BusinessMagazin

Tag: sector

  • Nicuşor Dan ameninţă primarii de sector cu DNA-ul în cazul aplicării soluţiilor Prefecturii

    „De data asta, cei care săvârşesc abuzurile sunt două instituţii ale statului: prefectul municipiului Bucureşti şi Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) (…). Aceste instituţii îndeamnă primarii de sector nici mai mult, nici mai puţin decât să încalce o hotărâre judecătorească executorie. Vreau să îi asigur pe bucureşteni că stoparea abuzurilor din urbanism rămâne o prioritate pentru mine şi că o să continuăm să facem asta chiar dacă înseamnă să intrăm în conflict cu aceste două instituţii”, a spus Nicuşor dan.

    Prin decizie a Consiliului General, PUZ-urile de sector au fost suspendate pentru cinci sectoare. Între timp, două dintre ele au fost anulate definitiv de instanţă, iar cele trei care nu au fost anulate au fost suspendate prin hotărâre judecătoarească executorie, de Tribunalul Bucureşti.

    „Prefectul municipiului Bucureşti îndeamnă primarii să încalce hotărîrea judecătorească executorie pronunţată de Tribunalul Bucureşti. (…) PUZ-ul de sector nu mai există juridic în momentul de faţă. legea construcţiilor spune că orice autorizaţie de construire trebuie să se bazeze pe o documentaţie de urbanism, fie ea PUG, PUZ, PUD. Ce spun ISC şi prefectul? Că dacă ai început procedurile pentru a primi o autorizaţie de construire, primarul de sector poate să îşi întemeieze autorizaţia de construire pe un act care nu mai există juridic. Asta este o aberaţie juridică pe care orice student la drept în anul întâi poate să o sesizeze”, a acuzat primarul general.

    Primarul spune că le va comunica primarilor de sector ceea ce le-a spus déjà de două ori şi anume că este ilegal să se emită autorizaţii în baza unor acte care juridic nu există în momentul de faţă. De asemenea, Dan le cere ministrului de Interne şi ministrului Lucrărilor Publice să corecteze ceea ce el consideră că este abuz.

    „O să mă adresez oficial celor 2 şefi ai persoanelor în cauză, ministrul de Interne, şeful ierarhic al prefectului municipiului Bucureşti şi ministrului Lucrărilor publice, seful ierarhic al şefului inspectoratului de stat în construcţii, o să îi informez despre acest abuz şi o să le solicit să corecteze în mod administrativ aceste indicaţii nelegale pe care subordonaţii lor le fac”,

    În ceea ce îi priveşte pe primarii de sector, Dan îi avertizează că se va adresa DNA-ului.

    „Îi avertizez că sunt pe cont propriu (primarii de sector – n.r.). Interpretarea legii este atributul fiecăruia dintre ei, indiferent de opiniile care le sunt formulate de alte instituţii. Şi vreau să-i informez că există din anul 2019 un dosar la DNA care vizează modul în care a fost emis PUZ Sector 3, plângere pe care am formulat-o în 2019. Să îi informez că am completat cererea/ plângerea după toată analiza pe care am făcut-o pe Puz-urilor de sector pentru emiterea celorlalte PUZ-uri de sector. Deci am solicitat DNA să verifice şi modul în care au fost emise PUZ-urile de la sectoarele 2, 4, 5 şi 6, în afară de sectorul 3, pentru care cererea am făcut-o în 2019. Şi azi, în mod official, în cadrul aceluiaşi dosar penal deschis la DNA o să solicit DNA-ului să cerceteze şi modul în care sunt aplicate de către primăriile din din Bucureşti prevederile PUZ- ului de sector, în contextul în care ele au fost suspendate mai întâi administrativ şi după aceea de către instanţa de judecată”, a afirmat primarul general.

    Prefectul Bucureştiului, Toni Greblă, a identificat soluţia pentru deblocarea situaţiei în cazul documentaţiilor de urbanism la nivelul Sectoarelor 2, 4 şi 5, anunţă, luni, Instituţia Prefectului.

    Întrucât de la începutul acestui an Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) ale Sectoarelor 2, 4 şi 5 au fost suspendate în instanţă la solicitarea unui ONG, până la soluţionarea cauzei, la nivelul autorităţilor locale nu a existat o abordare unitară cu privire la procedurile administrative incidente, spun reprezentanţii Prefecturii Capitalei. Astfel, unele primării au continuat procedurile de autorizare pentru solicitările care le-au fost adresate până la data când PUZ-urile au fost suspendate de instanţă. Alte autorităţi publice locale au considerat că şi pentru aceste solicitări nu pot continua procedura de autorizare, fiind create, astfel, blocaje în activitatea de urbanism şi amenajare teritorială.

