BusinessMagazin

Tag: Schimbari

  • Schimbări la conducerea băncilor europene

    Hamers pleacă astfel de la compania cu sediul central în Olanda după o carieră de 29 de ani în cadrul acesteia pentru a se alătura UBS, cel mai mare administrator de avere al lumii, în septembrie.
    Ermotti a lucrat aproape un deceniu la UBS, dar a ratat ţintele de profit şi de costuri pentru 2019. Acţiunile UBS au scăzut semnificativ anul trecut, iar compania a primit o amendă de 4,5 miliarde de dolari după un caz de fraudă fiscală în Franţa.
    UBS a devenit al doilea creditor elveţian care şi-a înlocuit CEO-ul luna aceasta. Pe 7 februarie, reprezentanţii Credit Suisse au anunţat că Thomas Gottstein îi va urma lui Tidjane Thiam, care a demisionat ca urmare a unui scandal de spionaj, potrivit nytimes.com.
    Banca olandeză ING nu şi-a anunţat imediat planurile de a găsi un nou şef.
    Valul schimbărilor în bankingul european a început spre finalul anului trecut când britanicii de la RBS au anunţat că îl înlocuiesc de la conducerea companiei pe Ross McEwan cu Alison Rose, care este şi prima femeie care conduce un creditor din Regatul Unit.
    Bancherul de investiţii Samri Assaf va părăsi şi el rolul de CEO al HSBC în martie, după un deceniu în acest rol.
    Potrivit Financial Times, şi Barclays ar vrea să îl înlocuiască pe Jes Staley de la conducerea companiei până la finalul anului viitor.

  • Cum să tricotezi schimbarea climatică

    Astfel au apărut pături şi fulare meteo, persoanele care le confecţionează adăugând, de regulă, câte un rând colorat în fiecare zi, în funcţie de temperatura de afară şi eventual completând cu elemente care să arate dacă a nins cumva sau care marchează anotimpuri ori ceva mai deosebit. Cu ajutorul acestor obiecte tricotate se poate urmări apoi evoluţia vremii şi compara cu datele existente, ele putând fi utilizate şi ca reper pentru viitor.

  • Noi schimbări pentru formularele 101 şi 120: ANAF-ul vrea să schimbe formularele actuale

    Pe site-ul ANAF-ului a fost publicat spre dezbatere publică, în data de 18 februarie, un proiect de ordin care prevede schimbarea modificarea modelelor formularelor 101 şi 120, conform site-ului instituţiei.

    Proiectul de ordin pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANAF nr.3386/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor 101 “Declaraţie privind impozitul pe profit” şi 120 “Decont privind accizele” se poate găsi AICI.

    Ca urmare a modificărilor legislative de anul trecut, plătitorii de accize nu mai datorează contribuţiile pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate şi cota de 1% datorată Ministerului Tineretului şi Sportului.

    Având în vedere modificările legislative, se impune modificarea formularului 120 „Decont privind accizele”, care conţine informaţii detaliate privind sumele deduse în cursul anului, pe destinaţiile prevăzute de lege, din valoarea accizelor datorate în anul de raportare, pe produse sau grupe de produse accizabile.

    Ca urmare, prin prezentul proiect de ordin, se propune modificarea modelului şi conţinutului declaraţiei anuale – formularul 120 “Decont privind accizele“ şi a instrucţiunilor de completare a acestuia, scrie în proiectul ANAF.

    Mai exact, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2018 au fost modificate şi completate prevederile unor acte normative, printre care şi prevederile Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

    Astfel au fost abrogate art.367 – 375 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art.70 alin.(1) lit.c) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, cu modificările şi completările ulterioare

     

  • OPINIE – Lars Wiechen, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România: Şapte lecţii din experienţa mea de carieră

     Bineînţeles, nu toată lumea avansează după dorinţă şi chiar şi atunci când acest lucru se întâmplă, creşterea istovitoare poate fi urmată de o cădere imediată şi dureroasă. Succesul şi eşecul nu depind neapărat de calităţile noastre tehnice sau analitice, ci mai degrabă de înţelegerea naturii umane. Doresc să împărtăşesc cu cei aflaţi în ascensiune şi interesaţi de o mai bună înţelegere a naturii umane şapte lecţii derivate din experienţa mea personală şi din observarea atentă a mediului corporativ.

    1. Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului: poziţia maestrului trebuie respectată
    Când talentele personale devin vizibile, în mod firesc cei din jur se pot simţi ameninţaţi. Unii dintre superiori ne vor ajuta să ne dezvoltăm, alţii vor vedea în această dezvoltare un risc pentru ei înşişi. Deşi nu ar trebui ca acest aspect să devină o prioritate pentru noi, este indicată o abordare atentă faţă de acei superiori care se pot simţi ameninţaţi. Oricine vrea să se simtă în siguranţă în poziţia sa, inclusiv supervizorii. Ideea conform căreia se poate obţine susţinerea superiorului prin evidenţierea permanentă a propriilor talente este una greşită, deşi extrem de comună. Dacă ne afişăm talentul cu o atitudine de superioritate, în loc de apropiere, putem cădea în dizgraţie.
    Maestrul trebuie să strălucească întotdeauna, în definitiv, el este cel care ne-a format, iar poziţia lui trebuie respectată, altfel vom intra în conflict cu el, ceea ce va tulbura armonia la locul de muncă şi ne va îndepărta de şansa de a ne mai bucura de ajutorul său în privinţa unei promovări ulterioare.

