BusinessMagazin

Tag: securitate

  • Bitdefender: Cinci previziuni pentru 2022 de la cercetătorii în securitate informatică – de la ransomware şi atacuri statale, la breşe de proporţii şi expasiunea dark web

    Comunitatea de securitate cibernetică lucrează intens la tehnologii şi soluţii care vor proteja oamenii şi companiile în 2022 şi în anii următori. În pregătirea funcţionalităţilor care să poată depista ameninţările viitorului, cercetătorii de la Bitdefender fac cinci previziuni legate de evoluţia acestora, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Bitdefender. 

    Ransomware va continua să domine peisajul ameninţărilor

    Ameninţările ransomware, care blochează datele victimelor şi cer recompense pentru deblocare, vor continua să fie cel mai profitabil tip de infracţiune cibernetică în 2022. Cercetătorii anticipează o creştere a atacurilor care se vor concentra pe sustragerea de date în scopul şantajului. La fel ca orice afacere matură, dezvoltatorii de ransomware vor trebui să ţină constant pasul atât cu concurenţa, cât şi cu furnizorii de soluţii de securitate cibernetică.

    Specialiştii Bitdefender se aşteaptă, de asemenea, la o creştere a infectărilor cu ransomware pentru mediile Linux, dar şi a unui nou tip de ransomware silenţios, o ameninţare informatică ce rămâne latentă pentru perioade îndelungate de timp înainte de a cripta datele. Vulnerabilitatea Java Log4j, are a zguduit recent comunitatea de securitate cibernetică din cauza răspândirii sale ample şi a uşurinţei de exploatare, a creat o furtună perfectă pentru ransomware. Sunt previzibile şi repercusiuni din cauza vulnerabilităţii din librăria Java Log4j în următoarele luni şi, potenţial, în următorii ani.

    În general, ransomware-ul oferit ca serviciu va suferi o reorganizare pentru ca dezvoltatorii să se concentreze pe a-l face mai rezistent.

    Atacurile sponsorizate de state vor lăsa comunităţi de oameni în întuneric

    Tensiunile politice vor avea probabil un impact important asupra sectorului cibernetic, pe măsură ce ţările se vor întrece pentru supremaţia digitală. 2022 va fi probabil anul atacurilor informatice împotriva infrastructurilor critice. Atacatorii vor implementa tactici similare cu cele ale ameninţărilor avansate şi persistente, eficiente mai ales împotriva reţelelor de electricitate, a serviciilor de apă şi canalizare sau a transportului public, deci cu impact imediat asupra comunităţilor. Nu este vorba doar de utilităţi publice, ci şi de părţi din internet pe care atacatorii şi-ar putea propune să le întrerupă în 2022. În plus, vom vedea iniţiative de contraatac a hackerilor din întreaga lume, în special împotriva statelor care oferă infractorilor cibernetici un adăpost sigur pentru comiterea de infracţiuni informatice care vizează instituţii americane sau europene.

    Atacurile prin intemediari şi pieţele zero-day vor creşte

    Printre lecţiile învăţate în 2021, atacurile asupra lanţului de aprovizionare a companiilor au fost cel mai greu de atenuat. Spre deosebire de alte ameninţări, atacurile prin intermediari sunt mai silenţioase, mai greu de oprit şi se propagă într-un ritm mai rapid. Grupurile profesioniste de criminalitate cibernetică se vor concentra tocmai pe ţintirea acestor verigi intermediare pentru a livra ransomware unor grupuri mai mari de potenţiale victime. În plus, specialiştii Bitdefender se aşteaptă, de asemenea, la o intensificare a folosirii de vulnerabilităţi complet noi de tip zero-day în anumite atacuri ţintite. În 2021, cercetătorii Bitdefender au observat o creştere a acestora în toate platformele tehnologice majore (Chrome, Exchange, Office, Windows 10, iOS), iar viitorul nu va arăta mai bine.

    Infractorii cibernetici îşi găsesc inspiraţia în interiorul comunităţii – dacă un grup de infractori cibernetici devine cunoscut prin utilizarea instrumentelor existente, restul comunităţii îi va urma exemplul.

    Breşele de date vor alimenta atacuri asupra companiilor

    Pe măsură ce informaţiile personale furate în cazul breşelor de securitate devin accesibile infractorilor cibernetici, campaniile de spam vor deveni mult mai bine ţintite. De la numele complet şi numărul de telefon, alte informaţii expuse, cum ar fi parolele, adresele fizice, extrase de cont sau orientarea sexuală, vor fi folosite pentru a crea noi campanii de phishing sau de şantaj personalizate şi convingătoare.

    În timp ce phishing-ul devine tot mai sofisticat, acesta va continua să fie un vector principal de atac pentru companii şi pentru cei care lucrează de acasă.

    Escrocheriile din 2022 vor profita şi de procesele de recrutare aglomerate şi derulate exclusiv online pe fondul pandemiei. Infractorii cibernetici vor începe să se dea drept companii pentru a păcăli potenţialii candidaţi să îşi infecteze dispozitivele prin intermediul unor documente ataşate trimise prin e-mail. În plus, operatorii de criminalitate cibernetică vor folosi probabil această oportunitate pentru a recruta online persoane neavizate aflate în căutarea unui loc de muncă bazat pe activităţi ilegale.

    IoT, infrastructura web şi pieţele dark web, în rol principal

    Anul 2022 va aduce probabil o creştere majoră a atacurilor asupra infrastructurilor cloud, inclusiv cele găzduite de furnizori de top. Configurarea greşită şi lipsa forţei de muncă calificate în domeniul securităţii cibernetice vor juca un rol semnificativ în compromiterea infrastructurii şi a datelor.

    Pe măsură ce omenirea se pregăteşte treptat pentru un scenariu permanent legat de munca de oriunde, companiile depun eforturi constante pentru a muta serviciile tradiţionale în cloud. Atacurile în cloud se vor intensifica, cu un accent deosebit pe Azure AD şi Office365.

    Având în vedere că ecosistemul de criptomonede este în plină expansiune, specialiştii Bitdefender se aşteaptă să vadă un interes tot mai mare din partea infractorilor cibernetici să atace serviciile de exchange şi să lanseze noi escrocherii cu monede virtuale.