    „În aplicarea legii şi ca urmare a suspendării PUZ-urilor pe cale jurisdicţională, considerăm că autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să continue procedura pentru eliberarea autorizaţiilor de construire pentru toate solicitările înregistrate la primării până la data suspendării PUZ-urilor. În fundamentarea măsurii a fost avut în vedere şi punctul de vedere exprimat de Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C., ca urmare a unei solicitări primite de la Primăria Sectorului 5”, spun reprezentanţii Prefecturii Capitalei.

  • Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6: Avem o premieră în România, de astăzi toţi agenţii economici cu domiciliul fiscal în Sectorul 6 vor veni la autorizare o dată la patru ani, nu în fiecare an

    Agenţii economici cu domiciliul fiscal în Sectorul 6 al Capitalei nu vor mai fi nevoiţi să depună anual un dosar stufos pentru autorizare la administraţia locală, ci vor veni doar o dată la patru ani, a explicat Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, prezent în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

    „Avem o premieră în România. De astăzi, consiliul local va vota un nou regulament în care toţi agenţii economici din Sectorul 6 vor veni la autorizare o dată la patru ani – şi cu ocazia asta poate aud mesajul meu şi vin să îşi facă domiciliul fiscal în Sectorul 6. Nu vor mai avea toată acea povară administrativă care presupunea 20-25 de hârtii, certificare, autorizaţii, pe care trebuia să le depună. Acum le depun odată la patru ani şi le depun online”.

    Regulament este finalizat şi este supus astăzi la vot în consiliul local. Anual, agenţii economici cu domiciliul fiscal în Sectorul 6 vor fi nevoiţi doar să plătească o taxă, dacă este cazul, şi să completeze o cerere, respectiv o declaraţie pe propria răspundere cum că nu au intervenit modificări.

    „Dacă apar modificări, ei trebuie să vină şi să ne spună în termen de 30 de zile că s-a schimbat ceva, un acţionar, administratorul, etc. Dar nu mai vin în fiecare an cu o cârcă de acte să stea şi să umble şi să ne încărcăm şi noi din punct de vedere administrativ. (…) Adică scoatem din povara administrativă şi controlul ex-ante şi venim cu contrlul ex-post, astfel încât să vedem că lucrurile sunt aşa cum au fost declarate”.

    Edilul spune că reducerea acestei birocraţii care viza fiecare agent economic cu domiciliul fiscal s-a numărat printre planurile anunţate în campanie. Ciucu a stat cu funcţionarii din primărie şi „cu pixul în mână” şi a luat pe rând fiecare document din această serie de peste 20 de hârtii care trebuia depusă anual de agenţii economici, pentru a vedea ce valabilitate au acestea şi cât de necesară este depunerea lor în fiecare an.

    „Orice primar din ţară poate lua proiectul şi să îl aplice ca atare petnru că funcţionăm pe aceeaşi legislaţie”.

  • Sancţiunile împotriva sectorului energetic rusesc “sunt pe masă”, afirmă Casa Albă

    Statele Unite sunt “foarte deschise” la impunerea de sancţiuni asupra industriei petroliere şi de gaze naturale din Rusia, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, adăugând că este evaluat posibilul impact asupra pieţelor globale şi a preţurilor energiei din SUA, relatează Reuters.

    Întrebată dacă Washingtonul şi aliaţii săi occidentali vor aplica sancţiuni asupra vastului sector energetic al Moscovei, Psaki a declarat într-un interviu pentru MSNBC: “Suntem foarte deschişi”.

    “Ne gândim la asta. Este foarte mult pe masă, dar trebuie să cântărim care va fi impactul”, a adăugat ea.

    Deşi Statele Unite nu au vizat încă vânzările de petrol rusesc ca parte a sancţiunilor economice de amploare impuse Rusiei din cauza invaziei în Ucraina, comercianţii americani au acţionat deja pentru a pune în aşteptare aceste importuri, perturbând pieţele energetice.