    2. Atenţie la prea
    multă încredere în sine
    Mediul corporativ de astăzi încă promovează ambiţia, competitivitatea şi dorinţa aprigă de a câştiga drept trăsături specifice celor care au o ascensiune rapidă în carieră. Odată cu primele succese şi promovări, putem simţi cum încrederea în noi înşine creşte exponenţial. Însă atunci când părerea personală despre sine şi propria strălucire se îndepărtează de realitate, devine un pericol pentru noi. Tuturor ni s-a întâmplat să simţim că avem acel ceva special într-o situaţie şi să uităm complet că şi norocul joacă un rol important în orice reuşită. Îmbătaţi de propriul succes, riscăm să luăm decizii iraţionale şi acesta este unul dintre principalele motive pentru care succesul deseori nu durează. Încrederea oarbă în reuşita oricărui plan al nostru, sensibilitatea excesivă la critici şi dispreţul pentru orice formă de autoritate sunt toate semne ale unei stime de sine periculos de mari. Acest lucru ne plasează imediat pe radarul superiorilor, deoarece ei sunt responsabili pentru rezultate şi asta vor să vadă, mai ales din partea cuiva care debordează de încredere în sine. Pentru a nu divorţa de realitate, trebuie să ne evaluăm obiectiv atât capacitatea, cât şi limitele şi să raportăm imaginea de sine la munca şi realizările noastre reale, concrete.

    3. A cere ajutor
    este o artă
    De-a lungul carierei, ne regăsim adesea în situaţia de a cere ajutor celor mai puternici decât noi. A cere ajutor este o artă, totul depinde de capacitatea noastră de a înţelege persoana cu care avem de-a face şi de a nu confunda propriile nevoi cu ale celuilalt. Mulţi oameni nu reuşesc niciodată acest lucru, deoarece sunt complet absorbiţi de propriile dorinţe şi nevoi şi uită că până şi cea mai puternică persoană este, în cele din urmă, interesată de binele propriu.
    Superiorul nostru va fi interesat în primul rând de firmă sau de el însuşi, mai degrabă decât de noi; până la urmă, şi el este om, ca şi noi. Aşadar, ce argument va fi mai convingător pentru o majorare: greutăţile din viaţa personală şi nevoia unei creşteri salariale sau un proiect livrat cu succes?

    4. Capacitatea
    de a ne stăpâni emoţiile
    Oamenii se compară unii cu ceilalţi în mod natural şi îşi măsoară continuu statutul şi nivelul de respect prin raportare la ceilalţi. Pentru unii dintre noi, această nevoie de comparaţie acţionează ca un stimulent pentru a deveni mai buni în ceea ce facem, în vreme ce, pentru alţii, poate însemna inhibare şi frustrare. La baza succesului oricărui individ stă capacitatea sa de a-şi stăpâni emoţiile. Un răspuns emoţional este cel mai mare obstacol în calea avansării profesionale, o greşeală care va costa mult mai mult decât orice satisfacţie temporară venită din exprimarea impulsivă a trăirilor interioare.

    Emoţiile îngreunează
    raţiunea şi, dacă nu putem vedea situaţia în mod obiectiv, nu vom putea pregăti un răspuns controlat. În timp ce furia este cel mai distructiv răspuns emoţional dintre toate, invidia este cel mai evaziv şi mai periculos. Cea mai bună cale de a evita invidia este prin cultivarea unei stime de sine derivate din standarde proprii, interne, şi nu din comparaţia cu alţii.

    5. Fapte, nu vorbe!
    După un an mediocru, considerăm că merităm o promovare. Tocmai am avut o discuţie lungă, în contradictoriu, cu superiorii şi, în cele din urmă, i-am convins să ne promoveze. Ce sentiment! Ceea ce ne scapă, însă, din vedere este că ne bucurăm doar de o victorie temporară. Câştigarea unei argumentări prin discuţii tensionate ne pune în situaţia de a nu fi siguri despre felul în care acest lucru afectează oamenii cu care discutăm. Cuvintele sunt interpretate în funcţie de dispoziţia şi experienţele receptorului. Promovarea obţinută prin discuţii conflictuale poate fi ultima promovare pe care o veţi obţine în acea companie. Pentru ce toate acestea? Este mult mai eficient să îi determinăm pe ceilalţi să fie de acord cu noi prin fapte şi rezultate, fără a spune un cuvânt. Trebuie să demonstrăm şi să învăţăm să ne „vindem” reuşitele, nu să explicăm!

    6. Şi mai puţine vorbe
    Mulţi oameni ambiţioşi încearcă să îşi impresioneze superiorii prin cuvinte şi replici pretenţioase. Ceea ce nu realizăm, însă, este că pe măsură ce spunem mai multe, creşte şi riscul de a spune ceva nechibzuit şi, odată ce am rostit cuvintele, nu le mai putem lua înapoi. Cei care caută atenţie şi recunoaştere trebuie să fie atenţi la ceea ce rostesc, inclusiv la postările pe reţelele de socializare. Pe măsură ce audienţa şi expunerea cresc semnificativ, un singur cuvânt greşit poate transforma o persoană admirată într-un clovn trist. La fel ca zicala „Prostul nu ştie ce spune, deşteptul nu spune ce ştie”, uneori, cu cât spunem mai puţin, cu atât părem a şti mai mult. Şi este întotdeauna mai bine să nu vorbim şi să părem neştiutori, decât să vorbim şi să înlăturăm orice dubiu.

    7. Aparenţele
    chiar contează
    Interacţiunea umană implică şi păstrarea aparenţelor, într-o măsură sau alta. Abilitatea de a păstra aparenţele este chiar necesară pentru o funcţionare socială elementară corectă. Asemenea actorilor care joacă un rol, unii lideri poartă „măşti” care îi arată într-o lumină favorabilă. Ei spun exact ceea ce trebuie, zâmbesc şi se arată interesaţi de ideile noastre. Dacă ne oprim doar la aparenţe şi nu încercăm să privim dincolo de ele, nu ajungem să cunoaştem adevăratele lor sentimente şi, ocazional, suntem surprinşi de rezistenţa bruscă, ostilitatea şi acţiunile lor incisive. Dacă vrem să-i înţelegem cu adevărat, trebuie să ne construim capacitatea de a privi dincolo de „măştile” oamenilor cu care avem de-a face, cu o atenţie deosebită asupra semnalelor nonverbale, care sunt mult mai greu de ascuns.
    Pe de altă parte, întrucât oamenii ne judecă după aparenţe, trebuie să învăţăm să ne prezentăm corespunzător în orice context. Cu o abordare flexibilă, adaptată fiecărei situaţii, putem depăşi unele obstacole interioare care ne reţin. Păstrarea aparenţelor şi stăpânirea de sine sunt parte din natura convenţională a vieţii sociale, precum şi a celei corporative.