    Pieţele din dark web au acţionat haotic în ultimii doi ani, dar pe măsură ce cele consacrate sunt desfiinţate în cadrul unor acţiuni coordonate ale instituţiilor de aplicare a legii, în 2022 vom asista la apariţia unor noi concurenţi, care vor gestiona până la 50% din tranzacţiile cu substanţe ilegale pe dark web.

     

  • Cum ne pot citi autorităţile mesajele de pe WhatsApp, Facebook Messenger sau Telegram. Decizia secretă luată de guvernul Cîţu cu 3 zile înainte să fie demis

    Proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicaţiilor), adoptat de Guvernul Cîţu cu 3 zile înainte de a fi demis de Parlament, introduce, discret, o lărgire a domeniului şi spectrului interceptării comunicaţiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, date de conţinut şi la „conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate”, adică la conţinutul comunicaţiilor realizate prin platforme precum Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire sau Telegram, conform Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet (APTI).

    “Între varianta (proiectului de lege – n. red.) din dezbatere publică şi cea adoptată de guvern apare o nouă adăugire în motivaţie numită „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale”, două definiţii (scrise evident de persoane care nu au lucrat în domeniu, după formulările absolut improprii) şi art 102 inserat într-o zonă care n-are nimic de a face cu subiectul celorlalte 299 de pagini”, notează Bogdan Manolea, preşedintele APTI.
    Cele două articole sună astfel:
    “Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

    a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;

    b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;

    c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;

    d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

    (2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.”

    Manolea traduce prevederile din proiect astfel:

    “Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP” – sunt de fapt aceiaşi cu furnizorii de găzduire web (de fapt, deja reglementaţi în legea 365/2002), care oferă serviciile <<pe teritoriul României>> conform definiţiei nou inventate din art 4 alineatul (1), noul punct 9^5.
    <<Serviciu de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere>> – este ce se numea acum câţiva ani „mesagerie instatanee sau mesaje chat” şi practic intra în categoria asta Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram sau pentru cei mai nostalgici Yahoo Messanger, AIM, ICQ sau chiar IRC. Atenţie, aceştia nu sunt doar cei care oferă serviciile „ pe teritoriul României”. (cuvânt cheie- indiciu: „tranzitat”)
    <<Organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale>>- este aceiaşi terminologie vagă deja declarată neconstituţională în 2008 (şi alte decizii). Oricum nimeni nu este în stare sa facă lista lor, cu atât mai mult cu privire la atribuţiile exacte, legea din 1991 find la fel de vagă şi astăzi.

    Bogdan Manolea susţine că modificările privind interceptările ar trebui să fie realizate prin Codul de Procedură Penală.

    “Aspectele legate de interceptarea legală comunicaţiilor, cu toate garanţiile de rigoare sunt prevăzute de Codul de Procedură Penală (CPP). În mod logic, dacă ar fi vreo problemă sau este nevoie de actualizarea lor s-ar face tot printr-o modificare la acest cod. (indiciu: e o lege organică, greu de modificat).
    Doar că dincolo de a impune obligaţii similare şi unor alte categorii furnizori (care oricum, nu au legătura cu ANCOM) pe unde se plimbă în 2021 conţinutul şi legal, şi ilegal. (poate de discutat, dar atunci ar trebui în CPP şi nu pe şest), textul lărgeşte mult spectrul de acţiuni de interceptări şi acces, pe care CPP nu le prevede. Mă opresc doar la 2 aici:
    <<accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;>> nu există în CPP.
    Dincolo de faptul ca un furnizor (inclusiv cei de comunicaţii) ar trebui să îşi creeze un sistem de depistare a conţinutului criptat tranzitat, eu cred că ţinta sunt furnizorii care oferă astfel de servicii. Aici sunt 2 variante – fie vor conţinutul decriptat direct de la furnizor sau pentru ca vor să spargă criptarea? (cât de legal, ilegal ar fi, este o altă discuţie) , fie vor conţinutul criptat pentru că vor să obţină/determine partea care are cheia de criptare să o dezvăluie cumva. Astea, ca şi altele din acelaşi spectru ridică nişte subiecte de privacy şi security mult prea complexe pentru a le rezolva în 2 propoziţii.
    Să nu mai zicem că textul Directivei de implementat zice exact pe dos – promovaţi criptarea, nu o subminaţi: „ar trebui promovată de exemplu utilizarea criptării, end-to-end dacă este cazul, şi, dacă este necesar, criptarea ar trebui să fie obligatorie în conformitate cu principiile securităţii şi protejării vieţii private în mod implicit şi din faza de proiectare”
    „să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire (…) accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.”nu există în CPP.
    O terminologie la fel de vagă ca cea din defuncta lege a securităţii cibernetice (declarata neconstituţională în 2015) face ca să ai practic acces la orice conţinut de pe orice server din România în condiţii total neclare.
    Ca să poată probabil să justifice cumva integrarea în această lege, propunerea normativă mai şi creează o obligaţie de înregistrare a acestor noi furnizori la ANCOM, ceea ce contrazice flagrant legislaţia europeană în domeniu (în principal directiva e-commerce, implementată la noi prin legea 365/2002). Dar ce mai contează o obligaţie europeana, când e în joc „securitatea naţională”? Important e că le putem impune să îşi creeze, pe costuri proprii, infrastructura de interceptare şi când vine o hârtie de la „organ” să dea tot”.

  • Operaţiunea „Leadership”

    Sebastian Toporjinschi are o experienţă de peste 16 ani în domeniul militar şi al securităţii naţionale şi este expert în operaţiuni speciale şi în Analiza Informaţiilor. După trecerea în rezervă, a devenit consultant Ascendis, iar acum împărtăşeşte din experienţa „din câmpul de luptă” organizaţiilor de pe piaţa locală. Care sunt sfaturile lui pentru liderii ce traversează situaţii de criză?

    În cea mai recentă perioadă, criza este cel mai folosit cuvânt: avem o criză politică, avem o criză economică ce se prefigurează, avem o criză pandemică, ce pune presiune asupra unui sistem, cum este cel de sănătate, avem o criză a unor subsisteme care pot să intre în relaţie şi pot influenţa alte sisteme. Începem să vedem legăturile între aceste crize şi felul în care acestea se influenţează una pe cealaltă”, a spus Sebastian Toporjinschi, consultant al companiei de training şi consultanţă în domeniul dezvoltării organizaţionale Ascendis, în cadrul evenimentului CEO Awards 2021.

