BusinessMagazin

Tag: sanctiuni

  • În ciuda spuselor lui Vladimir Putin, sancţiunile occidentale îngenunchează economia Rusiei: Moscova riscă să piardă aproximativ 200.000 de locuri de muncă în urma exodului marilor companii

    Primarul Moscovei a declarat luni că sute de mii de locuitori ai oraşului şi-ar putea pierde locurile de muncă, deoarece companiile occidentale îşi suspendă sau îşi retrag operaţiunile din Rusia, potrivit Business Insider.

    „Conform estimărilor noastre, aproximativ 200.000 de oameni riscă să-şi piardă locurile de muncă”, a scris primarul Serghei Sobyanin într-o postare oficială pe blog.

    În postare, Sobyanin a spus că Moscova a aprobat un program de sprijin pentru ocuparea forţei de muncă în valoare de 3,36 miliarde de ruble, sau aproximativ 41 de milioane de dolari.

    Sobyanin a scris că în jur de 58.000 de angajaţi sunt aşteptaţi să beneficieze de program şi a subliniat că Rusia va oferi o alocaţie lunară pentru copii şi împrumuturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

    Comentariile lui Sobyanin vin în vreme ce preşedintele rus Vladimir Putin continuă să nege că sancţiunile occidentale au afectat economia Rusiei.

    „Putem spune acum cu încredere că o astfel de politică (de sancţiuni) faţă de Rusia a eşuat”, a declarat Putin luni. “Strategia blitzkrieg-ului economic nu a funcţionat. Mai mult, iniţiatorii înşişi nu au putut scăpa de sancţiuni”.

    Peste 750 de companii au anunţat public că îşi vor întrerupe temporar sau definitiv operaţiunile în Rusia, ca efect al declanşării războiului din Ucraina, potrivit Şcolii de Management din Yale.

    Unele companii s-au angajat să continue să-şi plătească lucrătorii ruşi chiar şi în perioada când operaţiunile sunt închise în ţară, deşi nu este clar cât timp va dura acest sprijin.

    McDonald’s a declarat că închiderea magazinelor din Rusia a adus pierderi peste 50 de milioane de dolari pe lună, deoarece compania îşi păstrează cei aproximativ 62.000 de angajaţi locali pe statul de plată. Unele dintre locaţiile McDonald’s au rămas, totuşi, deschise, a informat agenţia de ştiri de stat rusă RIA Novosti.

    Postarea lui Sobyanin a indicat că Moscova se confruntă încă cu o listă lungă de crize. Autorităţile oraşului vor discuta în următoarele două săptămâni cum îşi va menţine capitala stocul de medicamente fără importuri şi cum îşi va menţine industria ospitalităţii pe linia de plutire, a scris primarul.

    „Este multă muncă de făcut, ale cărei rezultate vor apărea abia peste câţiva ani”, a scris Sobyanin.

  • Slăbiciunile lui Putin ies la iveală: Preşedintele rus recunoaşte că sancţiunile occidentale au început să afecteze industria de petrol şi gaze din Rusia

    Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut, joi, că sancţiunile occidentale au început deja să deranjeze industria energetică a Rusiei şi a avertizat că încălcarea globală a sectorului petrolier al ţării ar putea avea consecinţe „extrem de dureroase” pentru cei care urmăresc să izoleze economia Moscovei, scrie Business Insider.

    Putin a făcut aceste comentarii joi, în timpul unei întâlniri video guvernamentale, potrivit rapoartelor presei. Liderul de la Kremlin a declarat că băncile din „ţările neprietenoase” pun presiune pe exporturile ruseşti de energie prin întârzierea transferului de plăţi.

    Mărturisirea preşedintelui vine în momentul în care unii dintre cei mai importanţi clienţi de energie ai Rusiei din Uniunea Europeană se gândesc la boicotarea livrărilor de petrol şi gaze ruseşti ca o formă de pedeapsă pentru războiul declanşat în Ucraina. 

    Deşi UE nu a emis încă o interdicţie completă, o parte din finanţarea şi tehnologia sectorului au fost vizate de sancţiuni, unii parteneri începând să evite cu totul energia rusă. Atât SUA, cât şi Canada au interzis importurile ruseşti de petrol şi gaze, ceea ce duce la o creştere uluitoare a preţurilor în acest sector.