    Concluzie
    Cariera este un joc social. Pentru a fi victorios, trebuie să învăţăm să studiem şi să înţelegem persoanele cu care interacţionăm. Oamenii sunt de o complexitate infinită şi ne putem petrece întreaga viaţă încercând să îi înţelegem. Ignorarea regulilor de comportament uman înseamnă pur şi simplu să ne lăsăm pradă unor tipare comportamentale în afara controlului nostru.
    Este întotdeauna preferabil să încercăm să devenim maeştri în înţelegerea naturii umane, decât să o privim ca pe un obstacol în calea realizărilor noastre.

  • Dezvoltatorii va trebui să facă noile apartamente după chipul şi asemănarea fetelor, pentru că băieţii preferă să rămână la mama acasă

    1. Băieţii pleacă mai târziu de acasă şi fetele mai devreme.
    Conform unor date de la Institutul Naţional de Statistică citate de Hotnews, jumătate dintre bărbaţii români cu vârsta între 30 şi 34 de ani locuiesc cu părinţii.
    De asemenea, sunt peste un milion de români, băieţi şi fete, cu vârsta între 29 şi 34 de ani care stau cu părinţii.
    Iar această tendinţă este de creştere.
    Acum 20 de ani, doar trei din zece bărbaţi români locuiau cu părinţii, iar astăzi sunt 5 din 10.
    Faptul că băieţii stau mai mult cu părinţii însemnă o modificare socială importantă, care va însemna o lipsă de cerere pe piaţa imobiliară.
    Daniel David, cel mai cunoscut psiholog român, spune, citat de Hotnews: Cauza principală pentru care băieţii stau mai mult cu părinţii este cea economică, adică nu au bani pentru chirie sau pentru rata unui apartament. Ponderea ratei pentru un apartament dintr-un salariu mediu a scăzut la 60%, faţă de 250% acum 10 ani.
    Eu cred mai degrabă că bărbaţii preferă confortul din familie, rufele călcate, masa pusă şi să-şi păstreze banii lor. Dar mai mult decât atât, având mult mai multe opţiuni feminine şi multe prejudecăţi care s-au eliminat, preferă să nu-şi asume prea multe responsabilităţi.
    2. Fetele pleacă de acasă mult mai repede, în jurul vârstei 25,8 ani, conform datelor Eurostat, în timp ce băieţii pleacă la 30,3 ani.
    Asta înseamnă că fetele încep să-şi caute unde să stea mult mai devreme şi dacă găsesc un job bun se gândesc mai degrabă să-şi cumpere un apartament, decât să stea în chirie, ca o măsură de siguranţă şi de independenţă.
    În aceste condiţii, dezvoltatorii trebuie să se gândească cum proiectează viitoarele locuinţe, astfel încât să acomodeze „mai multe dulapuri în casă”.
    Pentru că băieţii preferă să rămână acasă la mama, fetele vor locui mai degrabă singure.
    În aceste condiţii, o soluţie pe care am dat-o unor designeri era de a face dulapuri de haine şi de valize (toată lumea vrea să călătorească acum) pe holul de la scara blocului. Deci designul şi siguranţa apartamentelor trebuie făcute mai degrabă pentru fete decât pentru băieţi.
    3. Prima căsătorie a ajuns la vârsta de 33 de ani, faţă de 26 de ani în 1990, conform datelor de la Statistică citate de Hotnews. Asta înseamnă că numărul celor care vor să se angajeze să cumpere o locuinţă va scădea treptat, mai ales în rândul băieţilor.
    Poate nu mai are atât de mult sens din punct de vedere financiar să ai locuinţa ta, atâta timp cât nu eşti căsătorit, iar copiii nu mai apar aşa repede, ci mult mai târziu. Plus că familiile nu mai vor să facă aşa mulţi copii, de la doi în sus, pentru că simt că pierd oportunităţi în viaţă, mai ales fetele, care reuşesc să aibă joburi mai bine plătite şi pe funcţii mai mari.
    Hotnews menţionează că vârsta medie a unui solicitant de credit ipotecar a crescut la 34 de ani în 2019, faţă de 27 de ani în urmă cu zece ani.
    4. Angajaţii vor un job mai aproape de casă.
    Conform unui studiu al eJobs, cea mai importantă platformă de recrutare online din România, aproape jumătate din angajaţi au spus că vor să schimbe jobul, 30% vor o mărire salarială, 24% vor un job mai aproape de casă, iar 22% vizează o dezvoltare profesională.
    Dacă angajaţii vor să aibă un job cât mai aproape de casă şi dacă vor să-şi schimbe locul de muncă pentru acest lucru, asta înseamnă că se vor uita către zonele de dezvoltare imobiliară. Până acum se uitau după job şi nu conta cât timp făcea până la el dus-întors. Dar două ore pe zi începe să însemne mult. Asta înseamnă că dacă-şi găsesc unde să stea, atunci se vor uita şi la joburile din jur, ceea ce va schimba fluxul de interes imobiliar. 
    5. Firmele cu valoare adăugată mare, care pot plăti salarii mari, dacă vor să-şi păstreze angajaţii sau să aducă alţii noi, va trebui să le ofere nu hamace şi mese de ping-pong la serviciu, ci chiar o locuinţă unde să stea.
    Cred că acest trend va câştiga teren, iar aceste companii vor angaja oameni specializaţi pentru a se ocupa de această problemă: fie vor oferi angajaţilor lângă birou apartamente în care să stea cu chirie, fie vor fi un intermediar prin care le vor vinde apartmentele.
    Mai mult te costă fluctuaţia de personal decât această retenţie prin care, dacă poţi să-i oferi unui angajat valoros un apartament – nu gratis – s-ar putea să câştigi mai mult. Poate aşa îi scoate mai repede pe băieţi de lângă oala cu ciorbă a mamelor.
    6. Angajaţii, în special cei tineri, pe care visează toată lumea să-i angajeze, vor avea nevoie de creşe, grădiniţe şi chiar şcoală lângă birou.
    Complexele de clădiri de birouri şi dezvoltatorii va trebui să aducă creşa, grădiniţa lângă locul de muncă al corporatiştilor, iar acesta va fi un criteriu extrem de important în alegerea unui job sau altul. Problema părinţilor, în special a mamelor, în ziua de astăzi este cu cine lasă copilul sau copiii atunci când sunt mici. Iar acest lucru este mai important decât un salariu.
    Această cerinţă va figura tot mai mult pe lista la care se uită corporatiştii.
    7. Îngheţarea chiriilor din Berlin:
    Sub presiunea străzii, a noii generaţii, administraţia din Berlin, capitala Germaniei, a îngheţat chiriile pe o perioadă de cinci ani. În cea mai puternică economie a Europei numai 50% din nemţi sunt proprietari, iar restul stau cu chirie, de aceea acest lucru contează.
    Sub afluxul din est şi al emigranţilor din Asia şi din Africa, preţurile locuinţelor şi chiriile din Berlin au explodat, devenind nesustenabile, având în vedere că salariile nu cresc atât de repede.
    Dacă modelul din Berlin va avea succes, el se va răspândi în toată Europa. Aviz celor din Cluj, unde chiriile sunt cele mai mari din România, depăşind puterea unui salariu mediu.
    Nu toată lumea este IT-ist, cu un salariu care porneşte de la 1.500 de euro. Foarte mulţi consideră că un salariu de 700 de euro, adică 3.500 de lei net, este bun, dar o chirie de 400 de euro este greu de plătit.
    8. Ce se va întâmpla cu preţul apartamentelor, activele imobiliare, dacă procesul de printare de bani din lume va mai ţine un deceniu?
    După cum arată lucrurile, marile bănci centrale ale lumii vor continua să printeze bani pentru a nu lăsa să intre recesiunea în oasele companiilor şi ale investitorilor. În aceste condiţii, miliardele de euro, dolari, yeni trebuie să-şi găsească o acoperire, mai ales că dobânzile sunt negative. De aceea, banii vor fi băgaţi în real estate, pe pieţele de acţiuni, şi mai puţin în investiţii reale.
    Deşi cererea nu va creşte, preţurile activelor imobiliare se vor majora, pentru a acomoda banii din piaţă.
    Poate aceste idei nu sunt noi, dar ele sunt prezente în viaţa noastră de zi cu zi şi vor avea un impact. 

