadere cu 0,26%.

    Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 37,5 milioane de lei (8,9 milioane de euro). Cele mai lichide actiuni au fost SIF Oltenia (SIF5), SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3) si BRD – Groupe Societe Generale (BRD). Actiunile SIF 5 au fost cotate la 0,820 lei, pret in crestere cu 1,23% fata de referinta, SIF 2 au fost tranzactionate la 0,670 lei, pret in crestere cu 0,76% fata de referinta, SIF 3 cu 0,390 lei, pret in scadere cu 1,77% fata de referinta, iar BRD – Groupe Societe Generale cu 8,050 lei, pret in scadere cu 1,23% fata de referinta.

  • Bursa a inceput saptamana in scadere cu 2,21%

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni au fost efectuate la preturi in medie cu 2,6% mai mici fata de referinta. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o scadere a indicelui BET-NG cu 2,9%. Evolutia pietei de la Bucuresti a fost determinata de marile burse europene, care au incheiat in scadere cu 1,4% – 2,7%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de luni in crestere cu 0,4-0,8%. Indicele extins al Bursei BET-XT a incheiat sedinta de luni in scadere cu 1,34%.

    Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 17 milioane de lei (4 milioane de euro). Cele mai lichide societati au fost Petrom (SNP), BRD – Groupe Societe Generale (BRD) si SIF Moldova (SIF2). Actiunile Petrom au fost cotate la 0,230 lei , pret in scadere cu 6,1% fata de referinta, BRD – Groupe Societe Generale au fost tranzactionate la 8,150 lei, pret in scadere cu 1,2% fata de referinta, iar SIF 2 cu 0,665 lei, pret in scadere cu 5% fata de referinta.

  • Bursa in scadere cu 2,02%

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost determinata de tendinta descendenta a marilor burse europene, care la mijlocul sedintei de luni erau in scadere cu 1,2% – 2,8%. Bursele din Asia au incheiat sedinta in crestere cu 0,4-0,8%. Primele 10 actiuni in functie de lichiditate de la BVB erau tranzactionate la ora 13:30 in medie cu 2,44% sub valoarea de referinta. Indicele extins al Bursei BET-XT, care reflecta traiectoria primelor 25 de actiuni in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile era in scadere cu 2,26%.

    Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 6,8 milioane de lei (1,61 milioane de euro). Cele mai lichide societati erau BRD – Groupe Societe Generale (BRD), Vrancart (VNC) si SIF Transilvania (SIF3). Actiunile BRD – Groupe Societe Generale (BRD) erau cotate la 8,050 lei, pret in scadere cu 3% fata de referinta, Vrancart se tranzactiona cu 0,0830 lei, pret in scadere cu 3,4 % fata de referinta, iar SIF 3 cu 0,4020 lei, pret in scadere cu 2,2%.

  • Bursa a inchis in crestere

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni au fost efectuate vineri la preturi in medie cu 2,97% mai mari fata de referinta. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 2,9% peste nivelul de joi. Evolutia ascendenta a pietei de la Bucuresti a fost determinata de marile burse europene, care au incheiat in crestere cu 0,4% – 1,9%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de vineri in crestere cu 0,2-1,6%.

    Indicele extins al Bursei BET-XT a incheiat sedinta de vineri in crestere cu 2,51%. Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 11,35 milioane de lei (2,7 milioane de euro). Lichiditatea Bursei a fost sustinuta in proportie de peste 40% de tranzactii cu actiunile SIF. Cele mai lichide societati de investitii au fost SIF Oltenia (SIF5), si SIF Moldova (SIF2) ale caror actiuni au fost cotate la 0,855 lei, pret in crestere cu 2,4% fata de referinta, respectiv 0,690 lei, pret in crestere cu 2,2% fata de referinta.

  • Bursa, tot pe crestere usoara

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost determinata de tendinta ascendenta a marilor burse europene, care la mijlocul perioadei de tranzactionare a sedintei de vineri erau in crestere cu 0,1% – 1,7%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de vineri in crestere cu 0,2-1,6%. Primele 10 actiuni in functie de lichiditate de la BVB erau tranzactionate la ora 13:30 in medie cu 2,45% peste valoarea de joi, iar titlurile celor cinci societati de investitii financiare (SIF) erau cotate cu 2,4% peste valoarea de referinta.

    Indicele extins al Bursei BET-XT, care reflecta traiectoria primelor 25 de actiuni in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile, era in crestere cu 2,3%. Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 5,7 milioane de lei (2,35 milioane de euro). Lichiditatea Bursei a fost sustinuta, in proportie de peste 30% de tranzactii, cu actiunile SIF. Cea mai lichida societate de investitii era SIF Oltenia (SIF5), ale carei actiuni erau cotate la 0,850 lei, pret in crestere cu 2,4% fata de referinta.