    Administraţia preşedintelui Joe Biden a declarat că ar putea bloca petrolul rusesc dacă Moscova îşi continuă agresiunea împotriva Kievului. Cu toate acestea, Psaki a declarat miercuri că Casa Albă analizează modul în care acest lucru ar putea afecta pieţele.

    Preţul petrolului a atins maximele ultimilor opt ani la aproape o săptămână de la invadarea Ucrainei de către Moscova, atingând un vârf de 113,02 dolari pe baril miercuri, înainte de a se relaxa la 111,53 dolari. Între timp, producătorii de petrol din OPEC+, reuniţi miercuri, intenţionează să se limiteze la creşteri modeste ale producţiei, potrivit unui proiect de plan consultat de Reuters.

    “Ceea ce luăm în calcul… este şi modul în care putem maximiza impactul şi presiunea asupra preşedintelui (rus) (Vladimir) Putin şi a sectorului financiar…”, a spus Psaki. “Dar vrem să minimizăm impactul asupra pieţei globale şi asta include piaţa globală a petrolului şi impactul preţurilor la energie pentru poporul american. Nu încercăm să ne facem rău nouă înşine, ci preşedintelui Putin şi economiei ruseşti”, a adăugat Psaki.

    Marţi, Statele Unite şi aliaţii lor au convenit să elibereze 60 de milioane de barili din rezervele de petrol pentru a contribui la compensarea întreruperilor în aprovizionare.

  • Previziuni 2022. Industria alimentară. Cum învaţă un sector de 60 de miliarde de lei să transforme grijile în oportunităţi

    Scurtarea lanţului de distribuţie dintre producător şi consumator şi creşterea vânzărilor produ­cătorilor români în mediul online faţă de cele din obişnuitul comerţ tradiţional au fost, poate, cele mai impor­tante tendinţe în anul 2021 din industria ali­men­tară şi a bău­tu­rilor, o piaţă eva­luată la 60 mld. lei. În plus, mulţi dintre managerii din indus­tria de profil consideră că pandemia de COVID-19 a venit cu oportunităţi, mai degrabă, decât cu provocări. Totuşi, ei recunosc că situaţia a fost mult îngreunată faţă de anul 2020, de preţurile în creştere, în lanţ, pentru toate materiile prime.

    „În orice situaţie de criză, este esenţial ca liderul să fie capabil să transmită încredere, să traseze o direcţie, un scop“, a spus Ioan Popa, preşedintele Transavia, cel mai mare producător de carne de pasăre din România, într-un interviu acordat recent pentru ZF.

     

    Tranzacţiile continuă: „a funcţiona“ bine pe piaţă devine o prioritate

    În 2021, au avut loc multe tranzacţii importante pe piaţa alimentară şi a băuturilor, având în vedere contextul dificil în care au fost puşi anumiţi producători de valurile de scumpiri ale materiilor prime şi utilităţilor. De exemplu, Scandia Foods din Sibiu a cumpărat două companii, Agra’s din Alba Iulia de la Dan Sărmăşan şi Ligia Sanda Stîncel, specializată în procesarea cărnii şi producţia de preparate pe bază din carne, şi Ron’s Land Green, companie care realizează produse congelate.

    De asemenea, Luchi Georgescu, proprietara producătorului de mezeluri Meda Prod 98, spunea la finalul 2021 pentru ZF că a avut discuţii şi întâlniri cu investitori foarte serioşi care i-au propus să-i cumpere compania, dar a refuzat.

    Anul viitor va începe, cu siguranţă, cu noi tranzacţii, dat fiind numărul de ordinul miilor de anunţuri de vânzare a unor fabrici de pe site-urile specializate de comerţ online, fie ele IMM-uri sau firme mari. Pe platforma Piaţa Afacerilor, de exemplu, se vinde o afacere pusă pe picioare în urmă cu 30 de ani, care are un abator şi o fabrică de procesare a cărnii o capacitate de tăiere de 40 tone/zi, modernizată în urmă cu zece ani. Suma pentru care este scoasă la vânzare se ridică la 7 milioane de euro.

     

    Online-ul „strigă“ realizările şi primeşte investiţii mai mari

    Comerţul online se conturează ca un canal principal de vânzare pentru repre­zen­tanţii industriei alimentare, mai ales în con­textul impredictibilităţii din HoReCa, mar­cată în ultimii doi ani de închideri şi redes­chideri ale localurilor. În cazul Cramelor Cotnari de exemplu, al treilea cel mai mare jucător de pe piaţa vinurilor, vânzările online au ajuns la 10% din total în acest an, potrivit celor mai recente date oferite de companie. În cazul altor companii, el înseamnă chiar şi 15% din vânzările totale.