  • Provocările din viitor ale profesionistului în investiţii

    „Profesioniştii în investiţii trebuie să se adapteze din ce în ce mai mult la noile tehnologii pentru a îmbunătăţi rezultatele clienţilor şi performanţa companiei. Profesionistul de investiţii de succes al viitorului va trebui să aibă mai mult o abordare practică a educaţiei şi dezvoltării, pentru a asimila tehnologiile digitale şi pentru a se adapta rapid“, consideră Marg Franklin, preşedinte şi CEO al CFA Institute. Ea a fost prezentă la Madrid la evenimentul CFA Institute European Investment Conference 2019.
    CFA Institute este organizaţia profesională globală a analiştilor financiari, managerilor de portofoliu şi a altor profesionişti de investiţii certificaţi internaţional (Chartered Financial Analyst). Certificarea CFA este una dintre cele mai prestigioase calificări internaţionale în domeniul analizei financiare şi administrării portofoliilor de investiţii.
    În următorii 5-10 ani un procent de 43% dintre profesionişti anticipează că rolul lor actual se va schimba semnificativ, iar 89% cred că rolurile lor vor fi transformate de mai multe ori în timpul carierei, după cum reiese din raportul CFA Institute, „Investment Professional of the Future“.
    Totodată, potrivit studiului CFA Institute „7 mituri despre Millennials şi investiţii“, 31% dintre mileniali au avut vârsta sub 21 de ani atunci când au început să facă investiţii, un procent semnificativ mai mare decât în cazul Generaţiei X şi al Baby Boomers. Schimbarea apetitului investitorilor, datorată în mare parte interesului mare pentru investiţii al generaţiilor Millennials şi Z, a dus la creşterea sofisticării clienţilor.
    Majoritatea sondajelor arată că încrederea publică în profesia de investiţii abia şi-a revenit de la criza financiară mondială, a amintit şefa CFA Institute. Dintr-un alt raport al CFA Institute intitulat „The Next Generation of Trust”, 44% dintre investitorii retail au încredere în serviciile financiare, iar 35% sunt neutri, în timp ce 21% sunt neîncrezători în industrie. „Deşi acest domeniu a învăţat multe de la criza financiară, problemele rămase nu sunt de nerezolvat şi ca industrie trebuie să ne angajăm să le rezolvăm împreună”, observă Marg Franklin.
    Toţi profesioniştii din sfera investiţiilor au datoria să lucreze la cele mai înalte standarde etice, aminteşte şefa CFA Institute: „La nivelul cel mai de bază, acest lucru atenuează riscul, eliminând «oportunităţile» pentru conflictele de interese”.
    Etica, reputaţia sunt concepte esenţiale vehiculate în universul serviciilor financiare. În urma crizei financiare şi economice din urmă cu un deceniu, bancherii au fost acuzaţi că şi-au asumat riscuri mari, uneori prea mari, în căutarea profiturilor. Practicile salariale excesive au fost considerate unul dintre factorii declanşatori ai crizei financiare mondiale. Bonusurile excesive ale bancherilor au generat o serie de critici atât în Statele Unite, cât şi în Europa, în special în cazul băncilor care au primit ajutor de la stat pentru a se salva.
    Marg Franklin spune că misiunea CFA Institute este de a duce profesia de investiţii la nivel global prin promovarea celor mai înalte standarde de etică, educaţie şi excelenţă profesională pentru beneficiul final al societăţii.
    „Profesioniştii în investiţii continuă să devină mai conştienţi şi deschişi în privinţa responsabilităţilor lor etice şi profesionale, dar trebuie făcut mai mult. Este esenţial ca membrii profesiei să respecte cele mai înalte standarde pentru a începe să restabilească încrederea atât de necesară în industrie. De asemenea, sectorul trebuie să se poată schimba în funcţie de interesele investitorilor. Investitorii de astăzi au aşteptări mai mari, dorind să vadă o rentabilitate echitabilă a pieţei.”
    După cea mai gravă criză financiară şi economică de după Marea Depresiune din anii ’30, izbucnită în 2007/2008, la nivel mondial se încearcă construirea unui nou sistem de reglementare şi de supraveghere a sectorului financiar. Iar reglementările şi supravegherea trebuie să ţină pasul şi cu avântul schimbărilor tehnologice.
    „Sistemul bancar european a trebuit să răspundă acestor schimbări, determinând ajustări tehnologice rapide. Este vital ca reglementarea să se adapteze şi să rămână adecvată realităţii acestui nou cadru de operare. Există deja o serie de reforme legislative în sectorul bancar european pentru a îmbunătăţi rezilienţa instituţiilor sale, cum ar fi reformele de reglementare Basel III, care au avut ca scop consolidarea reglementării şi a gestionării riscurilor în urma crizei financiare.“
    Pe de altă parte, faptul că reglementările au devenit mai stricte la nivel bancar în urma crizei financiare mondiale, fiind introduse restricţii legate de capital şi lichiditate, a impulsionat şi expansiunea sistemelor alternative de finanţare de către entităţi nonbancare, aşa-numitul sistem bancar din umbră („shadow banking system“). Iar provocarea este legată de reglementarea şi controlul adecvat al acestui sistem „din umbră“.
    FMI a avertizat în ultimii ani că autorităţile de reglementare în sectorul financiar trebuie să acorde o atenţie sporită sistemului bancar din umbră, care a ajuns la o valoare apropiată de cea a PIB-ului global, deoarece reprezintă un risc pentru stabilitatea financiară globală, iar monitorizarea acestui sector este necorespunzătoare.
    În opinia şefei CFA Institute, sistemul bancar din umbră poate să ofere o sursă importantă de finanţare nebancară, însă dacă nu există o supraveghere adecvată a acestui sistem, poate aduce multe riscuri pentru stabilitatea financiară.