    Pe fondul încercărilor Occidentului de a reduce dependenţa de sursele de energie ruseşti, Putin a avertizat că cei care urmăresc să blocheze furnizorii ruşi se vor confrunta cu consecinţe severe. Preşedintele a subliniat joi că pe piaţa globală există o penurie de gaze naturale şi a prezis că, dacă Europa îşi va îndrepta faţa spre alte ţări pentru asigurarea importurilor de energie, efectele se vor simţi în nivelul de trai al oamenilor.

    „Nu există nicio alternativă rezonabilă la gazul rusesc în Europa”, a declarat Putin, potrivit The New York Times.

    Ţiţeiul din Rusia este deja comercializat cu o reducere masivă pe piaţa globală, deoarece cererea în scădere a dus la o diminuare a producţiei, fapt care afectează întregul lanţ de aprovizionare cu energie din Rusia, potrivit The Wall Street Journal. Vânzările de gaze şi petrol au reprezentat 45% din bugetul federal al Rusiei în 2021, a raportat publicaţia, iar economiştii avertizează că şomajul, inflaţia şi recesiunea reprezintă o ameninţare iminentă în viitorul apropiat al Moscovei.

    Putin a declarat joi că Rusia trebuie să înlocuiască echipamentele sancţionate şi să reorienteze vânzările de gaze de la cumpărătorii europeni către piaţa asiatică. Dar acest lucru ar putea dura ani de zile, a raportat The Journal, din cauza reţelelor de transport maritim şi a conductelor subdezvoltate.

    În pofida recunoaşterii de către Putin a greutăţilor, liderul de la Kremlin se aşteaptă ca Rusia să obţină aproximativ 9,6 miliarde de dolari din vânzările de energie în aprilie, potrivit estimărilor ministerului de finanţe al ţării. Chiar şi pe fondul sancţiunilor, Rusia are destui clienţi pentru a menţine sectorul pe linia de plutire. India a cumpărat cel puţin 13 milioane de barili de petrol rusesc de la începutul războiului, potrivit Reuters, iar China rămâne, de asemenea, un cumpărător extrem de important în segmentul energetic.

  • Marea Britanie sancţionează încă 206 entităţi ruseşti şi interzice importurile de fier şi oţel

    În ceea ce priveşte sancţiunile, se pune accentul pe entităţile care au sprijinit regiunile separatiste din Ucraina susţinute de Rusia.

    Viktor Medvedciuk, care a fost capturat de forţele ucrainene, se numără printre cei cărora le-au fost îngheţate activele, la fel ca şi magnatul rus al petrolului şi şeful LUKOIL, Vagit Alekperov.

    „În urma atacurilor îngrozitoare cu rachete asupra civililor din estul Ucrainei, îi sancţionăm astăzi pe cei care susţin regiunile separatiste ilegale şi care sunt complici la atrocităţile împotriva poporului ucrainean. Vom continua să îi vizăm pe toţi cei care ajută şi instigă la războiul lui Putin. De mâine, interzicem importul de fier şi oţel rusesc, precum şi exportul de tehnologii cuantice şi materiale avansate de care Putin are mare nevoie. Nu ne vom da pace în misiunea noastră de a opri în loc maşina de război a lui Putin”, a declarat ministrul de externe Liz Truss, potrivit Sky News.

  • Căile Ferate Ruseşti devin prima companie din Rusia care intră oficial în default. Sancţiunile vestice continuă să lovească sistemul financiar al ţării

    Un comitet financiar global a declarat că, drept urmare a atacurilor lansate asupra Ucrainei şi sancţiunilor impuse în acest sens de statele vestice, Căile Ferate Ruseşti (Russian Railways JSC) au intrat în default (incapacitate de plată), după ce compania a eşuat să plătească cuponul unor obligaţiuni în valoare de 268 de milioane de dolari, potrivit Business Insider.

    Măsurile luate de ţările europene şi Statele Unite au redus masiv accesul Rusiei la sistemul financiar internaţional.

    Divizia europeană a Comitetului privind Instrumentele Financiare Derivate de Credit (CDDC) a anunţat că societatea condusă de statul rus nu a reuşit să se încadreze în condiţiile impuse de un set de bonduri care au ajuns la maturitate în data de 14 martie.

    Evenimentul marchează oficial primul default corporate din Federaţia Rusă de la declanşarea războiului pe 24 februarie.

    Prăbuşire iminentă. Rusia, la un pas de intrare în incapacitate de plată

    CDDC este un comitet format din instituţii financiare care se întâlnesc pentru a decide dacă o companie a intrat sau nu în incapacitate de plată. Decizia comitetului reprezintă un pas cheie în ceea ce priveşte intenţiile investitorilor de a primi acces la contracte credit default swap, care funcţionează pe post de asigurare împotriva default-urilor.