  • Bursa si SIF pe plus

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost diferita de cea a marilor burse europene, care la finalul sedintei de joi erau in scadere cu 0,1% – 0,3%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de joi in scadere cu 1,3-1,7%. Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni au fost efectuate la preturi in medie cu 2,63% mai mari fata de referinta. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 1,98% peste nivelul de miercuri.

    Indicele extins al Bursei BET-XT a incheiat sedinta de joi in crestere cu 2,18%. Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 14,8 milioane de lei (3,5 milioane de euro). Lichiditatea Bursei a fost sustinuta in proportie de peste 55% de tranzactii cu actiunile SIF. Cele mai lichide societati de investitii au fost SIF Oltenia (SIF5), si SIF Moldova (SIF2) ale caror actiuni au fost cotate la 0,835 lei, pret in crestere cu 0,6% fata de referinta, respectiv 0,675 lei, pret in scadere cu 1,46% fata de referinta.

  • Euforie de primavara la Bursa

    O luna de cresteri sustinute pe Bursa de la Bucuresti si pe pietele internationale a fost de ajuns ca multi investitori sa uite de criza economica, de caderile dramatice din 2008 si sa se avante din nou la cumparare, determinand una dintre cele mai puternice cresteri din istoria pietei locale de capital.

    “Tot ce e negativ se pare ca a fost sters cu buretele. Totul creste. E surprinzator pentru mine”, afirma Marcel Murgoci, director de operatiuni la societatea de brokeraj Estinvest din Focsani.

    Intr-adevar, stirile negative care la inceputul anului ii determinau sa-si lichideze portofoliile la orice pret nu mai produc aproape niciun efect in perceptia marei mase a investitorilor. Si scenariile de la sfarsitul anului trecut, care prevesteau dezastrul, au fost uitate. Pe de alta parte, chiar si jumatate de stire pozitiva poate aduce acum cresteri de 15% pe zi pentru actiunile listate. Se cumpara la orice pret, chiar daca unii au vandut pe minimele din februarie, iar acum rascumpara aceleasi titluri la cotatii duble. Mai mult, brokerii atrag atentia ca actiuni care cu putin timp in urma erau evitate, au devenit peste noapte vedete pe Bursa.

    Inca o data, Bursa arata ca succesul sau esecul tine mai mult de psihologie decat de analiza cifrelor si daca majoritatea investitorilor incep sa creada in revenirea pietei, atunci ea isi va reveni. Iar cand toata lumea vrea sa prinda trenul revenirii, nu mai conteaza ca pretul platit este dublu.

    SIF-urile, de exemplu, si-au dublat pretul de la inceputul lunii martie, marcand una dintre cele mai accelerate cresteri de la listarea pe Bursa. Cei mai multi investitori au intrat insa la cumparare abia cand preturile se dublasera deja fata de minimele din februarie. Astfel, daca la inceputul lunii martie se tranzactionau zilnic in jur de un milion de actiuni la fiecare SIF, in ultimele zile volumele au ajuns si la 6 milioane de actiuni, iar cresterile zilnice au fost si de 15%. “Se observa acest fenomen accentuat in ultimele zile, aceasta panica la cumparare. Probabil ca investitorii au tot asteptat momentul prielnic de a intra la cumparare, iar cresterile de o saptamana doua nu au fost suficiente ca sa-i faca sa creada intr-o revenire a pietei”, sustine Murgoci.

    El crede ca multi investitori care au stat pana acum pe margine au inceput sa intre destul de puternic la cumparare in ultimele doua saptamani, pentru a nu pierde trendul pozitiv. “Pana atunci intrau cu sume mici si diversificau foarte mult. Pe moment se pare ca s-a schimbat sentimentul”, apreciaza Murgoci. Iar aceasta schimbare s-a produs, desi, la nivel fundamental, situatia economica nu s-a imbunatatit in ultimele luni. Exista insa o explicatie, cred brokerii. “Nu cred ca s-au schimbat multe la nivel macroeconomic, dar investitorii sunt mai atenti acum la stirile pozitive decat la cele negative”, este de parere Adrian Ceuca, directorul general adjunct al Broker Cluj.