    În 2022, una dintre direcţiile de investiţii ale companiei Boromir Ind, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de morărit, panificaţie şi patiserie din România, va fi în magazinul online, unde cererea este în creştere.

     

    Brandurile vor investi în tehnologie şi inovaţie

    La Lorraine România, parte din La Lorraine Bakery Group Belgia, un important producător de pâine congelată de pe plan local cu fabrică în Câmpia Turzii, a deschis în 2021 o linie nouă, cu echipamente de ultimă generaţie, care va dubla capacitatea fabricii.

    „În 2022 vom instala o linie nouă de ambalare la pungă, dar vom investi şi în automatizări de procese logistice şi optimizări energetice. Bugetul total de investiţii va fi de circa 2 mil. euro“, au spus la finale anului trecut pentru ZF reprezentanţii Şapte Spice, unul dintre cei mai mari producători de pe piaţa de morarit din România.

    Grupul Agricola, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii, va miza în con­tinuare pe inovaţie, după ce a scos pe piaţa cunoscutele ouă ochioase şi inmoase în urmă cu câţiva ani, dar şi alte produse noi.

     

    Mâncarea se scumpeşte

    Companiile din industria alimentară consumă cu utilităţile circa 10-15% din costul de producţie, din datele adunate de ZF de la reprezentanţi din piaţă. În contextul în care preţul energiei a bătut record după record şi a ajuns la circa 2.000 lei/ MWh, iar unele companii plătesc dublu pentru a produce, impactul se vede direct în buzunarul consumatorilor.

    Cezar Gheorghe, expert analist şi consultant pentru comerţul cu cereale al Clubului Fermierilor din România, consi­deră că vom trage după noi ultimele trei luni din 2021 şi vom simţi reculul în primul trimestru din 2022. „Tot ce va veni peste trei luni va purta amprenta crizei ener­ge­tice pe care o trăim în ultima perioadă şi a scumpirii ma­te­riilor prime din ultimele două luni. Iar pre­ţul îl plătim cu toţii, indi­fe­rent de mediul social. Alimentele sunt con­di­ţionate de pre­ţul materiei prime, costurile de procesare ce conţin energie şi de cos­turile logistice.“

     

    Mâncare nouă

    Trendurile internaţionale care se bazează pe ideea de protejare a mediului au început să îşi facă simţită prezenţa şi în piaţa românească, iar companiile trebuie să prindă acest tren. Eberhard Răducanu, CEO al Verdino Foods, care realizează pro­duse pe bază proteină din mazăre, spune că în România există o evoluţie nume­rică incontestabilă în rândul consumatorilor care doresc să îşi diminueze con­sumul de carne şi implicit să îşi reducă im­pactul personal asupra mediului, însă fără a renunţa la savoarea şi textura cărnii sau la preparatele şi gustările lor preferate.

    De asemenea, Marius Bîcu, director ge­neral al afacerii Ferma cu Omenie din judeţul Alba, care produce brânzeturi din lapte de vacă şi de oaie, a afirmat că producerea cărnii în laborator şi a ouălor din plante, din lupini, sună ciudat, iar la fel sună şi să mâncăm alge sau insecte, dar acesta va fi viitorul. „Multe companii investesc în astfel de mâncare.“

    Publicaţia The Guardian a scris că compania franceză Ynsect a strâns 225 de milioane de dolari pentru a face cea mai mare fermă de insecte din lume, iar în Marea Britanie guvernul a dat companiei Entocycle o subvenţie de 10 milioane de lire pentru a face o fermă de larve.

  • Producătorii de automobile din România reacţionează la posibila “taxă de solidaritate”: Este inoportună şi va avea un impact total negativ asupra sectorului auto local

    Asociatia Constructorilor de Automobile din Romania (ACAROM) consideră că introducerea taxei de solidaritate pentru companiile cu afaceri de peste 100 de milioane de euro pe an este inoportună şi va avea un impact total negativ asupra sectorului auto local.

    Reacţia vine în urma propunerii reprezentanţilor UDMR în timpul discuţiilor coaliţiei pe tema bugetului, de a introduce o taxă de 1% din cifra de afaceri a companiilor care au un business de peste 100 mil. euro pe an.