    Compania rusă susţine că şi-a îndeplinit obligaţiile, însă plata a fost blocată din cauza sancţiunilor impuse de-a lungul ultimelor săptămâni, scrie Bloomberg.

    Printre instituţiile care au votat „da” în cazul moţiunii care confirmă default-ul Russian Railways se numără Goldman Sachs, Bank of America şi Deutsche Bank.

     

  • Japonia impune mai multe sancţiuni Rusiei, inclusiv familiilor lui Putin şi Lavrov

    Noile măsuri vizează, de asemenea, membrii familiei ministrului rus de externe Serghei Lavrov, şi anume soţia sa, Mariya Lavrova, şi fiica sa, Ekaterina Vinokurova, potrivit comunicatului.

    Japonia şi-a extins în mod constant sancţiunile împotriva Rusiei de la începutul invaziei din Ucraina, inclusiv prin interzicerea importurilor ruseşti, cum ar fi cărbunele şi vodca, reducerea noilor investiţii în Rusia şi îngheţarea activelor deţinute de bănci importante.

    Alte naţiuni, inclusiv SUA şi Marea Britanie, au introdus, de asemenea, sancţiuni împotriva familiilor lui Putin şi Lavrov.

  • Războiul din Ucraina: UE discută despre al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

    UE discută despre noi sancţiuni împotriva Rusiei. Ar fi al şaselea pachet de sancţiuni, a anunţat ministrul de Externe din Danemarca, potrivit CNN.

    Uniunea Europeană „discută deja un al şaselea pachet de sancţiuni”, în efortul de „a creşte presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul”, a declarat luni ministrul danez Jeppe Kofod.

    „Din partea daneză, vom fi dispuşi să mergem cât de departe putem pentru a găsi un consens în privinţa sancţiunilor, inclusiv în ceea ce priveşte energia”, a declarat Kofod reporterilor la sosirea la o reuniune a miniştrilor de externe din UE la Luxemburg.

    Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe din Lituania, a spus că este „bucuros că Comisia Europeană a fost foarte clară că începem să lucrăm la şase pachete cu opţiuni pentru petrol”.

    „Şi sper ca de data aceasta să funcţioneze”, a precizat Landsbergis.

    Europa a impus sancţiuni economice Rusiei după ce armata lui Vladimir Putin a intrat în Ucraina la sfârşitul lunii februarie. Totuşi, sectorul energetic al Rusiei nu a fost încă vizat de sancţiuni, lucru care s-ar putea schimba după apariţia imaginilor cu crimele din oraşele ucrainene.

    Petrolul şi gazele ruseşti ar putea fi următoarea ţintă. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută în faţa legislatorilor UE că cea de-a cincea rundă de sancţiuni „nu va fi ultima”.

    „Da, acum am interzis cărbunele, dar acum trebuie să ne uităm la petrol”, a spus Ursula von der Leyen.

  • Muntenegru anunţă sancţiuni împotriva Rusiei

    Dritan Abazovic a anunţat pe Twitter că Guvernul din Muntenegru „a adoptat măsuri restrictive ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.

    „Mulţumesc tuturor miniştrilor pentru cooperarea lor”, a mai spus demnitarul, potrivit BBC.

    Muntenegru este membru NATO şi candidat la aderarea la UE, dar anterior a părut reticent în a introduce sancţiuni.

    Ţara atrage investiţii şi turişti din Rusia, iar mulţi ruşi bogaţi au proprietăţi în Muntenegru.

    Anterior, Muntenegru şi-a închis anterior spaţiul aerian pentru avioanele ruseşti, iar joi a expulzat patru diplomaţi ruşi pentru încălcarea normelor diplomatice.

  • Uniunea Europeană a aprobat, joi seară, noi sancţiuni “substanţiale” împotriva Rusiei

    “Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER) a aprobat un nou set de sancţiuni în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Acest set substanţial de sancţiuni extinde la noi domenii măsurile împotriva Rusiei”, anunţă Preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene.

    “Sunt prevăzute sancţiuni contra oligarhilor, contra entităţilor ruse de propagandă, contra membrilor aparatului de securitate şi militar, precum şi contra entităţilor din sectorul industrial şi tehnologic care au implicare în agresiunea rusă din Ucraina”, precizează Preşedinţia franceză a Consiliului UE.