    „Shadow banking poate să ofere o sursă semnificativă şi valoroasă de finanţare nebancară, care poate sprijini activitatea economică, precum şi îmbunătăţirea funcţionării eficiente a pieţelor financiare. Cu toate acestea, dacă nu este supravegheat în mod corespunzător, sistemul bancar din umbră poate aduce mai multe riscuri pentru stabilitatea financiară. De exemplu, prin operarea în afara principalului sistem bancar reglementat, se poate ajunge la active supraevaluate şi la riscuri necunoscute. De asemenea, sistemul bancar din umbră poate aduce lipsă de transparenţă, iar inadecvarea datelor privind activităţile şi expunerile bancare din umbră face ca monitorizarea să fie costisitoare, prohibitivă.“ O altă temă aflată pe agenda discuţiilor în ultimii ani în sfera financiară este dacă guvernele ar trebui să creeze stimulente fiscale pentru persoanele care economisesc sau investesc pe termen lung.
    „Cu toate că nu avem o părere despre politicile guvernamentale specifice, în calitate de profesionişti în domeniul investiţiilor credem profund în importanţa faptului ca oamenii să realizeze economii şi investiţii pe termen lung, pentru a le asigura securitatea financiară”, crede Marg Franklin.
    Referindu-se la importanţa sistemelor de pensii private, şefa CFA Institute a explicat că sistemul de pensii în general trebuie să aibă o anumită flexibilitate, deoarece persoanele trăiesc în circumstanţe personale şi financiare diferite „Această flexibilitate include recunoaşterea faptului că pensionarea va avea loc la vârste diferite şi în moduri diferite la nivelul întregii populaţii.”
    Având în vedere că sistemele de pensii din întreaga lume se apropie de sfârşitul trecerii de la un sistem de beneficii definite la cotizaţii predefinite, persoanele care economisesc sunt nevoite să-şi asume responsabilitatea pentru rentabilitatea investiţiilor şi câştigurile de la pensie. „Prin urmare, produsele pentru pensii sunt foarte importante, întrucât mai multe persoane riscă să fie finanţate insuficient în anii postmuncă.”
    Şi este interesant de văzut cum abordează ţările această problemă. Australia este adesea citată ca un bun exemplu cu privire la modul în care autoînscrierea la sistemele de pensii a creat cetăţeni mai bine informaţi, mai conştienţi din punct de vedere financiar, astfel că există lecţii pozitive în această ţară pentru alte ţări, în opinia şefei CFA Institute.
    Creşterea activelor la nivel global a fost limitată de la criza financiară, iar companiile cu creştere mare rămân private mai mult timp, nefiind listate pe pieţele de capital. Între 1995 şi 2000, o medie de 684 de companii s-au listat pe bursele americane în fiecare an, în timp ce între 2009 şi 2016 media a scăzut la 179 de companii listate pe an. „Ca urmare, pensiile private şi instituţionale sunt afectate.”
    Pieţele de capital sunt de o importanţă vitală pentru nivelul lor de transparenţă şi lichiditate, dar trebuie să se facă mai mult pentru a permite jucătorilor din pensii să acceseze capitalul din pieţele private.
    Una dintre provocările majore la nivelul Europei este Brexit, respectiv ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, care aduce un transfer al puterii de vot şi deschide calea către reforme semnificative şi o mai mare integrare, în opinia şefei CFA Institute.
    „După Brexit, piaţa unică a Uniunii Europene va trebui să fie suficient de puternică pentru a atrage investiţii străine şi să aibă reguli şi practici în vigoare pentru a ţine cont de obiectivele de sustenabilitate şi de reformă socială ale Uniunii.“
    Alinierea la legislaţie va fi un obiectiv principal şi va duce şi la realizarea Uniunii Pieţelor de Capital în UE. Cu toate acestea, pentru ca Uniunea Pieţelor de Capital să funcţioneze, mai întâi trebuie să existe o Uniune Bancară şi, deşi există semne puternice din partea Germaniei în acest sens, rămâne de văzut cum va fi abordată Uniunea Bancară, a menţionat Marg Franklin. „Finanţarea bancară reprezintă încă două treimi din finanţarea totală din Uniunea Europeană şi stă la baza afacerilor întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). În plus, diferenţele dintre tratamentele fiscale în ţările din zona euro sunt problematice, cu diferite tratamente fiscale pentru produsele de investiţii. Dacă UE are în vedere produsele transfrontaliere, această problemă trebuie abordată.“
    Vorbind despre riscurile şi beneficiile criptomonedelor, Marg Franklin a arătat că CFA Institute susţine inovaţia tehnică în serviciile financiare care face pieţele mai eficiente şi alocarea capitalului mai eficientă, însă acest lucru nu poate veni în detrimentul integrităţii pieţei. Ea a amintit că la nivel european nu există un cadru de reglementare armonizat în privinţa criptomonedelor.
    „Criptomonedele au potenţialul de a acţiona în direcţia diversificării activelor tradiţionale, dar există dovezi limitate cu privire la rentabilităţile lor pe termen lung, iar volatilitatea lor indică un risc ridicat în piaţă. Ne putem aştepta că, în timp, probabil vor necesita o mai bună reglementare şi o serie de autorităţi de reglementare din Europa şi din centrele financiare din întreaga lume îşi evaluează deja poziţiile. La nivel european, în prezent, nu există un cadru de reglementare armonizat.“
    Subiectul criptomonedelor se regăseşte din 2019 în curricula programului CFA în contextul modului în care se aplică codul şi standardele pentru locurile de muncă afectate de astfel de inovaţii tehnologice, precum şi aplicaţiile financiare ale tehnologiei blockchain. Tot în 2019, CFA a introdus, de asemenea, teme de studiu legate de tehnologia financiară (fintech), inteligenţa artificială, învăţarea automată aplicată, big data şi robo-advisers.