    Alti jucatori din piata de capital, precum Rares Nilas, directorul general al BT Securities, firma de brokeraj a Bancii Transilvania, pun schimbarea perceptiei si pe evolutia de pe pietele externe. De exemplu, statistica privind prabusirea exporturilor romanesti in februarie cu 27%, publicata saptamana trecuta, a fost trecuta cu vederea. In schimb, profitul record raportat in primul trimestru de banca americana Wells Fargo a urcat puternic toate pietele, inclusiv pe cea de la Bucuresti.

    Nilas explica cresterea mult mai puternica a pietei locale si prin lichiditatea scazuta, care face ca intrarile mai consistente de capital la cumparare sa determine variatii mult mai puternice decat pe pietele externe. Pentru ca de la inceputul crizei financiare, si scaderile Bursei de la Bucuresti au fost printre cele mai mari din lume. Pare astfel normal ca revenirea de acum a bursei romanesti sa aiba in prim-plan sectorul financiar, cel care a fost cel mai puternic lovit in momentul declansarii crizei. In aceste conditii, BRD a crescut de la inceputul lunii martie cu 72%, iar Banca Transilvania a castigat aproape 75%.

    Societatile de Investitii Financiare (SIF) au fost vedetele revenirii, cu avansuri de pana la 130% in cazul SIF Moldova. Cresterea cotatiilor a fost determinata si de clarificarea pozitiei financiare a acestora, dupa ce BCR si BRD (la care cele cinci SIF detin participatii importante) au anuntat ca vor distribui dividende, iar SIF Oltenia a incasat 18 milioane de euro din vanzarea participatiei la Automobile Craiova. Asadar, cel putin pentru acest an, SIF-urile nu duc lipsa de lichiditati.

    Dar revenirea pietei este generala, nu se rezuma doar la sectorul financiar. Companii care pana in urma cu doua luni erau evitate din cauza pierderilor raportate anul trecut sau a datoriilor mari inregistreaza de doua saptamani cresteri record – producatorul de subansamble auto Compa Sibiu (simbol bursier CMP), cel de componente pentru industria aeronautica Turbomecanica Bucuresti (TBM), combinatul chimic Oltchim Ramnicu- Valcea (OLT) sau compania de foraj Dafora Medias (DAFR).

    “Cred ca, in momentul in care piata se va mai aseza, investitorii se vor gandi mai bine care actiuni merita un pret mai mare decat cel din piata si care nu”, apreciaza Marcel Murgoci. El crede ca pentru cei cei cumpara acum indiferent de actiune sau de pret exista riscul ca peste cateva zile vanzarea sa se faca la un pret mai mic. Asta nu pare insa sa-i impiedice pe investitori sa caute actiuni din ce in ce mai riscante, doar in speranta ca vor putea castiga 50- 100% in cateva zile. “Nu cred ca cine intra astazi se gandeste sa stea pe termen de sase luni. Sunt multi speculatori care vor sa prinda acest val si sa vanda cat mai sus”, conchide Murgoci. Altfel spus, la primele corectii, speculatorii vor fi primii care vor vinde. Ramane de vazut daca si restul investitorilor ii vor urma.

     

    Topul cresterilor pe Bursa
     

  • La ce mai foloseste Bursa

    Investitorii erau in urma cu un an inca optimisti, mai aveau bani destui si sperau intr-o rezolvare usoara a crizei. Brokerii mai credeau ca piata se poate intoarce usor la maximele din 2007, invarteau inca milioane de euro si nu-si puneau problema locului de munca. Iar companiile strangeau bani de pe Bursa pentru ca investitorii mai participau pe atunci la majorari de capital. Parca au trecut secole si toate par o amintire neverosimila a unor vremuri demult apuse.

    Acum Bursa a devenit un subiect banal dintr-un context deja prea incarcat de criza. Altele sunt grijile acum: deprecierea leului, inghetarea salariilor, concedierile colective, bugetul. Scoasa din scena fara glorie, ca o vedeta care nu si-a dat seama ca nu mai starneste decat zambete ironice de cand alte staruri au captat atentia publicului, Bursa isi traieste parca ultimele clipe. Pare un verdict prea dur, insa semnele lui se vad pretutindeni: in numarul de investitori, in valoarea tranzactiilor zilnice, in declaratiile pesimiste ale brokerilor si in resemnarea sefilor de companii.

    Statisticile Fondului de Compensare a Investitorilor arata ca la sfarsitul anului trecut pe Bursa existau peste 90.000 de conturi deschise de investitori la societatile de brokeraj. Cu toate acestea, doar 5-6.000 de investitori mai cumpara sau vand actiuni pe Bursa, conform statisticilor Bursei de Valori Bucuresti.