    El menţionează că un alt cuvânt care se foloseşte tot mai des în acest context este un acronim, VUCA, care este extrem de actual în zilele noastre. Termenul la care se referă el provine din abrevierea cuvintelor volatility, uncertainty, complexity and ambiguity (volatilitate, incertitudine, complexitate şi ambiguitate – n.red.) şi a fost iniţial folosit de armata americană la finalul Războiului Rece, în momentul în care sistemul militar de apărare american s-a găsit într-o nouă realitate, iar lucrurile s-au schimbat foarte rapid aducându-i într-un context la care nu se aşteptau. Generalii americani au creat acronimul VUCA ca răspuns la politicul ce le solicita o prognoză pentru evoluţia situaţiei de atunci. Concluzia a fost atunci că lumea în care trăim va fi din ce în ce mai complexă şi din ce în ce mai ambiguă, prin urmare nu este loc de previziuni.

    Comparaţia folosită de Sebastian Toporjinschi nu este întâmplătoare, în contextul în care anterior rolului de consultant, el a avut un parcurs mai puţin obişnuit: are o experienţă de peste 16 ani în domeniul militar şi al securităţii naţionale şi este expert în operaţiuni speciale şi în analiza informaţiilor. În decursul carierei sale militare a participat la misiuni în teatrele de operaţii din Afganistan, Irak, Iordania, Kuweit, Arabia Saudită, Libia, Liban, Egipt (misiuni punctuale), Siria (a realizat planul de evacuare şi a participat la evacuarea cetăţenilor români rezidenţi în această ţară). După trecerea în rezervă, şi-a continuat studiile, iar în 2017 s-a alăturat echipei Ascendis, fiind implicat în programe de leadership, team development, management organizaţional, risk analysis şi risk management, managementul crizelor,  analiză de informaţii (intelligence analysis), negocieri şi mediere şi managementul conflictelor. Cum pot fi rezolvate, aşadar, situaţiile tensionate din business, folosind experienţa din „terenul de luptă”?

    Sebastian Toporjinschi spune că, atunci când încercăm să definim o criză, toate evenimentele evolutive ale acesteia se mişcă pe cele patru coordonate menţionate (volatilitate, incertitudine, complexitate şi ambiguitate). Militarii americani încercau să spună, încă de acum 30 de ani, că poate este momentul ca aceste caracteristici ale lumii moderne, în care trăim, să se permanentizeze.

    Sebastian Toporjinschi observă că ceea ce face diferenţa între realitatea zilnică şi o situaţie de criză  este că o criză este „o VUCA la puterea x”, însoţită de un sentiment de teamă şi de posibilitatea existenţei unui moment în care sistemul nostru să îşi piardă coerenţa operaţională. „Atunci, întreaga noastră structură organizaţională riscă să sucombe. Practic o criză nu este decât o VUCA în care trăim deja de un sfert de secol, într-adevăr, mult mai accentuată, mult mai volatilă, mult mai incertă, mult mai ambiguă şi care este însoţită de această teamă.” Consultantul foloseşte această contextualizare pentru că este de părere că orice este dezirabil în organizaţie – fie că vorbim despre leadership, nivel de agilitate, cultură organizaţională – este un adevăr pentru criză sau pentru noncriză. „Nu cred că mai putem vorbi despre două modus operandis, unul de criză şi un altul de noncriză. Cel puţin în domeniul operaţiilor speciale, nimeni nu se pregăteşte pentru noncriză, tot timpul suntem pregătiţi pentru o criză. Argumentul este că un sistem organizaţional care este adaptat pentru a face faţă unei crize va performa mult mai bine în momentele de relaxare, în perioadele dintre două crize sau în momentul în care această criză dispare. Atunci cred că este bine să vorbim despre leadership şi atât.”

    Carte de vizită:

    ♦Œ Sebastian Toporjinschi are o experienţă de peste 16 ani în domeniul militar şi al securităţii naţionale şi este expert în domeniul operaţiunilor speciale şi în analiza informaţiilor.

    ♦ A absolvit Academia Militară a Forţelor Terestre în 2002, iar din 2003 a făcut parte din primul batalion de Forţe Speciale al Armatei Române.

    Ž♦ În decursul carierei sale militare a participat la misiuni în teatrele de operaţii din Afganistan , Irak, Iordania, Kuwait, Arabia Saudită, Libia, Liban, Egipt (misiuni punctuale), Siria (a realizat planul de evacuare şi a participat la evacuarea cetăţenilor români rezidenţi în această ţară).

    ♦ După trecerea în rezervă, şi-a continuat studiile, iar în 2017 s-a alăturat echipei Ascendis.

    El adaugă că mediul nostru organizaţional se caracterizează prin foarte mulţi factori şi foarte multe variabile conectate una cu cealaltă, iar dacă procesul evolutiv al crizei este foarte accelerat şi pune foarte mare presiune asupra echipei sau interiorului organizaţiei, primul lucru la care trebuie să ne gândim este cum putem răspunde foarte rapid situaţiei, cum putem avea un proces decizional extrem de scurt, fără ca nivelul de calitate a deciziei să scadă.

    Într-o organizaţie tradiţională, tendinţa este ca puterea dintr-o organizaţie să fie dată doar de locul ocupat în organizaţie: cu cât deţii o treaptă ierarhică mai mare, ar trebui să ai mai multă putere, iar instinctul unui lider este să privească lucrurile aşa. Or, într-o situaţie de criză, nu mai există însă timpul necesar să procesăm informaţiile din afara mediului organizaţional, să trecem prin toate treptele ierarhice, să le ducem la un punct nodal de comandă şi apoi să şi implementăm deciziile luate, observă consultantul. „O reacţie de răspuns într-o situaţie de criză este descentralizarea şi coborârea pe verticala organizaţiei a centrului de greutate în luarea deciziei, nu a întregii decizii, ceea ce poate părea contraintuitiv într-o organizaţie clasică.”

    Sebastian Toporjinschi subliniază nevoia ca liderii să îi încurajeze pe oamenii din subordine să ia decizii, aceasta fiind, din punctul lui de vedere, diferenţa între un manager şi un lider. „Tu, ca lider, trebuie să creezi acel spaţiu de siguranţă psihologică astfel încât oamenii să îşi asume, să încerce să ia decizii. Un lider cu adevărat nu este cel care conduce din punct de vedere operaţional, ci cel care îi conduce pe oamenii responsabili de operaţiuni.”

