BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Relaxare la gheaţă

    Privite o vreme ca o curiozitate, apoi lăudate de diverse celebrităţi, băile cu gheaţă ajung în casele celor care vor să se refacă după o şedinţă la sala de fitness sau să relaxeze, scrie Financial Times. Băile cu gheaţă au ajuns să fie căutate recent datorită efectelor benefice pentru sănătate pe care se spune că le au. Există deja o serie de companii care oferă sau urmează să ofere asemenea accesorii de wellness, printre care Monk, Renu, Dreampod sau Morozko Forge, o baie cu gheaţă pentru instalat acasă costând de la câteva mii la aproape douăzeci de mii de euro.


     

     

  • (P) Scannerele care ar putea scuti sistemul medical de pierderea de date şi perioadele de nefuncţionare

     

    Digitalizarea în domeniul sănătăţii rămâne una dintre cele mai arzătoare lucruri de pus la punct la nivelul ţării. Sănătatea trebuie să aştepte cel mai puţin, dintre toate priorităţile care trebuie să ţină pasul cu noile tehnologii.

    La ce ajută digitalizarea? În primul rând, previne pierderea datelor pacienţilor. Dosarul electronic al pacienţilor le permite medicilor să aibă acces facil la istoricul medical al pacientului şi, astfel, pot interveni mai clar şi mai rapid pentru un diagnostic.

    Pacientul devine, totodată, mai implicat şi mai conştient de propria sănătate, având acces permanent la dosarul medical personal. Iar instituţiile medicale şi Ministerul Sănătăţii obţin statistici foarte utile care pot susţine viitoarele decizii privind politicile de sănatate naţionale.

    Un studiu realizat de Coleman Parkes pentru Epson arată că peste jumătate dintre respondenţii din domeniul sănătăţii (55%) admit că deficienţele din procesele lor au dus la rătăcirea sau pierderea de date şi/sau documente în ultimele 12 luni.

    Deşi există mulţi factori care pot cauza o pierdere de date, aproape jumătate dintre respondenţii din domeniul sănătăţii (48%) afirmă că trecerea la înregistrările scanate şi digitalizate va diminua acest risc.

    Mai mult, participanţii la studiu cred că digitalizarea va reduce costurile şi va îmbunătăţi semnificativ eficienţa în sistemul medical.

    Personalul medical pierde aproape 7 ore în fiecare lună din cauza sistemului informatic slab care îl împiedică să-şi îndeplinească sarcinile de muncă. În Germania, de exemplu, această slăbiciune a sistemului medical duce la pierderi financiare de peste 9 miliarde de euro anual.

    Digitalizarea în domeniul sănătăţii poate începe cu alegerea unor soluţii de scanare economice şi eficiente, precum scanerele compacte A3 pentru desktop de la Epson. Aceste echipamente au numeroase avantaje pentru a fi folosite într-o instituţie medicală.

    VOLUM MARE DE SCANARE

    Scannerele A3 WorkForce DS-30000 şi WorkForce DS-32000 de la Epson sunt special concepute pentru mediile de birou cu activitate intensă, cu funcţii de scanare a unor medii de tipărire variate şi panou frontal cu ecran tactil care permite utilizatorilor să scaneze zilnic aproximativ 30.000 de pagini.

    Acestea au o viteză de 70 ppm, respectiv 90 ppm cu funcţie de protejare avansată a hârtiei şi cu tehnologie de îmbunătăţire a imaginilor.

    DIVERSITATE DE DOCUMENTE

    Cu scannerele Epson WorkForce DS-30000 şi DS-32000 se pot scana documente în format mare, reţete, documente, fişe medicale, chiar şi paşapoarte sau documente legate cu o grosime de până la 6 mm.