    Asadar ce se intampla cu restul de peste 80.000 de investitori? “Sunt multi investitori care acum asteapta. Fie nu mai au bani pentru investitii, fie nu mai au curaj. Sunt clienti care au stat luni de zile cu cash in conturi pentru ca sunt nehotarati. Nu ai ce argumente sa le dai cand situatia se degradeaza pe zi ce trece pe toate pietele bursiere”, spune Octavian Dragolea, director de agentie la societatea de brokeraj IFB Finwest.

    Iar pe zi ce trece, decizia de a investi este tot mai greu de luat, desi, teoretic, ieftinirea actiunilor ar trebui s-o faca mai usoara. Asta din cauza ca in ultimul an aproape toti cei care au cumparat actiuni pe baza rationamentului ca sunt mai ieftine au vazut ca acestea pot scadea oricand mai mult. Astfel, principalul argument al investitiei la Bursa, respectiv posibilitatea obtinerii unui castig superior celui de la banca, a disparut aproape complet in ultimul an. Doar o mica parte din cei care au investit anul trecut pe Bursa au reusit sa castige, iar din acestia o si mai mica parte au reusit sa-si conserve castigurile respective.

    “Majoritatea investitorilor care au iesit dintr-o actiune au intrat pe alta sau au cumparat din nou aceeasi actiune dupa ce a mai scazut, astfel ca in cele din urma a inregistrat pierderi”, explica Dragolea. Practic, spre deosebire de pietele mature, unde investitorii pot castiga si cand scade piata, avand la indemana vanzarile in lipsa (short selling), pe piata de la Bucuresti se poate castiga doar cand actiunile cresc. Cum acest lucru nu s-a mai intamplat decat rar de la mijlocul lui 2007, investitorii au uitat cum e sa castigi. Disparand motivatia, a disparut si interesul pentru piata. Teoria spune ca Bursa se adreseaza in primul rand investitorilor institutionali, adica fondurilor mutuale, fondurilor de pensii, firmelor de asigurari si bancilor. Aceasta componenta insa nu a existat niciodata pe piata de la Bucuresti, astfel ca Bursa s-a bazat in special pe fondurile de investitii straine pe care a putut sa le atraga.

    Acestea au fost si primele care au plecat, cand criza a prins amploare, preocupate sa-si minimizeze pierderile si, asa cum spunea directorul uneia dintre marile case de brokeraj de pe piata, este putin probabil ca se vor intoarce prea curand pe Bursa de la Bucuresti dupa ce au fost nevoite sa iasa din piata cu pierderi de peste 50%. In aceste conditii, Bursa a pierdut acea masa critica de investitori pe care trebuia sa-i deserveasca.

    Fondurile mutuale nu mai primesc bani pentru investitii in actiuni, dupa ce au pierdut la randul lor pana la 80% din banii clientilor in 2008, fondurile de pensii aflate la inceput de drum nu se aventureaza pe Bursa, iar SIF-urile devin tot mai zgarcite cu investitiile, dupa ce au investit anul trecut si au pierdut. Rezultatul nu poate fi decat unul singur: fara investitori, Bursa nu poate sa creasca, iar rulajele au ajuns atat de mici, incat dau batai de cap chiar si marilor societati de brokeraj. In prima luna a anului, valoarea medie a tranzactiilor zilnice de pe Bursa a scazut sub 2,5 milioane de euro, insa au fost si sedinte in care lichiditatea a scazut la un milion de euro.

    Asta in conditiile in care la inceputul anului trecut tranzactiile se apropiau de 15 milioane de euro zilnic. Odata cu scaderea tranzactiilor au scazut si veniturile societatilor de brokeraj, de aproape 10 ori, astfel ca principala preocupare a acestora a devenit limitarea costurilor, in conditiile in care atragerea de noi investitori reprezinta o sarcina aproape imposibila in aceasta perioada. In fiecare saptamana, pe buletinul CNVM apar stiri in legatura cu inchideri de agentii ale unor societati de brokeraj sau concedieri ale unor brokeri. Estinvest, cel mai mare broker din Moldova, si-a inchis 24 din cele 39 de unitati si a concediat un numar similar de agenti, Carpatica Invest, una dintre societatile de brokeraj din top 10, a anuntat de asemenea concedieri si inchideri de agentii si chiar KBC Securities, liderul pietei de brokeraj in 2008, si-a inchis agentiile din tara si a ramas doar cu sediul din Bucuresti in incercarea de a-si reduce cheltuielile.