    Oferă exemplul operaţiunilor speciale, unde echipele nu sunt conduse prin ordin, ci prin intenţie. „Atunci, de la eşalon vine doar viziunea, situaţia în care suntem şi situaţia în care vrem să ajungem – astfel că modul în care te pregăteşti, îţi planifici misiunea, depinde de întreaga echipă. Chiar dacă liderul este mai puţin implicat activ în procesul de luare a deciziilor, acest lucru nu înseamnă că este absent – este un leadership de tip eyes on, hands-Off.” Timpul de reacţie într-o situaţie de criză tinde astfel către zero.

    Un alt aspect foarte important pentru un lider în situaţii de criză este, crede Toporjinschi, capacitatea de rezistenţă. „Indiferent de cât de bun este sistemul de sub tine, indiferent de cât de buni sunt oamenii, indiferent de cât de bună e echipa, întotdeauna aceasta se va uita la lider ca la un fel de rezervor de natură psihologică. Atunci când liderul sucombă, sucombă şi echipa, iar acest lucru nu este valabil doar pentru perioade de criză şi este important în orice domeniu, nu doar în business.”

    O a treia trăsătură esenţială pentru un lider este modul de construcţie a echipei, rolul de a forma şi a dezvolta o echipă.

    Referindu-se la caracteristicile de leadership ale românilor, menţionează că avem un foarte mare potenţial de construire de echipe, prin natura şi structura noastră fiind persoane destul de apropiate, sociale, empatice – avem capacitatea să îi înţelegem pe ceilalţi. „Avem potenţialul să construim echipe, dar nu avem capacitatea de înţelegere a contextului operaţional – nu reuşim să lucrăm în direcţia de a construi echipe. Avem potenţialul să creăm echipe, dar nu avem capacitatea să ne organizăm.”

    Business MAGAZIN a organizat la finalul lunii octombrie evenimentul „CEO Awards  2021 – Ce calităţi trebuie să aibă liderii de azi pentru economia de mâine”, în cadrul căruia am anunţat lansarea anuarului „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA”. Susţinut de Philip Morris, Hagag, EY Romania, Immofinanz, Aqua Carpatica, Biofarm, Superbet, evenimentul s-a desfăşurat de această dată exclusiv în mediul online. În cadrul acestuia am acordat 10 premii primilor celor mai admiraţi CEO din România, precum şi trei premii speciale celor care au susţinut proiectele noastre de-a lungul timpului. I-am avut ca invitaţi pe Steven van Groningen, CEO şi preşedinte al Raiffeisen Bank şi pe Sebastian Toporjinschi, consultant, Ascendis.

     

  • Marea Britanie modifică nivelul de alertă teroristă, după atacul din Liverpool

    Decizia de creştere a gradului de alertă teroristă a fost luată de Centrul comun pentru evaluarea riscurilor teroriste (JTAC), după două incidente produse în ultima lună. Duminică, în faţa unui spital din Liverpool a avut loc un incident de tip terorist. O explozie s-a produs la bordul unui taxi. Presupusul autor al atacului a murit în explozie, iar şoferul taxiului a fost rănit.

    În urmă cu o lună, deputatul conservator sir David Amess a fost înjunghiat mortal în circumscripţia sa electorală, în Essex, incidentul fiind considerat tot act terorist.

    “Premierul a coordonat în această după-amiază o reuniune de tip COBRA, la care am participat şi eu. Incidentul de la Liverpool a fost declarat act terorist. În al doilea rând, Centrul pentru evaluarea riscurilor teroriste a crescut nivelul de alertă teroristă de la «substanţial» la «sever»”, a declarat Priti Patel, ministrul britanic de Interne.

  • Ambiţie masivă anunţată de Microsoft: Gigantul vrea ca Statele Unite să aibă încă 250.000 de experţi în securitate cibernetică în următorii cinci ani şi îşi îndreaptă atenţia spre facultăţile de stat

    Gigantul Microsoft lansează o campanie naţională în Statele Unite în parteneriat cu facultăţile de stat pentru a aduce în piaţă încă 250.000 de specialişti în securitate cibernetică în următorii cinci ani, în contextul în care există o criză a forţei de muncă pentru acest domeniu de importanţă critică, potrivit Bloomberg.

    Compania va investi zeci de milioane de dolari în această iniţiativă, conform unui articol de blog. O parte dintre specialişti vor ajunge să lucreze la Microsoft, dar majoritatea dintre aceştia vor lucra pentru cele câteva zeci de mii de firme care activează în SUA în acest sector.

    Brad Smith, preşedintele Microsoft, crede că Statele Unite nu se pot proteja dacă nu reuşesc să găsească oameni pentru securitatea cibernetică. Tot el consideră că soluţia este la cele 1.044 de facultăţi de stat din SUA.

    În prezent, aproape 1 din 3 locuri de muncă disponibile în acest sector din economia americană rămâne neocupat. Totodată, mai mult de 1 din 20 de locuri de muncă disponibile în SUA vine cu cerinţe pentru abilităţi de securitate cibernetică. Asta înseamnă circa 460.000 de locuri de muncă, cu un salariu mediu de 105.800 de dolari, potrivit Microsoft.

    Majoritatea dintre aceste locuri de muncă nu necesită o diplomă de licenţă de la o facultate. De aceea, Microsoft va furniza gratuit o programă de securitate cibernetică pentru aceste instituţii de învăţământ, va lucra direct cu 150 de facultăţi de stat din SAU şi va lansa un program de burse care va acoperi 25.000 de studenţi.

    Brad Smith a explicat că facultăţile de stat sunt „un activ extraordinar” şi a subliniat că studiază 11,8 milioane de studenţi în aceste instituţii de învăţământ.

  • Din offline în online, fără compromisuri

    Restricţiile apărute pe fondul pandemiei de COVID-19 au stat la baza unei migrări masive către online, iar evenimentele majore de business nu au făcut excepţie. Provocarea întâmpinată de companii a fost însă găsirea celor mai eficiente platforme unde să îşi susţină conferinţele, astfel încât cei care iau parte la ele să rămână antrenaţi până la final.