  • Schimbări ale Codului Rutier în 2020: Control medical mai des şi şoferi cu cel puţin 10 clase

    În anul 2020 vor intra în vigoare mai multe schimbări ale Codului Rutier, între acestea numărându-se necesitatea ca cei care vor să obţină permis de conducere să aibă cel puţin 10 clase, dar şi obligativitatea ca persoanele în vârstă să facă controale medicale mai des.

    Potrivit celor mai recente modificări ale Codului Rutier, Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor realizează, gestionează şi pune la dispoziţia publicului o aplicaţie informatică, în mod gratuit, printr-un serviciu on-line, pe pagina proprie de internet, pentru a se verifica situaţia înmatriculării unui vehicul, precum şi motivul suspendării înmatriculării acestuia.

    De altfel, din 1 iulie 2020, persoanele care vor să aibă carnet de conducere trebuie să aibă absolvite cel puţin 10 clase terminate.

    În plus, persoanele în vârstă care încă mai doresc să conducă pe drumurile publice vor fi obligaţi să facă mai des controlul medical.

    Noile reglementări ale Codului Rutier prevăd şi ca cei care sunt prinşi vorbind la telefon în timp ce se află la volan să poată fi sancţionaţi prin suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

  • Secretarul General al ONU: Eşecurile în abordarea schimbărilor climatice vor genera un dezastru economic

    António Guterres, Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, a tras un semnal de alarmă joi, îndemnând ţările şi companiile să abordeze mai serios schimbările climatice, fiind de părere că un eşec va genera un adevărat „dezastru economic”, potrivit Fortune.

    Guterres a vorbit la summit-ul pentru climă de la Madrid despre cum lipsa măsurilor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră ar putea avea un efect dezastruos dacă marile industrii vor continua să ignore oportunităţile pe care le oferă modelul unei „economii verzi”.

    „De mult prea mult timp, o serie de interese au propagat falsa poveste conform căreia creşterea economică şi soluţionarea schimbărilor climatice sunt incompatibile. Este un nonsens.”, declarat Secretarul General.

    „De fapt, lipsa soluţiilor în ceea ce priveşte încălzirea globală este o reţetă sigură pentru un dezastru economic”, a adăugat Guterres, citând un studiu recent din care reiese faptul că o economie cu emisii reduse de carbon ar putea crea 65 de milioane de locuri de muncă noi pe plan global şi va stimula creşterea economică cu aproximativ 26.000 de miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Un CV plin de schimbări