    In aceste conditii, brokerii nu pot decat sa spere la o revenire a pietei, desi chiar ei recunosc ca fara intoarcerea investitorilor straini aceasta este greu de realizat. “Nu mizez pe banii investitorilor romani. Atat timp cat nu intra fondurile straine de investitii, piata nu poate creste”, spune Octavian Dragolea. Fara bani in piata, prezenta pe Bursa nu mai reprezinta un avantaj nici pentru companiile deja listate, ci, dimpotriva, tot mai multi actionari majoritari privesc lucrul acesta ca pe o povara. De la jumatatea anului trecut, aproape nicio companie listata nu a mai strans bani de la actionari prin majorari de capital. Acest lucru a devenit aproape imposibil in prezent, in conditiile in care actiunile multor companii au ajuns sa fie tranzactionate sub valoarea nominala. “Practic, Bursa nu-si mai indeplineste acum rolul de finantare pentru companii, pentru ca multe sunt sub valoarea nominala”, sustine Dragolea.

    Companiile isi pot vinde actiunile pe Bursa la un pret cel putin egal cu valoarea nominala, iar in conditiile in care cotatia este mai scazuta, investitorii vor prefera sa cumpere actiuni din piata decat sa subscrie in majorari de capital. In aceasta situatie se gasesc majoritatea companiilor care au utilizat in ultimii ani finantarile prin intermediul pietei de capital, respectiv Banca Transilvania, Carpatica, Broker Cluj sau Biofarm Bucuresti. Situatia dramatica de pe Bursa a determinat Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) sa pregateasca un plan anticriza. Printre prevederile acestui program de sprijinire a pietei de capital se numara doua masuri de incurajare a companiilor care vor sa se listeze la Bursa: mentinerea pana la sfarsitul anului a masurii de suspendare a cotei de 0,1% aplicata la valoarea ofertelor publice de vanzare pentru listarea companiilor care s-au aflat in proprietatea statului sau care se privatizeaza si autorizarea imediata si fara costuri a documentelor de IPO (oferta publica initiala) pentru companiile la care statul detine participatii.

    In afara de faptul ca sunt usor discriminatorii, favorizand companiile controlate de stat, aceste prevederi vin destul de tarziu, nicio companie, fie ea de stat sau privata, nefiind tentata in acest moment sa se listeze la Bursa. Situatia din ultimele luni de pe Bursa arata ca nici companiile, nici brokerii si nici autoritatile pietei nu au o solutie pentru iesirea din situatia actuala, la fel cum se intampla pe toate pietele de capital din lume. Desi nu se pune problema ca piata de capital sa dispara, avand in vedere ca a mai supravietuit unor socuri similare in perioada 1998-1999, nimeni nu poate spune cand aceasta va da semne de revenire. Poate atunci cand vom incepe sa ne amintim la ce foloseste Bursa.

  • Inceput ratat pentru Bursa

    Nimeni nu se astepta la inceputul anului ca situatia de pe Bursa sa se linisteasca dintr-o data, iar criza financiara sa devina o amintire, insa debutul de an a fost chiar mai prost decat cele mai pesimiste asteptari ale analistilor. Pierderile de zeci de miliarde de euro ale bancilor americane si europene si rezultatele slabe ale politicilor guvernamentale anticriza au aruncat din nou pietele financiare ale lumii in haos, iar Bursa de la Bucuresti a fost din nou printre cele mai lovite.

    Stirile interne negative, cum ar fi incapacitatea Guvernului de a prezenta un buget final pentru 2009, care sa cuprinda si un plan anticriza concret si deprecierea monedei nationale au amplificat scaderile bursiere, iar, peste toate acestea, a mai venit si suspendarea activitatii Broker Cluj, una dintre cele mai mari societati de brokeraj, in urma unei fraude la una dintre agentiile firmei.

    In acest context, indicele BET, al celor mai importante zece companii listate, a pierdut circa 22% in ianuarie, fiind tras in jos mai ales de actiunile bancare, in timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, a inregistrat o scadere similara. Pierderile sunt apropiate ca valoare de cele din ianuarie 2008, insa contextul de piata este mai nefavorabil.

    “Probabil ca este cel mai prost inceput de an din istoria moderna a Bursei”, spune Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest. El sustine insa ca situatia de pe Bursa de la Bucuresti nu este cu nimic diferita de cea de pe pietele internationale. “Nu trebuie sa privim situatia de la noi izolata de contextul international.

    Si pe piata americana au fost in ultima perioada scaderi foarte mari, companii financiare cu probleme, fraude, investitori nemultumiti si autoritati care incearca fara succes sa gaseasca solutii. Ceea ce se intampla la noi este similar cu ceea ce se intampla pe alte piete, desigur, la o alta scara”, explica Pasol.