    Un exemplu este Bitdefender, care a ales să susţină o conferinţă internaţională cu 450 de participanţi pe platforma Digital Stage, lansată de Exploratist. Care au fost avantajele?

    „Pandemia a fost şi o oportunitate. În martie 2020, ne-am reinventat inclusiv pe zona evenimentelor corporate. Am adus în România o platformă de evenimente digitale, Digital Stage, bine-cunoscută în Statele Unite, care permite consumul de conţinut creativ într-un mix de formate: prezentări business, workshopuri experienţiale, elemente de entertainment”, spune Silviu Andrei Petran, managing director Exploratist, companie specializată în furnizarea de servicii şi soluţii dedicate angajaţilor unei organizaţii. Digital Stage este o suită completă de soluţii pentru evenimentele corporate digitale, lansată în ianuarie 2020, chiar înainte de pandemie, cu o investiţie de 100.000 de euro, fonduri direcţionate în tehnologie şi design. Platforma online asigură managementul integrat al unui eveniment corporate în mediul virtual, prin tehnologie de ultimă generaţie şi insighturi UX pentru amplificarea engagementului. Focusul său este pe experienţa utilizatorului. Soluţia celor de la Exploratist integrează elemente vizuale, de gamification sau interactive. Securitatea evenimentului virtual este garantată de instrumente precum: parole puternice, whitelisting si integritate referenţială.

    De asemenea, platforma include un modul de raportare avansat cu statistici pentru evaluarea succesului evenimentului virtual. Potrivit reprezentanţilor Exploratist, prin transferul evenimentelor din mediul offline în online se reduc costurile specifice (logistice, cazare, deplasare) cu 35-40%. De la lansare până în prezent, Exploratist a organizat pe Digital Stage peste 25 de evenimente corporate online, la care au participat peste 8.000 de persoane pe durata
    a peste 200 de ore de live streaming.

    Silviu Andrei Petran, managing director, Exploratist: „În martie 2020, ne-am reinventat inclusiv pe zona evenimentelor corporate. Am adus în România o platformă de evenimente digitale, Digital Stage, bine-cunoscută în Statele Unite, care permite consumul de conţinut creativ într-un mix de formate: prezentări business, workshopuri experienţiale, elemente de entertainment.”

    Un eveniment pentru care Bitdefender a ales să folosească platforma Digital Stage a fost conferinţa „New World. New Opportunities”, organizată exclusiv online în ianuarie 2021. Aceasta s-a întins pe durata a trei zile, în care 45 de speakeri s-au adresat celor peste 450 de participanţi aflaţi pe cinci continente. „Dacă până în 2020 evenimentele internaţionale organizate de noi erau în format hibrid, odată cu pandemia, cea mai dificilă provocare a fost limitarea şi eliminarea interacţiunii live între colegi, precum şi cu partenerii şi clienţii noştri. Toate emoţiile şi energia unui grup, care se creează într-un mediu fizic, au fost automat restrânse la un ecran”, descrie Liana Cheagă, integrated marketing campaign manager la Bitdefender, provocările aduse de noua criză sanitară în zona de evenimente din cadrul companiei.

    Ea spune că în noul context este din ce în ce mai greu să găseşti soluţii astfel încât să reuşeşti să menţii audienţa antrenată. De aceea, având în vedere amploarea acestui eveniment în varianta fizică, atât din punct de vedere al duratei, cât şi din perspectiva diversităţii conţinutului şi a activităţilor, reprezentanţii Bitdefender au căutat o platformă care să le permită o transpunere cât mai completă în mediul online. Potrivit Lianei Cheagă, printre criteriile principale de selecţie s-au numărat posibilitatea de a susţine sesiuni de business însoţite de elemente de gamification, flexibilitatea în opţiunile de branding, precum şi interfaţa user-friendly. „Şi încă un criteriu, la fel de relevant: o echipă de implementare şi suport cu multă iniţiativă.”

    Provocarea cea mai mare pe care compania a întâmpinat-o în organizarea conferinţei a fost realizarea unui eveniment în totalitate virtual, care să sincronizeze din punct de vedere geografic (fus orar) sesiuni live adresate colegilor din toată lumea – România, Statele Unite, Canada, Europa, Australia şi Orientul Mijlociu. „A fost o schimbare de setup şi de vibe, dar şi de resurse, căci ne bazăm pe conexiunea de internet din fiecare colţ al lumii.”

    La platforma Digital Stage, ea spune că a apreciat în mod special flexibilitatea oferită prin opţiunile de personalizare a designului şi a conţinutului, dar şi prin capacitatea de a extrage la final detalii relevante despre sesiuni şi interacţiunile din cadrul acestora. „Dacă nu luăm în calcul lipsa interacţiunii fizice şi a valorii adăugate pe care o întâlnire între colegi, în timpul unui coffee break, o poate aduce în mediul de business, desfăşurarea evenimentului a mers lin şi am reuşit să implementăm un format care să fie uşor de parcurs.”

    Liana Cheagă spune că atunci când vorbim despre trecerea de la un eveniment fizic cu sute de angajaţi din toate colţurile lumii, către unul virtual, există în primul rând beneficii clare în ceea ce priveşte o reducere a costurilor de organizare. „Specific legat de platforma Digital Stage, beneficiile pe care noi le-am resimţit cel mai puternic au fost legate de echipa Exploratist şi cum ne-a ajutat să integrăm conţinutul dorit într-o manieră cât mai prietenoasă în această platformă, atât din punct de vedere back end, în gestionarea tehnică a speakerilor, precum şi front end în relaţia cu audienţa.”

    Principalele funcţionalităţi ale platformei de care Bitdefender s-a folosit în timpul conferinţei au fost distribuirea sesiunilor în săli de conferinţe dedicate, sesiuni susţinute în paralel, pre-înregistrarea participanţilor, opţiunile de chat, Q&A, dar şi integrarea cu o platformă externă de gamification, precum şi cu un landing page (pagină de destinaţie) dedicat conferinţei. Instrumentele de interactivitate au fost accesate, pe parcursul celor trei zile ale conferinţei, de 40% dintre participanţi.

    În opinia reprezentantei Bitdefender, Digital Stage este o soluţie versatilă. „Ne-am bucurat de flexibilitatea şi uşurinţa cu care am reuşit să construim această experienţă conform dorinţelor noastre, fără să fim constrânşi de module predefinite.”