    “În contextul economic actual, în fapt o intersectare a 4 crize: pandemia COVID 19, lipsa de componente electronice, cresterea preturilor la energia electrica si gaze naturale, cresterea preturilor la materii prime, la care putem adauga inflatia in crestere; evenimente cu un impact puternic negativ asupra sectorului auto national, ACAROM considera ca total inoportuna impunerea de noi taxe companiilor”, spun reprezentanţii asociaţiei.

    Potrivit acestora, dupa doi ani succesivi de scadere a cifrei de afaceri, şi avand la orizont provocari majore  pentru sectorul auto printre care electrificarea, decarbonizarea, dar şi noi schimbari in mobilitate, impunerea unei noi taxe nu va face altceva decat sa impovareze si mai mult bugetele companiilor.

    “Lipsa de predictibilitate fiscala sau legislativa, a dialogului cu mediul de afaceri, lipsa unor studii de impact pe termen scurt, mediu si lung inainte de luarea unor asemenea decizii, va avea un impact negativ asupra sectorului auto national, ducand la renuntarea la planurile de investitii in curs, la scaderea atractivitatii Romaniei ca posibila destinatie pentru proiecte noi, implicit la pierderea unui numar important de locuri de munca”,adaugă reprezentanţii ACAROM.

    Ei consideră că doar un dialog deschis, corect cu autoritatile nationale, poate contribui efectiv si eficient la cresterea economica, la cresterea gradului de competitivitate si la dezvoltarea durabila a Romaniei.

    Asociaţia Constructorilor de Automobile din Romania – ACAROM, reprezentant al industriei auto naţionale, însumează peste 170 de companii inclusiv DACIA si FORD, organizaţii si instituţii cu activităţi in sectorul auto.

    Industria auto românească, a generat in 2020 o cifra de afaceri de 26.4 miliarde euro, 14% din produsul intern brut, deţine o pondere de 26% din totalul exporturilor nationale, avand peste 230.000 angajati direct.

  • Directoarea de la „Parcuri”, care a fost dată afară de Nicuşor Dan, şi care este prietenă cu Clotilde Armand, şefă la ADP sector 1

    Alina Drăghiciu, fosta directoare de la Compania Municipală Lacuri, Parcuri şi Grădini, dată afară de Nicuşor Dan, este acum om de bază pentru Clotilde Armand, în administraţia condusă de edilul sectorului 1. Mai mult, Drăghiciu va fi şefă, pentru câteva zile, peste ADP sector 1.

    Surse din Administraţia Centrală din Bucureşti au precizat pentru Gândul că fosta directoare de la „Lacuri, Parcuri şi Grădini”, care a fost dată afară de primarul Nicuşor Dan, pe criterii de competenţă, lucrează acum pentru Clotilde Armand.

    Mai exact, Alina Drăghiciu este angajată de câteva zile pe funcţia de inspector de specialitate la ADP sector 1, iar pentru câteva zile, fosta directoare de la „Parcuri” va conduce Administraţia Domeniului Public sector 1.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Aproape jumătate din angajaţii din România lucrează în sectorul serviciilor, cea mai mică pondere din Uniunea Europeană

    ♦ La nivelul Uniunii Europene, ponderea angajaţilor din sectorul serviciilor a fost de aproape 73% anul trecut ♦ Cea mai mare pondere a fost Ţările de Jos, de peste 83%.

    Circa 49% dintre angajaţii din România lucrau în sectorul serviciilor anul trecut, conform datelor de la Eurostat, Oficiul European de Statistică.

    În sectorul industriei şi construcţiilor lucrau 29,6% dintre angajaţii români în 2020, iar în agricultură lucrau 21,4% dintre ei, după cum arată sursa citată. Ponderea angajaţilor români din sectorul serviciilor a fost cea mai mică din rândul ţărilor membre UE, România fiind întrecută la acest capitol şi de Bulgaria (57,7%) şi Polonia (59,4%).

    Valoarea brută adaugată (VAB) generată de sectorul serviciilor din România a fost de 66,9% din valoarea adăugată brută totală.

    În 2020, serviciile au fost cea mai mare activitate economică din Uniunea Europeană măsurată în termeni de valoare adăugată brută (VAB) generată. Serviciile au reprezentat 73% din valoarea adăugată brută totală din UE, urmată de industrie şi construcţii (25%) şi agricultură (2%).