    Majoritatea brokerilor vorbesc in aceasta perioada de lipsa de incredere a investitorilor, in conditiile in care criza financiara s-a transformat intr-o criza economica, iar finalul este inca incert si indepartat. Principalul motiv de ingrijorare pentru brokeri este valoarea tranzactiilor de pe Bursa, care a scazut dramatic in ultimele luni.

    Astfel, daca la jumatatea anului trecut se tranzactionau si peste 10 milioane de euro pe zi, in prezent rulajele mai trec cu greu de 3 milioane de euro. Valorile mai mici sunt justificate in primul rand de scaderea preturilor actiunilor, dar si numarul investitorilor s-a redus drastic.

    Daca in ianuarie 2008 existau circa 14.000 de cumparatori pe Bursa, iar in iunie – circa 8.000, in ultima luna a anului trecut numarul investitorilor a ajuns la 4.000, iar situatia nu pare sa fie mai buna nici in ianuarie. Investitorii isi pun tot mai mult problema oportunitatii investitiilor la Bursa, in conditiile in care companiile listate anunta perspective proaste pentru 2009 si nu mai au bani pentru distribuirea de dividende, iar, pe de alta parte, bancile ii imbie cu dobanzi de 16% pe an.

    Saptamana trecuta, Petrom, cea mai mare companie romaneasca listata la Bursa, a anuntat ca ar putea reduce nivelul dividendelor distribuite actionarilor din profitul pe 2007, in conditiile in care compania are nevoie de lichiditati pentru finantarea planului de investitii de 1,5 miliarde de euro pentru 2009. Petrom a fost in ultimii trei ani cel mai mare platitor de dividende din Romania.

    Actiunile Petrom au scazut cu circa 9% de la inceputul anului. SIF-urile, care au distribuit dividende in crestere in fiecare an de la listarea pe Bursa, ar putea fi nevoite la randul lor sa reduca nivelul dividendelor, in conditiile in care au inregistrat scaderi semnificative ale lichiditatilor.

    Reprezentantii SIF Oltenia (SIF5) au anuntat deja ca iau in calcul reducerea dividendelor, in conditiile in care societatea mai avea in conturi circa 2 milioane de euro la sfarsitul anului trecut. Lichiditatile SIF-urilor depind foarte mult de dividendele pe care le incaseaza in fiecare an de la BCR si BRD, care ar putea scadea, de asemenea, in conditiile in care si bancile fac eforturi disperate sa atraga lichiditati de la populatie si se imprumuta de la Banca Nationala.

    In aceste conditii, rezultatele financiare pe 2008, pe care companiile listate urmeaza sa le publice in urmatoarea luna, sunt mai putin importante, iar profiturile record au o valoare mai mica in ochii investitorilor daca nu sunt dublate si de lichiditati in conturile companiilor. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a pierdut peste 22% de la inceputul anului, in timp ce actiunile BRD au scazut cu 28%.

    Putinii investitori care mai rezista in acest moment pe piata pot beneficia de oportunitati bune de investitii, spun brokerii, in conditiile in care exista si companii care vor face fata cu bine crizei. “Activitate economica va exista in continuare si unii vor castiga in urma crizei. Acum sunt oportunitati pentru cei cu nervii tari si pentru cei cu un orizont mai lung de investitii.

    Pe de alta parte, sunt si presiuni din partea bancilor, care ofera dobanzi mari si i-ar putea convinge pe unii investitori sa paraseasca Bursa”, spune Adrian Manaila, presedintele societatii de brokeraj Eldainvest din Galati. El crede insa ca scandalurile in care sunt implicate unele societati de brokeraj au un impact negativ asupra increderii investitorilor in piata de capital.

    “Consecintele acestor scandaluri sunt dramatice, dar asta nu inseamna ca nu erau de asteptat. De prin noiembrie, de cand s-au accentuat scaderile, ne-am gandit ca unele societati de brokeraj vor avea probleme. Asa se intampla in perioade de criza”, spune Manaila, care este si membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

    Problemele cu care se confrunta societatile de brokeraj s-au accentuat in ultimele luni din cauza scaderii dramatice a valorii tranzactiilor de pe Bursa. In plus, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, care supravegheaza piata de capital, a luat masuri foarte dure impotriva unor societati de brokeraj, carora le-a retras sau suspendat autorizatia de functionare in urma neregulilor constatate.

    Comisia a hotarat la sfarsitul saptamanii trecute suspendarea autorizatiei de functionare a Broker Cluj, una dintre cele mai mari, societati de intermediere de pe Bursa, dupa ce angajatii agentiei din Deva ar fi fraudat mai multi investitori cu peste 200.000 de euro.