    Pe viitor, Liana Cheagă ia în calcul folosirea platformei şi pentru alte evenimente. „Deşi cu toţii ne dorim să ne întoarcem cât mai curând la evenimentele fizice, până când acest lucru va fi posibil, cu siguranţă Digital Stage va fi o opţiune pe care să o analizăm de fiecare dată când vom avea în plan un eveniment de acest fel. De altfel, consider că majoritatea evenimentelor globale se vor desfăşura de acum înainte în format hibrid pe termen nedeterminat.”

    People First este un proiect editorial dezvoltat de Business Magazin şi agenţia de employee experience Exploratist. People First îşi propune să aducă în lumina reflectoarele organizaţiile care pun oamenii pe primul loc şi implementează proiecte creative prin care experienţa angajaţilor este dusă la cel mai înalt nivel. Fondată în 2011, Exploratist este prima agenţie de employee experience din România. Serviciile livrate acoperă o arie vastă de nevoi organizaţionale, de la comunicare internă, Employer branding şi marketing experienţial, până la strategii de HR. Soluţiile au un design unic, inovativ şi sunt 100% personalizate. 

  • H Victoriei 109, fosta clădire a birourilor Petrom de pe Calea Victoriei, va găzdui al Centrului European pentru Securitate Cibernetică

    Clădirea Hagag H Victoriei 109 va găzdui viitorul sediu al Centrului European pentru Securitate Cibernetică, potrivit datelor din piaţa imobiliară. Centrul este prima instituţie europeană care îşi va avea sediul la Bucureşti.

    Pe lista viitorului centru sunt alte două clădiri – Vila Rosetti amplasată între Piaţa Romană şi Piaţa Victoriei şi Şoseaua Nordului 94W.

    Centrul va contracta circa 2.000 mp de birouri, suprafaţa rămăsă liberă în cadrul proiectului.

    Ministerul Afacerilor Externe anunţase în luna decembrie a anului trecut că

    România va găzdui Centrul Cyber al UE, prima structură europeană care va avea sediul în Bucureşti, în urma unei selecţii la care au participat şapte oraşe candidate.

    În cazul fostelor birouri Petrom de pe Calea Victoriei, H Victoriei 109, acestea au atins luna trecută un grad de ocupare de 50%, procent reprezentat de companii care activează în real estate, construcţii, arhitectură, avocatură şi consultanţă fiscală.

    Yitzhak Hagag, cofondator şi acţionar al Hagag Development Europe, a declarat într-un interviu acordat ZF declara că sunt în discuţii cu mai mulţi potenţiali chiriaşi şi estimează că vor atinge un grad de ocupare de 90% până la finalul anului. Din punctul de vedere al suprafeţelor desfăşurate, clădirea are aproximativ 7.000 de metri pătraţi pentru fiecare imobil în parte, unde sunt incluse şi spaţiile comerciale de la parter.

    El a subliniat că proiectele de birouri cu poziţionare centrală sunt din ce în ce mai căutate, în special în această perioadă când timpul petrecut în trafic şi afinitatea pentru spaţiile mai intime primează.

    Yitzhak Hagag declara în cadrul interviului că dacă până acum doi ani nu exista cerere, deoarece nu erau disponibile în piaţă nici foarte multe opţiuni în termeni de ofertă pentru Calea Victoriei sau pentru Piaţa Universităţii, astăzi sunt tot mai multe businessuri boutique şi companii mici şi mijlocii care îşi doresc să ocupe aici un spaţiu exclusivist şi să se bucure de poziţionarea privilegiată. 

    Dezvoltatorul a primit certificatul de urbanism în vara anului trecut în vederea autorizării executării lucrărilor de construcţii privind restaurarea, consolidarea şi refuncţionalizarea clădirii monument istoric Palatul Ştirbey. Reprezentanţii companiei au solicitat, în completare, un aviz adiţional pentru reconstruirea corpului anexă ce adăpostea fosta remiză de trăsuri. Bugetul alocat pentru lucrările de recondiţionare a palatului şi reedificarea corpului anexă este de 20 de milioane de euro.

    Lucrările de restaurare al Palatului Ştirbey vor urma linia proiectelor H Victoriei 109 şi H Victoriei 139, dezvoltatorul având deja expertiză în restaurarea unor clădiri emblematice pentru Calea Victoriei. Prin urmare, imaginea exterioară a clădirii va fi complet restaurată, faţadele edificiului urmând a fi readuse la aspectul şi strălucirea iniţiale, iar imaginea interioară va fi reconstituită conform planurilor istorice, cu respectarea, în limita posibilităţilor tehnologice, a tehnicilor şi materialelor tradiţionale. Palatul Ştirbey se întinde pe o suprafaţă construită la sol de 776 de metri pătraţi şi o suprafaţă construită desfăşurată de 2.933 de metri pătraţi. Întreaga clădire va fi restaurată şi reconsolidată, inclusiv elementele decorative exterioare. După reintroducerea în circuitul public, interiorul clădirii va găzdui o galerie high-end pentru mărci premium cu renume internaţional, dar şi un spaţiu modern destinat unor evenimente culturale şi expunerii lucrărilor de artă semnate de artişti contemporani, români şi internaţionali.

    Hagag Development Europe este primul dezvoltator care a decis să investească puternic în imobile istorice pentru a le consolida şi transforma în proiecte rezidenţiale de lux sau de birouri, are în plan să mai cumpere astfel de clădiri.

    După clădirile de pe Calea Victoriei, de la numerele 109 – fostul sediu Petrom şi 139, un fost bloc de locuinţe construit în perioada interbelică, Hagag a cumpărat şi o veche clădire de birouri, o fostă centrală telefonică din zona Universitate, pe strada Tudor Arghezi.

     

     

  • Care ar putea fi motivul pentru care Facebook şi toate aplicaţiile sale nu mai funcţionează: „E ca şi cum ai merge la birourile Facebook pentru o întâlnire, dar recepţionera nu este acolo”

    Facebook pare că şi-a şters înregistrările DNS din tabelele globale de rutare, potrivit lui Brian Krebs, un specialist în securitate informatică ce are şi un blog. 

    Jurnaliştii de la The Independent traduc asta pe înţelesul tuturor: datele tuturor platformelor deţinute de Facebook ar fi fost şterse din marea agendă a Internetului. Practic atunci când tastăm una dintre adresele platformelor Facebook în browserele de internet, acestea ar trebui să comunice cu Facebook şi să afle unde ar trebui să îi direcţioneze pe utilizatori – dar sistemul care face asta nu ar mai funcţiona.