    În toate ţările membre ale Uniunii Europene, serviciile au avut cea mai mare pondere în economie, variind între 58% în Irlanda şi 87% în Luxemburg. În fruntea listei, după Luxemburg, s-au aflat Malta (85%) şi Cipru (84%), în timp ce Polonia (66%), precum şi Cehia şi Slovenia (ambele 64%) şi Irlanda(58%) s-au situat la polul opus al clasamentului.

    Activităţile legate de industrie şi construcţii au avut ponderi semnificative în economiile din Irlanda (41%), Cehia (34%), Slovenia (33%), Polonia şi Slovacia (ambele cu 31%).

    Datele Eurostat mai arată că agricultura a reprezentat doar o mică parte din valoarea adăugată brută, cele mai mari ponderi fiind înregistrate în Grecia şi Letonia (ambele 5%), precum şi în România, Bulgaria, Ungaria, Croaţia şi Lituania (toate 4%). Pe de altă parte, agricultura a avut cea mai mică pondere din totalul VAB în ţări precum Luxemburg, Malta, Belgia şi Germania, unde s-a situat sub 1%. 

     

  • Companiile din sectorul de outsourcing din România au ajuns la aproape 180.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri cumulată de 9 mld.euro

    Industria serviciilor de business a generat în 2019 venituri de peste 9 miliarde euro, având aproximativ 179.000 de angajaţi la nivel naţional şi aproximativ 1.080 de companii înscrise la Ministerul de Finanţe cu coduri CAEN specifice, conform unui studiu realizat de Asociaţia Business Service Leaders în România (ABSL) în colaborare cu PwC România.

    Conform studiului citat, dacă facem o analiză luând în calcul doar companiile din sector cu o cifra de afaceri mai mare de 1 milion de euro, cifra de afaceri medie a unei compani este circa 6,3 milioane euro, în timp ce numărul mediu de angajaţi per companie este de 109 persoane.

    Astfel, fiecare companie medie nou creată în sectorul serviciilor pentru afaceri poate contribui la bugetul de stat cu aproximativ 1,5 milioane euro anual sau 14.000 euro  anual per angajat, reprezentând taxe salariale si alte taxe.

    ”Datorită expansiunii continue şi a noilor investiţii atrase pe piaţa locală de la an la an, industria de servicii pentru afaceri a avut o creştere importantă a veniturilor, de la circa 4,3 mld euro în 2008 la 9 mld euro în 2019. Această evoluţie s-a reflectat atât în creşterea  numărului de angajaţi cu 75.000, cât şi într-o contribuţie tot mai mare formarea PIB-ului României. Estimările noastre sunt că sectorul are un potenţial însemnat de creştere în anii următori, cu efecte pozitive pentru întreaga economie”, a declarat Francesca Postolache, vicepreşedinte ABSL.

    Pentru codurile CAEN 6201 şi 6202 ce presupun activităţi de consultanţă în domeniul IT, veniturile înregistrate în 2019 au fost de 5,3 miliarde euro. Aceste servicii au angajat peste 76.000 de persoane în anul respectiv.

    Al doilea sector din punct de vedere al cifrei de afaceri, cel al activităţilor de consultanţă în afaceri şi management cu codul CAEN 7022, a înregistrat în 2019 venituri de 2,4 mil euro. Al treilea sector, cel de contabilitate, audit, consultanţă fiscală, cu codul CAEN 6920, a înregistrat venituri de 780 milioane euro în 2019.

    Sectorul de contact centers, cu codul CAEN 8220, contribuie cu 480 milioane la sectorul serviciilor de business.

    Industria serviciilor de afaceri a contribuit în 2020 cu 5,4% la realizarea Produsului Intern Brut (PIB) al României, clasându-se pe locul al cincilea, după dezvoltare imobiliară (7,7%), construcţii (6,1%), administraţie publică (5,5%) şi retail (5,3%).

    Sectorul serviciilor de business a cunoscut o creştere substanţială de-a lungul timpului, de la o pondere de aproximativ 1,8% în PIB, în 2008, la 3,2% în 2011 şi 5,4% în 2020.