    Implicatiile acestui scandal sunt cu atat mai mari, cu cat Broker este o companie listata, cu circa 15.000 de actionari. Actiunile Broker au fost suspendate de la tranzactionare pe termen nedeterminat de catre CNVM, dupa ce au pierdut 13% de la inceputul anului.

    CNVM a mai retras saptamana trecuta si autorizatia de functionare a Orizont Vest din Oradea, in urma descoperirii unor nereguli in activitatea firmei de brokeraj, si i-a interzis presedintelui societatii, Nicolae Rusu, sa mai desfasoare activitati pe piata de capital timp de trei ani. Rusu este si membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

    Aceste scandaluri ii afecteaza in primul rand pe clientii societatilor sanctionate, care ar putea decide sa paraseasca piata de capital, mai ales ca putini au castigat pe Bursa in ultimul an. Pe de alta parte, imaginea pietei per ansamblu are de suferit. Nimeni nu mai poate spune acum in cat timp isi va recastiga Bursa stralucirea pierduta.

  • Poate vreti sa angajati un broker

    La 24 de ani, Victor lucreaza deja ca trader de trei ani. Nimeni si nimic nu l-au putut pregati pentru ce s-a intamplat anul acesta pe Bursa. Criza, termen despre care s-a obisnuit sa citeasca ca student doar in manualele de la ASE, a trait-o prin cotatiile tot mai mici ale actiunilor, in panica si disperarea clientilor care l-au asaltat cu telefoane. “A fost un an greu, pentru mine cel mai greu din perioada in care am lucrat ca trader. In acest an piata a avut foarte putine zile de crestere, oferind brokerilor foarte putine ocazii de a face tranzactii pe profit”, marturiseste Victor Stan, trader la societatea de brokeraj Estinvest din Focsani.

    Atras de mirajul castigurilor consistente si de adrenalina din ringul bursier, Victor intrase in piata in 2005, cand bursa parea ca nu se mai opreste din ascensiune. Randamente de doua pana la trei cifre, profituri colosale, comisioane deloc modeste si multa satisfactie la finalul unei sedinte de tranzactionare. Anul 2008 avea sa ii arate insa fata nevazuta a pietei bursiere. “Putini sunt cei care se asteptau la asemenea corectii”, spune el.

    Corectiile, panica si numarul (considerat de brokeri) ridicol de mic de tranzactii bursiere l-au facut pe Victor Stan – alaturi de alte zeci de brokeri sa ia decizia, voluntar sau nu, de a iesi din piata. “Decizia de a parasi piata de capital am luat-o in vara acestui an, iar contractul de munca cu Estinvest l-am incheiat efectiv acum aproape trei luni. De atunci, am ramas colaborator al Estinvest ca agent delegat pastrand clientii”, povesteste Victor Stan. Aproape 60 de brokeri au fost concediati intre 24 noiembrie si 5 decembrie, cu o luna inaintea sarbatorilor de iarna, din cauza crizei financiare care a redus drastic profiturile societatilor de brokeraj si valoarea tranzactiilor bursiere.

    Societatile de brokeraj au renuntat definitiv la o parte din brokeri, in timp ce pe altii i-au pastrat ca agenti delegati (brokerul isi pastreaza portofoliul de clienti, lucrand pe baza de mandat fara carte de munca). Astfel, brokerul poate incasa in continuare comisioane din tranzactiile clientilor, daca acestea exista, si, in acelasi timp, sa caute alt loc de munca. “Bineinteles, ca agent delegat, comisionul din tranzactiile clientilor este o alta sursa de venit, deloc de neglijat in aceste vremuri”, spune Stan.

    Nu doar cei proaspat intrati in piata au decis sa puna capat colaborarii cu societatile de brokeraj. Adrian Caramiha, unul din “caii de cursa lunga” ai pietei de capital, tranzactioneaza pe cont propriu pe bursele locale si internationale, dupa ce a plecat in februarie de la societatea de brokeraj Broker Cluj, unde a fost director general adjunct. “Sunt liber profesionist, cu toate acestea stau tot timpul in apropierea bursei. Investesc pe toate pietele de capital. Nu pot sa spun ca am marcat profit, dar am reusit sa imi conserv capitalul in aceasta perioada, in special din plasamentele pe care le-am facut pe pietele internationale”, spune Caramiha.