    „Cred că în intervalul 20-30 de ani trecem prin multe schimbări care ne marchează viaţa”, îşi începe Delia Iliasa povestea despre parcursul profesional, iar CV-ul ei este cea mai bună dovadă în acest sens. Spre exemplu, îşi aminteşte ea, când a terminat liceul, visa să devină arheolog: „Arheologia este o pasiune veche care a început odată cu descoperirea activităţii lui Heinrich Schliemann (om de afaceri german şi pionier în arheologie; se crede că munca lui a indus ideea că „Iliada“ lui Homer reflectă evenimente istorice – n.r.)”.
    Însă, înainte de a împlini 25 de ani, şi-a schimbat opţiunea în favoarea comunicării: „Cred că mai degrabă am rămas cu senzaţia că am ceva de terminat. Sunt convinsă că, la un moment dat, mă voi întoarce la studiile de istorie”.  Odată cu primul ei job, parcursul ei profesional a primit o nouă traiectorie şi menţionează momentul în care a aplicat pentru un post într-un showroom auto din Iaşi, undeva prin anul 2001. „Tocmai intrasem la facultate şi voiam să am o activitate din care să pot economisi nişte bani pentru o vacanţă sau ceva similar”, îşi aminteşte ea. Prin urmare, chiar dacă alegerea de a lucra în domeniul vânzărilor auto a fost mai degrabă una contextuală, acesta a început să îi placă foarte mult şi să o motiveze, iar, după câţiva ani, Iliasa a ajuns să o considere o vocaţie personală.
    În 2008 însă, s-a întors la căutările în carieră, care s-au oprit, de această dată, la domeniul marketingului. „Criza economică din acea perioadă a schimbat cursul lucrurilor. Anul următor am condus operaţiunile unei companii de consultanţă cu acţionariat românesc. A fost o perioadă de regăsire şi redefinire”, spune ea. Un an mai târziu a primit propunerea de a lucra în domeniul fitnessului – pe care l-a considerat, de asemenea, tranzitoriu, dar care avea să o îndrepte spre rolul său curent. „Când am acceptat să fac acest pas, mă gândeam că nu voi sta acolo mai mult de şase luni. Cu toate acestea, Club Moving a devenit în foarte scurt timp a doua mea casă. Alături de o echipă de oameni incredibili, am dezvoltat în mai puţin de şase ani o reţea naţională de nouă cluburi de fitness”, îşi descrie ea activitatea în cadrul reţelei de cluburi de sport. În anul 2016, când compania avea deja peste 300 de angajaţi şi colaboratori, World Class, principalul competitor, a decis să preia operaţiunile acesteia: „A urmat o perioadă de integrare a activităţilor celor două entităţi. În tot acest timp, mi-am continuat activitatea, de data aceasta alături de familia extinsă World Class până la finalul lui 2017, contribuind activ la dezvoltarea reţelei şi la creşterea industriei health & fitness la nivel naţional”. De altfel, Delia Iliasa spune că în continuare misiunea de a promova un stil de viaţă sănătos reprezintă una dintre priorităţile ei, astfel trecerea la domeniul medical a fost un pas firesc.
    În prezent, este director comercial al Medicover România, rol din care supervizează activitatea departamentelor de vânzări, servicii cu clienţii şi marketing; în aprilie 2018 a devenit şi director naţional al clinicilor Medicover, înglobând aici şi sarcinile operaţionale. „Consider că decizia de a mă alătura companiei Medicover, respectiv acestei industrii atât de complexe, a fost un punct de cotitură pentru mine. Cred că pentru fiecare dintre noi apar în viaţă oportunităţi, dar modul în care ne manifestăm deschiderea faţă de acestea şi cel în care ne asumăm sau nu riscuri este ceea ce ajunge să ne caracterizeze”, îşi descrie Delia Iliasa parcursul. Spune că munceşte mult, concentrându-se suplimentar pe procesul de învăţare. În prezent, urmează şi cursurile Maastricht School of Management, iar anterior a finalizat studiile de drept.
    Întrebată dacă a luat în calcul varianta unei cariere internaţionale, Delia Iliasa spune că, chiar dacă a lucrat de-a lungul timpului cu jucători internaţionali, din perspectiva raportării către ei sau din perspectiva colaborării directe, spune că nu a avut niciodată intenţia de a părăsi România. „Îmi doresc nespus ca ţara noastră să crească şi să devină un loc optim pentru generaţia următoare, reprezentată în cazul meu de fiica mea, Alma. Contribuţia fiecăruia dintre noi este importantă în acest context”, răspunde ea.
    În ceea ce priveşte activităţile Medicover România, acestea au crescut constant în ultimii doi ani, deopotrivă organic şi prin achiziţii. Delia Iliasa exemplifică prin două tranzacţii importante ale anului trecut, respectiv achiziţia reţelei medicale Phoenix, din sud-estul României (cu puncte de lucru în Craiova, Slatina, Drăgăşani, Caracal), şi preluarea Spitalului Pelican din Oradea.
    Iliasa observă că un aspect foarte important al dezvoltării pieţei serviciilor medicale ţine de avansul tehnologic şi de capacitatea operatorilor medicali de a se folosi cât mai mult de instrumentele digitale care ajută la îmbunătăţirea fluxurilor interne, precum şi la experienţa pacienţilor. „În acelaşi timp, nu trebuie să neglijăm importanţa resursei umane. Cred că ar trebui să existe un nivel de atenţie şi investiţii egale în ambele direcţii”, spune ea. 
    La nivel strategic, spune că sunt din ce în ce mai atenţi la tot ce înseamnă tehnologie, axându-se pe două arii principale. Prima este cea a echipamentelor medicale care înglobează tehnologie avansată, fiind atenţi la modul în care aceste soluţii îi ajută să fie mai rapizi, dar şi la modul în care actul medical poate deveni cât mai puţin invaziv. A doua arie este cea a utilizării tehnologiei în punctele de contact cu clienţii şi pacienţii lor – procese de automatizare, de update tehnic al soluţiilor de call center, precum şi adăugarea unor noi aplicaţii, soluţii de e-contact sau un serviciu de self check in, testat în clinicile din Bucureşti. „Aceste lucruri sunt în plină implementare şi cer din partea noastră implicarea într-un proces de educare continuă şi de adaptare la noile realităţi. Personal, m-am implicat 100% în proiectele de pregătire derulate”, precizează Iliasa. 
    Iar când vine vorba despre deficitul de personal din piaţa serviciilor medicale, una dintre cele mai mari provocări ale domeniului, Delia Iliasa spune că Medicover a demarat, încă din 2018, o serie de programe care să le permită să contracareze efectele acesteia şi să reţină personalul medical. „Aplicăm astfel de tehnici şi programe de educare şi formare profesională continuă, pe comunicare şi feedback, pe crearea unei strategii de career path şi pe un program coerent de stimulare şi de oferire de beneficii.” În prezent, în cadrul grupului Medicover lucrează peste 2.000 de angajaţi şi colaboratori, dar Delia Iliasa spune că se aşteaptă la o creştere a numărului acestora, în special când vine vorba despre medici şi asistenţi. 