    Studiul privind impactul sectorului serviciilor de afaceri la nivelul întregii economii al ABSL şi PwC România a fost realizat pe baza cele mai recente date disponibile (2019) de pe platforme precum Eurostat, Institutul Naţional de Statistică, TP Catalyst şi Data.Gov.ro

     

  • (P) H PIPERA LAKE: Apartamentul tău pe malul lacului, departe de agitaţia oraşui, dar aproape de tot ceea ce contează pentru tine

    Acasă este locul unde poveştile prind viaţă, unde îţi este inima, unde timpul stă în loc ca să te poţi bucura de el, în tihnă, împreună cu cei dragi şi unde tot ceea ce contează pentru tine este doar la un pas distanţă: vecini liniştiţi, zone verzi, locuri de joacă pentru copii, şcoli, grădiniţe, centre comerciale şi servicii care îţi fac viaţa mai uşoară. Dar cât de uşor îţi este să găseşti locul căruia să-i spui, cu drag, ”acasă”, acum că ai pornit într-una dintre călătoriile cele mai provocatoare din viaţa ta? Şi cum ar fi să ştii că apartamentul la care visezi de ceva timp deja există?

    Dacă îţi doreşti să locuieşti într-o zonă liniştită, dar în acelaşi timp animată, departe de poluarea şi agitaţia din zonele aglomerate ale oraşului, un loc unde să te relaxezi şi să te deconectezi, unde apusurile şi răsăriturile se oglindesc în lac şi unde totul este nou şi gata să te întâmpine, atunci căutarea ta a luat sfârşit: H Pipera Lake este răspunsul căutărilor tale.

    Află mai mult despre tipul de apartamente de vânzare disponibile în complex şi alege să te muţi chiar acum. 

    H Pipera Lake este un ansamblu rezidenţial de apartamente noi în zona Pipera unde liniştea şi natura sunt completate în mod firesc de facilităţi premium. Proiectul dispune de amplasament excelent în proximitatea mall-ului Promenada şi a polului de birouri din Pipera şi asigură o conexiune rapidă atât către centrul, dar şi către nordul Bucureştiului.  

    Aici găseşti apartamente cu terase generoase sau grădini proprii, o zonă de promenadă, pistă pentru biciclete, pistă de alergare, spaţii de joacă pentru copii şi o spaţii comerciale cu servicii diverse. Independent de statutul civil sau obiceiurile personale, fie că esti celibatar convins, formezi un cuplu sau ai deja o familie, esti fan grădinărit sau poate că perferi să leneveşti pe terasă şi să te bucuri de spectacolul naturii la un pahar cu vin, ai un stil de viaţă activ şi obişnuieşti să alergi, să practici sport în aer liber ori vrei să plasezi o investiţie sigură cu randament imediat, află că H Pipera Lake reuşeşte să acomodeze toate dorinţele şi nevoile tale sau ale celor dragi.

    H Pipera Lake este cel mai amplu proiect rezidenţial dezvoltat de Hagag Development Europe pe piaţa locală şi te aşteaptă cu apartamente finalizate şi rate direct la dezvoltator. De asemenea, cei care nu sunt încă pregătiţi să aloce buget pentru achiziţia unei locuinţe, dezvoltatorul oferă acum posibilitatea de a închiria apartamente în complex şi de a experimenta traiul în cel mai nou Gated Community din cartierul Aviaţiei-Pipera.

    Ne apropriem cu paşi rapizi de finalizarea primei etape de dezvoltare, care cuprinde cinci imobile cu 435 de unităţi rezidenţiale deja ocupate în proporţie de 80%. Vino acum la vizionare! Găseşti aici o comunitate tânără, multiculturală, care creşte de la an la an şi care te aşteaptă să i te alături. Pentru confortul şi liniştea ta, ai la dispoziţie un serviciu de concierge virtual disponibil 24/7 care-ţi oferă asistenţă non stop, indiferent că ai nevoie de o intervenţie rapidă la instalaţia termică sau electrică, vrei să trimiţi un colet, să soliciţi informaţii despre servicii rent-a-car, transport în comun, taxi, evenimente sau atracţii turistice sau să comanzi cina online. Mai mult, proiectul dispune şi de  servicii de property management care presupun administrarea proprietăţii, a spaţiilor comune şi curăţenia în complex, totul pentru timpul şi confortul tău personal.

     

  • Colliers: Piaţa investiţiilor imobiliare din România a scăzut în 2021 în linie cu evoluţia din regiune, dar perspectivele rămân favorabile. ”Există câteva tranzacţii mari în diferite stadii ale procesului de vânzare”

    Valoarea totală a investiţiilor imobiliare a ajuns la aproape 290 de milioane de euro în România în primele şase luni din 2021, în scădere cu circa 29% faţă de nivelul de 409 milioane de euro din prima jumătate a lui 2020, tranzacţiile în segmentul birourilor reprezentând aproximativ 66% din volum, arată un raport realizat de compania de consultanţă imobiliară Colliers.