    Scannerele au, de asemenea, un design unic cu un cadru reglabil – normal, orizontal şi compact – permiţând clienţilor să aleagă cea mai bună poziţie pentru nevoile lor de scanare

    UŞOR DE UTILIZAT

    Utilizatorii pot să controleze întregul proces printr-un ecran tactil de 2,7″ iluminat, care poate afişa sarcinile de scanare predefinite şi care prezintă cerinţele de curăţare şi de întreţinere ale echipamentului cu instrucţiuni simple, pas cu pas.

    Echipamentele garantează imagini clare şi precise, iar gama variată de drivere permite integrarea uşoară în majoritatea sistemelor de administrare a documentelor.

    CONTROL ŞI SECURITATE

    Senzorii încorporaţi de protejare avansată a hârtiei împiedică deteriorarea documentelor, iar senzorii ultrasonici garantează scanarea tuturor documentelor, menţinând integritatea datelor.

    Eficienţa operaţiunilor şi a personalului de sprijin poate avea un efect direct asupra îngrijirii pacienţilor şi asupra rolului profesioniştilor din sănătate. Drept urmare, investiţia într-o tehnologie mai bună ar putea fi un succes rapid şi eficient din punct de vedere economic, nu doar pentru instituţiile din domeniul medical, dar şi pentru alte instituţii publice din ţară.

     

  • Beneficiile tranzacţiei de peste 2 miliarde de dolari ale integrării Fitbit în ecosistemul Google

     

    În noiembrie 2019, la aproape un deceniu de la deschiderea primului birou în România, Google anunţa oficial că a încheiat un acord pentru achiziţionarea brandului Fitbit, lider global în industria de wearables. În ianuarie 2021 se anunţa finalizarea tranzacţiei în valoare de 2,1 miliarde de dolari, în urma căreia Bucureştiul devenea centru de cercetare şi inovare pentru tehnologiile gigantului american, iar soluţiile şi serviciile dezvoltate în România erau încorporate în smartwatch-uri, trackere sau telefoane distribuite în toate colţurile lumii. Ce a urmat după această achiziţie?

     

    „Integrarea celor două companii globale, Google şi Fitbit, a avut ca scop stimularea inovaţiei la nivelul produselor wearables Made by Google. Pe termen mediu şi lung, scopul comun este acela de a ajuta tot mai mulţi oameni să facă alegerile potrivite în viaţa de zi cu zi, contribuind activ la îmbunătăţirea sănătăţii lor”, răspunde Lavinia Neagoe, Director of Engineering & Bucharest Technology Site Lead, Google, unul dintre personajele cheie ale acestei transformări. Google a deschis primul birou pe plan local, cu câţiva angajaţi care lucrau într-un spaţiu de coworking din Bucureşti, în 2010, primele produse anunţate local fiind legate de Google Maps: funcţia de navigaţie şi primele imagini Street View din România. La 12 ani distanţă, compania are un nou birou în Capitală, după integrarea producătorului de ceasuri şi brăţări inteligente Fitbit, în februarie 2021, în portofoliul gigantului american. În urma acestui pas, Google România, care are în prezent o echipă de peste 350 de specialişti, a devenit cel mai mare centru al Google de dezvoltare pentru dispozitive „wearables” (dispozitive purtabile – n.red) din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA). Bucureştiul a ajuns astfel un centru de inovare pentru tehnologiile Google, prin prisma faptului că soluţiile şi serviciile care se dezvoltă în România sunt încorporate în smartwatch-uri, trackere sau telefoane comercialziate apoi în toată lumea.

     

    Tehnologia cu impact direct în sănătate. În prezent, echipa Google din Bucureşti proiectează şi dezvoltă Google Wearables Health Experiences şi Fitbit Consumer Services, alături de zona de Google Research şi soluţiile de infrastructură Google Cloud. Multe dintre serviciile şi funcţionalităţile dezvoltate în România se găsesc pe dispozitivele wearable de la Google, precum aplicaţia de electrocardiogramă (EKG), funcţionalităţile de analiză a somnului sau management al stresului.