    Va reveni in piata, dar nu acum, ci poate la sfarsitul anului viitor, cand pietele isi vor mai reveni. “Nu vreau sa fiu optimist si sa spun ca pietele isi vor reveni in a doua jumatate a anului viitor, ci realist. Optimisti erau si cei de pe Titanic”, crede Caramiha. Lucian Isac, directorul general al societatii de brokeraj Estinvest din Focsani, spune ca cel putin jumatate dintre brokerii care au ales sa plece din piata anul acesta vor reveni pentru ca s-au obisnuit “sa castige si sa aiba un anumit stil de viata si de munca”. “Nu putini sunt cei care au acuzat brokerii ca nu au motive sa se planga de criza, pentru ca si pe scaderi se pot marca profituri. Nu de scaderi ne plangem, ci de lipsa de lichiditate. Cand piata nu face volum, atunci brokerii nu fac bani, nu neaparat atunci cand scade”, argumenteaza Isac.

    Zilele in care volumele de tranctionare pe Bursa de Valori Bucuresti ating valori de doar doua milioane de euro sunt tot mai numeroase. “Pentru a va face o idee despre cat castiga o societate de brokeraj in aceasta perioada, luati rulajul de pe Bursa, care nu trece de 2 milioane de euro, si impartiti la 1 sau 2 procente, cat e comisionul de tranzactionare, si mai apoi la 70, cat este numarul societatilor de brokeraj din piata”, explica Isac. Pentru sucursala unei societati de brokeraj lucreaza in medie trei sau patru brokeri, cu un maxim de opt agenti de servicii financiare.

    Una dintre cele mai drastice restructurari pe final de an a fost facuta de societatea de brokeraj Estinvest, care a inchis 14 agentii si sucursale din teritoriu si a concediat 13 agenti de servicii financiare si 3 reprezentanti ai compartimentului de control intern. Urmeaza societatea Ventrust din Targu-Mures, care a concediat 11 brokeri, dar si Nova Invest, de unde au fost disponibilizati 7 brokeri. Ce vor face acesti brokeri odata desprinsi de ringul bursier? “Brokerul este un vanzator. Nu va mai vinde actiuni sau derivate, ci alte produse din sectorul financiar, precum asigurari sau credite. Desi nici aceste sectoare de activitate nu sunt ferite de efectele crizei”, crede Adrian Caramiha.

    Consultanta si asigurarile reprezinta si raspunsul lui Isac de la Estinvest. “O parte dintre brokerii de la agentiile noastre au ramas cu portofoliul de clienti, altfel ca pot inregistra venituri si din comisioanele de tranzactionare”, adauga el. Pe de alta parte, Marius Trif, director general la societatea de brokeraj Carpatica Invest din Sibiu, recunoaste ca veniturile fara precedent incasate in 2007 ar trebui sa compenseze pierderile din acest an. “Cei care au plecat acum si au renuntat la portofoliul de clienti vor avea mari probleme in a se reintoarce, pentru ca intre client si broker exista o legatura ce nu poate fi intretinuta decat prin contacte directe, indiferent cat de performanta este platforma de tranzactionare online”, spune Trif.

    Despre legatura dintre broker si client vorbeste si Diana Manescu-Bogdan, broker cu experienta si director de tranzactii la societatea Trend din Bacau. “Anul acesta am fost psiholog si broker in acelasi timp. Trebuie sa ii explici clientului care este situatia si de ce sunt atat de abrupte corectiile. Trebuie sa vinzi daca acest lucru ii linisteste pe clienti. Am vorbit foarte mult timp la telefon. M-au sunat clienti cu care nu am mai vorbit de ani de zile. Cel mai mult am vorbit o ora cu un client pana s-a inchis automat telefonul. Cu cei care vin direct la sediul nostru stam de vorba si pana la doua-trei ore, cat este necesar ca ei sa inteleaga ce se intampla cu piata”, povesteste Diana Manescu-Bogdan.

    Luna octombrie a fost cea mai grea pentru brokerul din Bacau. Societatile de investitii financiare (SIF-uri) au scazut doar in acea luna cu 56,4%, ducand astfel deprecierea pe zece luni la nivelul record de 85,9%. Indicele BET, care include cele mai lichide zece companii listate la Bursa, s-a prabusit cu 32,6% in octombrie si cu 70,8% in primele zece luni. Indicele BET-C, care refl ecta evolutia tuturor companiilor listate la Bursa, a pierdut 32,9% in octombrie si 67,4% in primele zece luni. “Dar acum ne-am calit si suntem mai pregatiti”, crede Diana Manescu- Bogdan si odata cu ea si ceilalti brokeri care mai tranzactioneaza pe bursa.