    „E ca şi cum ai merge la birourile Facebook pentru o întâlnire, dar recepţionera nu este acolo. Eşti blocat la recepţie, din moment ce nu ştii care este uşa pe care trebuie să intri.”

    Nu este clar încă de ce s-a întâmplat asta, Facebook este atât de mare încât funcţionează pe baza propriului DNS, spre deosebire e alte companii mai mici – prin urmare doar cineva de la Facebook ar fi putut avea puterea să oprească sistemul, crede Krebs. 

    În acest moment totuşi, în lipsa unei clarificări din partea companiei, vorbim doar despre speculaţii. 

    Facebook, WhatsApp şi Instagram, toate trei funcţionând pe aceeaşi infrastructură, nu mai pot fi folosite la nivel mondial de la puţin peste 18.00, ora României. Potrivit Reuters, nu s-a putut confirma imediat problema care afectează serviciile, dar mesajul de eroare de pe pagina web a Facebook Inc sugerează o problemă cu sistemul de nume de domeniu (DNS).

    Later edit:

    Platformele Facebook şi-au revenit după aproximativ 7 ore, reprezentanţii companiei menţionând că eroarea a fost cauzată de o problemă la servere. 

     

     

  • (P) ESET: cum se proteja noul sistem de muncă hibrid prin adoptarea modelului de securitate Zero Trust

    Normalitatea pentru companii în perioada pandemică impune tot mai mult utilizarea de tehnologii digitale care să susţină practicile flexibile de lucru apărute odată cu trecerea la un sistem de muncă hibrid. Giganţi precum Twitter şi Facebook au anunţat deja că anumite categorii de angajaţi îşi vor desfăşura activitatea de acasă definitiv, însă majoritatea angajatorilor va acţiona probabil uşor diferit. Statisticile indică totuşi că peste 60% dintre companii au intenţia să treacă la un sistem de muncă hibrid în viitorul apropiat, care va presupune împărţirea săptămânii în zile de lucru de la birou şi de acasă. Desigur, această schimbare va aduce noi provocări în materie de securitate.

    Modelul de securitate IT Zero Trust vine ca soluţie la acest context de risc sporit. Susţinut deja de o serie de agenţii guvernamentale americane, având în spate chiar şi un recent ordin executiv prezidenţial, această abordare strategică propune o modalitate, din ce în ce mai des adoptată, de metode de reducere a riscului cibernetic, într-o lume care implică atât infrastructuri cloud, cât şi un sistem hibrid de muncă şi în care coexistă actori malware specializaţi în crearea de atacuri informatice dedicate şi persistente.

    Locul de muncă hibrid şi provocările protejării acestuia

    O presiune foarte mare de a proteja simultan o multitudine de IP-uri, sistemele critice business faţă de întreruperea serviciilor, dar şi datele sensibile ale clienţilor împotriva furtului, cade pe umerii specialiştilor în securitatea IT. Numărul breşelor de date continuă să crească, în ciuda creşterii investiţiilor în securitate. Costul acestora se ridică astăzi la o medie de aproape 3,9 milioane de dolari SUA pe incident, organizaţiile mari având nevoie, de obicei, de sute de zile până să descopere şi să atenueze astfel de probleme.

    Munca de la distanţă şi adoptarea recentă a unui stil de muncă hibrid au atras după sine chiar mai multe oportunităţi de atac pentru autorii atacurilor malware.

    Companiile au devenit din ce în ce mai expuse riscurilor pentru că:

    ♦ Angajaţii care lucrează de la distanţă sunt mai uşor de convins să acceseze linkuri de phishing
    ♦ Angajaţii conectaţi de la distanţă tind să utilizeze deseori laptopurile personale, smartphone-urile proprii şi reţelele de acasă pentru muncă, toate potenţial nesigure
    ♦ VPN-urile vulnerabile şi alte programe folosite în scenariile work-from-home nu sunt deseori actualizate cu ultimele patch-uri, pe sistemele utilizate de acasă
    ♦ Conexiunile Remote Desktop slab configurate pot fi compromise cu uşurinţă, atunci când un utilizator foloseşte aceeaşi parolă pentru mai multe conturi online. Aceste parole reutilizate pot să fie deja compromise în incidente anterioare sau sunt uşor de spart. ESET a raportat, de pildă, o creştere de 140% în numărul atacurilor Remote Desktop Protocol în al treilea trimestru al anului 2020
    ♦ Se recurge la metode de autentificare slabe atunci când vine vorba de serviciile cloud (parole simple, lipsa unor metode de autentificare cu mai mulţi factori)

    De ce Zero Trust?

    Forrester a dezvoltat încă din 2009 un nou model de securitate a informaţiilor, denumit Zero Trust, care a câştigat de-a lungul timpului mulţi adepţi, fiind acceptat şi adoptat pe scară largă. Este conceput pentru o lume în care abordările vechi, ce implicau plasarea tuturor resurselor de securitate în interiorul perimetrului de infrastructură a companiei şi utilizarea acestora, apoi,  cu deplină încredere, nu mai sunt relevante. Aceasta este un rezultat al lumii în care trăim astăzi, datorită muncii distribuite şi a omniprezenţei în cloud.

    Modelul de securitate Zero Trust se bazează pe mantra: „să n-ai încredere oarbă niciodată, întotdeauna verifică de două ori”, având ca misiune reducerea impactului breşelor şi incidentelor. Modelul este construit pe baza a trei principii fundamentale:

    ► Toate reţelele ar trebui percepute ca fiind de neîncredere: Dacă toate reţelele trebuie considerate ca fiind de neîncredere, la fel ar trebui să fie trataţi şi utilizatorii. Nu puteţi garanta că un cont nu a fost deturnat sau că un utilizator nu poate acţiona la un moment dat cu rele intenţii. Angajaţilor trebuie să primească strict privilegiile necesare pentru a-şi face treaba, apoi, este importantă o verificare regulată a drepturilor de acces pentru eliminarea celor care devin ne-obligatorii.