  • Un CV plin de schimbări

    „Cred că în intervalul 20-30 de ani trecem prin multe schimbări care ne marchează viaţa”, îşi începe Delia Iliasa povestea despre parcursul profesional, iar CV-ul ei este cea mai bună dovadă în acest sens. Spre exemplu, îşi aminteşte ea, când a terminat liceul, visa să devină arheolog: „Arheologia este o pasiune veche care a început odată cu descoperirea activităţii lui Heinrich Schliemann (om de afaceri german şi pionier în arheologie; se crede că munca lui a indus ideea că „Iliada“ lui Homer reflectă evenimente istorice – n.r.)”.
    Însă, înainte de a împlini 25 de ani, şi-a schimbat opţiunea în favoarea comunicării: „Cred că mai degrabă am rămas cu senzaţia că am ceva de terminat. Sunt convinsă că, la un moment dat, mă voi întoarce la studiile de istorie”.  Odată cu primul ei job, parcursul ei profesional a primit o nouă traiectorie şi menţionează momentul în care a aplicat pentru un post într-un showroom auto din Iaşi, undeva prin anul 2001. „Tocmai intrasem la facultate şi voiam să am o activitate din care să pot economisi nişte bani pentru o vacanţă sau ceva similar”, îşi aminteşte ea. Prin urmare, chiar dacă alegerea de a lucra în domeniul vânzărilor auto a fost mai degrabă una contextuală, acesta a început să îi placă foarte mult şi să o motiveze, iar, după câţiva ani, Iliasa a ajuns să o considere o vocaţie personală.
    În 2008 însă, s-a întors la căutările în carieră, care s-au oprit, de această dată, la domeniul marketingului. „Criza economică din acea perioadă a schimbat cursul lucrurilor. Anul următor am condus operaţiunile unei companii de consultanţă cu acţionariat românesc. A fost o perioadă de regăsire şi redefinire”, spune ea. Un an mai târziu a primit propunerea de a lucra în domeniul fitnessului – pe care l-a considerat, de asemenea, tranzitoriu, dar care avea să o îndrepte spre rolul său curent. „Când am acceptat să fac acest pas, mă gândeam că nu voi sta acolo mai mult de şase luni. Cu toate acestea, Club Moving a devenit în foarte scurt timp a doua mea casă. Alături de o echipă de oameni incredibili, am dezvoltat în mai puţin de şase ani o reţea naţională de nouă cluburi de fitness”, îşi descrie ea activitatea în cadrul reţelei de cluburi de sport. În anul 2016, când compania avea deja peste 300 de angajaţi şi colaboratori, World Class, principalul competitor, a decis să preia operaţiunile acesteia: „A urmat o perioadă de integrare a activităţilor celor două entităţi. În tot acest timp, mi-am continuat activitatea, de data aceasta alături de familia extinsă World Class până la finalul lui 2017, contribuind activ la dezvoltarea reţelei şi la creşterea industriei health & fitness la nivel naţional”. De altfel, Delia Iliasa spune că în continuare misiunea de a promova un stil de viaţă sănătos reprezintă una dintre priorităţile ei, astfel trecerea la domeniul medical a fost un pas firesc.
    În prezent, este director comercial al Medicover România, rol din care supervizează activitatea departamentelor de vânzări, servicii cu clienţii şi marketing; în aprilie 2018 a devenit şi director naţional al clinicilor Medicover, înglobând aici şi sarcinile operaţionale. „Consider că decizia de a mă alătura companiei Medicover, respectiv acestei industrii atât de complexe, a fost un punct de cotitură pentru mine. Cred că pentru fiecare dintre noi apar în viaţă oportunităţi, dar modul în care ne manifestăm deschiderea faţă de acestea şi cel în care ne asumăm sau nu riscuri este ceea ce ajunge să ne caracterizeze”, îşi descrie Delia Iliasa parcursul. Spune că munceşte mult, concentrându-se suplimentar pe procesul de învăţare. În prezent, urmează şi cursurile Maastricht School of Management, iar anterior a finalizat studiile de drept.
    Întrebată dacă a luat în calcul varianta unei cariere internaţionale, Delia Iliasa spune că, chiar dacă a lucrat de-a lungul timpului cu jucători internaţionali, din perspectiva raportării către ei sau din perspectiva colaborării directe, spune că nu a avut niciodată intenţia de a părăsi România. „Îmi doresc nespus ca ţara noastră să crească şi să devină un loc optim pentru generaţia următoare, reprezentată în cazul meu de fiica mea, Alma. Contribuţia fiecăruia dintre noi este importantă în acest context”, răspunde ea.
    În ceea ce priveşte activităţile Medicover România, acestea au crescut constant în ultimii doi ani, deopotrivă organic şi prin achiziţii. Delia Iliasa exemplifică prin două tranzacţii importante ale anului trecut, respectiv achiziţia reţelei medicale Phoenix, din sud-estul României (cu puncte de lucru în Craiova, Slatina, Drăgăşani, Caracal), şi preluarea Spitalului Pelican din Oradea.
    Iliasa observă că un aspect foarte important al dezvoltării pieţei serviciilor medicale ţine de avansul tehnologic şi de capacitatea operatorilor medicali de a se folosi cât mai mult de instrumentele digitale care ajută la îmbunătăţirea fluxurilor interne, precum şi la experienţa pacienţilor. „În acelaşi timp, nu trebuie să neglijăm importanţa resursei umane. Cred că ar trebui să existe un nivel de atenţie şi investiţii egale în ambele direcţii”, spune ea. 
    La nivel strategic, spune că sunt din ce în ce mai atenţi la tot ce înseamnă tehnologie, axându-se pe două arii principale. Prima este cea a echipamentelor medicale care înglobează tehnologie avansată, fiind atenţi la modul în care aceste soluţii îi ajută să fie mai rapizi, dar şi la modul în care actul medical poate deveni cât mai puţin invaziv. A doua arie este cea a utilizării tehnologiei în punctele de contact cu clienţii şi pacienţii lor – procese de automatizare, de update tehnic al soluţiilor de call center, precum şi adăugarea unor noi aplicaţii, soluţii de e-contact sau un serviciu de self check in, testat în clinicile din Bucureşti. „Aceste lucruri sunt în plină implementare şi cer din partea noastră implicarea într-un proces de educare continuă şi de adaptare la noile realităţi. Personal, m-am implicat 100% în proiectele de pregătire derulate”, precizează Iliasa. 
    Iar când vine vorba despre deficitul de personal din piaţa serviciilor medicale, una dintre cele mai mari provocări ale domeniului, Delia Iliasa spune că Medicover a demarat, încă din 2018, o serie de programe care să le permită să contracareze efectele acesteia şi să reţină personalul medical. „Aplicăm astfel de tehnici şi programe de educare şi formare profesională continuă, pe comunicare şi feedback, pe crearea unei strategii de career path şi pe un program coerent de stimulare şi de oferire de beneficii.” În prezent, în cadrul grupului Medicover lucrează peste 2.000 de angajaţi şi colaboratori, dar Delia Iliasa spune că se aşteaptă la o creştere a numărului acestora, în special când vine vorba despre medici şi asistenţi.