    Noile măsuri includ blocarea activelor a numeroase bănci ruse, interzicerea importurilor de cărbuni, instituirea unui embargou privind importurile de armament rusesc, precum şi oprirea exporturilor ruse, inclusiv de tehnologie ultramodernă, în valoare de zece miliarde de euro. De asemenea, Uniunea Europeană va interzice importurile de materie primă în valoare de 5,5 miliarde de euro din Rusia, nu va mai permite accesul navelor ruse în porturi europene şi nici accesul transportatorilor rutieri din Rusia şi Belarus.

    Anterior, Statele Unite şi Grupul G7 au anunţat noi sancţiuni financiare şi comerciale împotriva Rusiei, ca reacţie la continuarea intervenţiei militare ruse în Ucraina.

  • Sancţiunile lovesc puternic piaţa auto din Rusia: Vânzările de automobile au scăzut alarmant în luna martie pe fondul scumpirilor din ce în ce mai abrupte

    Vânzările de maşini ruseşti au scăzut semnificativ în luna martie pe măsură ce preţurile automobilelor au explodat din cauza sancţiunilor vestice, scrie Business Insider.

    Bloomberg a raportat că cel mai mare dealer de maşini din Rusia, Rolf, a înregistrat o scădere a vânzărilor de maşini cu 60% din februarie până în martie. Potrivit directorului executiv al companiei, Svetlana Vinogradova, este de aşteptat ca vânzările să se reducă la jumătate în acest an. Totodată, preţurile autovehiculelor au crescut cu 40% luna trecută, potrivit datelor Bloomberg.

    Sancţiunile au paralizat economia Rusiei, rubla scăzând dramatic în ultimele săptămâni, în timp ce o serie de companii auto globale şi-au încetat operaţiunile în ţară.

    Invazia afectează, de asemenea, furnizarea globală de vehicule noi, crescând costurile de producţie, în parte din cauza lipsei de componente critice care provin de la furnizorii din Ucraina.

    Ca urmare a sancţiunilor occidentale, Rusia ar putea înlocui maşinile europene şi japoneze cu cele chinezeşti şi indiene, a declarat Anton Shaparin, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Automobilelor, pentru Bloomberg.

    „Potrivit surselor pe care le avem, partenerii noştri chinezi nu vor părăsi piaţa rusească”, a declarat Shaparin pentru presă. „Este lesne de înţeles că nu vor să plece; vor exploata piaţa până la ultima rublă”.

    În timp ce guvernul rus încearcă să stimuleze producţia internă de maşini în urma efectelor războiului, scăderea importurilor de piese de schimb forţează, de asemenea, producătorii locali să-şi majoreze preţurile.

    Spre exemplu, AvtoVaz, cel mai mare producător din Rusia, şi-a majorat preţurile vehiculelor de trei ori în acest an, a raportat Bloomberg.

    Producţia de maşini din Rusia a fost deja afectată înainte de invazia din februarie a Ucrainei, parţial din cauza problemelor lanţului de aprovizionare ca urmare a pandemiei, care a afectat producţia de maşini la nivel global.

    În ciuda problemelor lanţului de aprovizionare dinaintea invaziei, Asociaţia Constructorilor de Automobile din Rusia estimase că vânzările de maşini vor creşte cu 3-5%, iar producţia de maşini din ţară va creşte cu 8-9% în 2022.
     
    Cu toate acestea, de la anexarea Crimeei în 2014, economia Rusiei a suferit mai multe lovituri, vânzările de maşini scăzând cu 50% anul trecut faţă de vârful din 2012.

  • Ungaria nu susţine sancţiunile propuse de UE privind energia rusă

    Ungaria a anunţat că nu susţine sancţiunile propuse de UE privind energia rusă.

    Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat că ţara sa nu susţine propunerile de sancţiuni din domeniul energetic împotriva Rusiei.

    Miniştrii UE discută în prezent o propunere de interzicere a cărbunelui rusesc şi nu au reuşit să ajungă la un acord.

    Peter Szijjarto a mai spus că impunerea de sancţiuni asupra oricăror activităţi legate de energia nucleară reprezintă o „linie roşie” pentru Ungaria, anunţă Sky News.

    Ungaria a primit un nou transport de combustibil pentru centrala sa nucleară.

    Între timp, Ucraina a criticat Ungaria pentru că este dispusă să plătească gazul rusesc în ruble, deoarece acest lucru sprijină economia rusă.

    Ministerul ucrainean de Externe a declarat că poziţia Ungariei încurajează Rusia să „comită noi atrocităţi împotriva ucrainenilor” şi a îndemnat ţara să se plaseze de partea bună a istoriei.