    ► Cele mai mici privilegii necesare: Aici putem include reţelele de domiciliu, reţelele Wi-Fi publice (de exemplu, cele din aeroporturi şi cafenele) şi chiar reţelele corporative locale. Putem presupune că niciun spaţiu nu este sigur, ţinând cont de determinarea atacatorilor.

    ► Aşteptaţi-vă ca o breşă de date să aibă loc: Ştirile scot la lumină frecvent breşe şi incidente de securitate cărora le cad victimă companiile. Cu o mentalitate pregătită, în stare de alertă, organizaţiile vor fi vigilente şi vor continua să-şi îmbunătăţească protecţia având în spate arhitectura Zero Trust, care este rezistentă la numeroase tentative de atac. Breşele şi incidentele trebuie considerate inevitabile – este vorba mai ales despre reducerea impactului acestora.

    Cum să începeţi cu o abordare Zero Trust

    Date recente sugerează că aproape trei sferturi (72%) dintre organizaţii planifică (42%) sau au implementat deja (30%) o strategie de securitate Zero Trust. Din fericire, migrarea către acest sistem nu presupune eforturi majore. Există şanse mari să utilizaţi deja multe dintre instrumentele şi tehnicile necesare pentru a începe. Printre ele se numără:

    Persoane: accesul trebuie să se bazeze pe roluri, folosind autentificarea multifactor şi segregarea conturilor.

    Fluxuri de lucru: majoritatea furnizorilor de cloud încorporează controale de acces. Organizaţiile ar trebui să le utilizeze pentru a reduce accesul neautorizat la diferite fluxuri de lucru şi să aplice la acel nivel politici bune.

    Echipamente: o bună gestionare a activelor va fi întotdeauna utilă pentru a şti ce echipamente aveţi în dotare. Pentru asta, vă puteţi folosi de instrumente de detecţie şi răspuns la nivel de endpoint (EDR), firewall-uri la nivel de gazdă şi multe altele. Astfel, activele sunt protejate, iar mişcările laterale în interiorul companiei sunt prevenite.

    Reţele: la acest nivel se cere micro-segmentare. Puteţi utiliza echipamentele de reţea, cum ar fi routerele şi switch-urile, combinat cu liste de control al accesului (ACL), ca să limitaţi cine şi ce poate comunica cu diferite părţi ale reţelei. Gestionarea vulnerabilităţii este, de asemenea, foarte importantă.

    Date: clasificaţi datele, apoi aplicaţi tehnici de criptare asupra celor mai sensibile tipuri aflate în repaus şi în tranzit. Monitorizarea integrităţii fişierelor şi prevenirea pierderii datelor pot, de asemenea, ajuta la securizarea datelor.

    Adăugarea de instrumente de securizare şi automatizare, precum şi de tool-uri de analiză a datelor care au legătură cu securitatea poate aduce plus valoare pentru securizarea fluxurilor de comunicare. Acest pas poate chiar să aducă un plus de conştientizare a situaţiei operaţiunilor de securitate, în faţa echipelor care trebuie să le îndeplinească în mod eficient.
    De curând, ESET a anunţat lansarea noii sale platforme de management a securităţii antivirus şi antimalware pentru companii, ESET PROTECT.
    ESET este un lider global pe piaţa soluţiilor de securitate cibernetică, cu o experienţă de peste 30 de ani în dezvoltarea de soluţii şi servicii software de securitate IT de înaltă performanţă pentru utilizatorii de acasă şi companii din întreaga lume.

    Consola ESET PROTECT Cloud permite controlul de la distanţă al soluţiilor de securitate antivirus şi anti-malware ESET instalate pe computerele angajaţilor, oferind o vizibilitate în timp real asupra securităţii sistemelor de lucru, indiferent unde se află acestea. Consola web le permite administratorilor IT să instaleze de la distanţă pe sistemele angajaţilor soluţiile de securitate antivirus, să execute sarcini, să aplice politici de securitate, să monitorizeze starea sistemelor şi să răspundă rapid la problemele sau detecţiile găsite pe sistemele conectate web, inclusiv pe desktop-uri, servere, maşini virtuale dar şi pe smartphone-uri.

    Pachetul de soluţii ESET PROTECT Advanced a venit ca un răspuns la nevoile ce ţin de IMM-uri. El oferă protecţie extinsă pentru sisteme împotriva ransomware-ului şi ameninţărilor încă neclasificate. Oferă, bineînţeles, şi protecţie pentru datele stocate pe laptopuri, în caz de furt şi pierdere, prin criptare completă a hard disk-urilor. Produsul răspunde complet provocării de a gestiona şi proteja reţelele IT business în faţa ameninţărilor cibernetice în continuă evoluţie.

    Puteţi testa gratuit soluţiile ESET PROTECT, fără nicio obligaţie. Puteţi solicita de asemenea pe site-ul ESET o cotaţie personalizată pentru soluţii de securitate antivirus şi antimalware, adaptate oricărui tip de companie, în funcţie de nevoile dvs. specifice.

     

  • Marea Britanie, SUA şi Australia anunţă un pact menit să contracareze China

    Parteneriatul va permite Australiei să construiască submarine cu propulsie nucleară.

    Pactul, care va fi cunoscut sub numele de Aukus, priveşte, de asemenea, inteligenţa artificială, tehnologii cuantice şi zona cibernetică.

    Cele trei ţări sunt îngrijorate de puterea tot mai mare pe care dobândită de China şi de prezenţa sa militară în zona Indo-Pacific.

    Ca urmare a pactului, Australia a anulat un acord pentru construcţia de submarine cu o companie franceză.

    Franţa a câştigat un contract de 50 miliarde de dolari australieni (31 miliarde euro) pentru a construi 12 submarine pentru marina australiană, în 2016. Proiectul a fost afectat de întârzieri, în mare parte din cauza solicitărilor Canberrei ca multe componente să fie obţinute la nivel local.

    Miercuri, preşedintele american Joe Biden, prim-ministrul britanic Boris Johnson şi omologul său australian Scott Morrison au emis o declaraţie comună cu privire la lansarea noului parteneriat de securitate, Aukus.

    “Ca primă iniţiativă în cadrul Aukus … ne angajămsă sprijinim Australia în achiziţionarea de submarine cu propulsie nucleară pentru Royal Australian Navy”, se menţionează în declaraţie. Pactul de apărare se va concentra şi asupra capabilităţilor cibernetice, inteligenţei artificiale şi „capabilităţilor submarine suplimentare”.