    „2021 ar putea părea oarecum lent din perspectiva volumelor în comparaţie cu unii dintre anii precedenţi, dar nu trebuie să judecăm o carte doar după copertă şi nici o anumită perioadă de timp doar din punctul de vedere al tranzacţiilor încheiate. În ceea ce priveşte interesul investitorilor şi mişcările favorabile pentru preţurile activelor prime, nu este deloc un an rău, dimpotrivă. Există, de asemenea, câteva tranzacţii mari în diferite stadii ale procesului de vânzare. Un amestec de jucători, cu experienţă în piaţă sau noi, arată interes şi ar trebui, de asemenea, să încheie câteva achiziţii semnificative înainte de sfârşitul anului. După ce în ultimii ani au rămas în umbră din cauza concurenţei acerbe, investitorii autohtoni încep să facă oferte, concentrându-se în special pe tranzacţiile din retail”, explică Anca Merdescu, Associate Director Investment Services la Colliers.

    În opinia consultanţilor, volumul total al tranzacţiilor imobiliare comerciale va ajunge la 700-800 de milioane de euro până la sfârşitul anului

     Primele şase luni ale anului au fost marcate în special de tranzacţii de birouri, în zone renumite din Bucureşti, cu un mix de chiriaşi predominant internaţional.

    Mai mult de jumătate din volumele investite s-au concentrat pe trei tranzacţii mari de birouri: vânzarea clădirilor de birouri Campus 6.2 şi 6.3 de Skanska către S IMMO pentru 97 de milioane de euro, finalizarea achiziţiei clădirii de birouri The Light One din Bucureşti de către Uniqa de la River Development, pentru 54 de milioane de euro, şi preluarea clădirii de birouri Bucharest Financial Plaza din centrul Bucureştiului de către compania austriacă Immofinanz, într-o tranzacţie în valoare de 36 de milioane de euro. Alte două tranzacţii au avut loc în T3, respectiv vânzarea Hermes Business Campus, într-o tranzacţie de aproximativ 150 de milioane de euro, de dezvoltatorul belgian Atenor către Adventum Group şi partenerii săi, şi achiziţionarea Dacia One de către Dedeman de la Atenor.

    Investiţiile în sectorul industrial au reprezentat 24% din volumul total înregistrat în primul semestru, cu tranzacţii semnificative în oraşele regionale (CTP şi Globalworth au fost cumpărători), în timp ce restul de 10% a fost direcţionat către sectorul de retail şi sectorul hotelier, marcând intrarea a doi noi investitori pe piaţa locală, precum şi o revenire a interesului pentru aceste pieţe.

    Potrivit Colliers, sistemul bancar are acum suficientă lichiditate şi este dornic să ofere condiţii de finanţare mai flexibile şi mai atractive. Marjele au rămas neschimbate de-a lungul ultimilor câţiva ani – aproximativ 250-275 de puncte de bază pentru proprietăţile imobiliare de tip prime.

    Consultanţii cred că o variantă alternativă de finanţare pentru dezvoltatori ar putea fi atragerea de capital de pe bursă, după modelul ofertei publice primare de acţiuni (IPO) a One United Properties.

    La nivelul Europei Centrale şi de Est (CEE), volumul investiţiilor înregistrează scăderi anuale de circa 22%, valoarea totală a tranzacţiilor din prima jumătate a acestui an fiind de aproximativ 4,9 miliarde de euro. Polonia a rămas lider în regiune, volumele de investiţii reprezentând mai mult de jumătate din totalul investiţiilor înregistrate în cele mai mari 6 ţări din Europa de Est, urmată de Republica Cehă şi Ungaria, cu o pondere de 20%, respectiv 10%.

    Sectorul birourilor a fost dominant în toată regiunea, în primul semestru din 2021, în ceea ce priveşte tranzacţiile, cu o pondere de 39% din volumul total al investiţiilor, urmat de spaţiile industriale şi logistice, care cresc în mod semnificativ, pe măsură ce investitorii se diversifică în acest sector rezistent la Covid-19 (25%), şi la distanţă de sectoarele de retail şi ospitalitate (20%).