    Potrivit Laviniei Neagoe, Fitbit este un pionier în industria globală de wearables, care a reuşit să construiască în cincisprezece ani o comunitate de zeci de milioane de utilizatori activi în toată lumea, iar dispozitivele wearables Made by Google pot ajuta la prevenirea unor boli grave prin detectarea şi corelarea semnalelor timpurii ale manifestărilor acestor boli şi la conştientizarea importanţei sănătăţii, prin încurajarea constantă a utilizatorilor de a fi activi. „Aceste dispozitive inteligente evoluează şi devin din ce în ce mai accesibile şi mai performante, de la an la an. Tehnologia redefineşte modul în care oamenii îşi gestionează sănătatea şi starea de bine, atât prin dispozitive cât şi prin servicii tot mai precise şi mai rafinate. (…) Începând cu această toamnă, alături de produsele Sense şi Versa, deja consacrate, am lansat Google Pixel Watch, un dispozitiv inteligent nou, primul din această gamă, care încorporează tehnologiile de sănătate şi fitness de la Fitbit cu ecosistemul inovator al aplicaţiilor Google.”

    Rădăcini româneşti

    Tranzacţia de peste 2 mld. dolari prin care brandul Fitbit a fost achiziţionat de Google o succede pe o alta, din 2017, în care Fitbit a cumpărat, cu 15 milioane de dolari, start-up-ul românesc de ceasuri inteligente Vector Watch.

    Un alt exemplu specific şi concret îl reprezintă, spune ea, lansarea funcţionalităţii „Profile de somn”, care de la lansarea din luna iulie a acestui an şi până în prezent a fost folosită de 6,35 milioane de utilizatori ai produselor Google wearables.  Aminteşte, de asemenea, şi de ceasul inteligent de sănătate şi fitness de la Google, Fitbit Sense 2, care include instrumente de gestionare a stresului şi noi modalităţi de a monitoriza sănătatea inimii, inclusiv o aplicaţie EKG pentru a evalua ritmul cardiac şi semne de fibrilaţie atrială (FibA). De asemenea, spune că cel mai recent tracker, Fitbit Inspire 3, a adus un design şi funcţii îmbunătăţite, la un preţ mult mai accesibil „pentru ca tot mai mulţi oameni să poată descoperi şi beneficia de aceste inovaţii”. Potrivit ei, produsele Fitbit by Google permit oamenilor să vizualizeze modificările variaţiei ritmului cardiac, ale ritmului respirator şi ale saturaţiei de oxigen din sânge, având un impact transformaţional pentru cei interesaţi de starea lor de bine. „Sunt dispozitive ce se adresează utilizatorilor de toate vârstele, de la copii la vârstnici. Avem o comunitate cu zeci de milioane de utilizatori de wearables în întreaga lume, care folosesc produsele noastre zi de zi. Acest lucru reprezintă o motivaţie extrem de puternică pentru a continua să inovăm, să descoperim şi să ne susţinem utilizatorii în parcursul lor de îndeplinire a obiectivelor de sănătate şi a stării de bine, direct din  hubul nostru tehnologic din Bucureşti.”

     

    Competitia pentru specialistii din zona STEM, acerbă. La capitolul „forţă de muncă”, potrivit Laviniei Neagoe, România are o bază solidă de angajaţi foarte bine pregătiţi în zonele STEM. Cu toate acestea, subliniază ea, competiţia este foarte mare în a atrage talentele atât din ţară, cât şi din regiunea geografică în care ne aflăm. În ceea cce priveşte compania pe care o reprezintă, Neagoe spune că „ne diferenţiem şi suntem atractivi pentru viitorii noştri colegi prin nivelul de profesionalism al echipelor, prin misiunea noastră şi potenţialul impact asupra calităţii vieţii a miliarde de oameni”. În plus, adaugă ea, jucătorul susţine comunitatea de IT din România prin programe de formare, atât pentru începători cât şi pentru avansaţi, dar şi prin sponsorizarea frecventă de cursuri de programare pentru Embedded, Mobile şi Backend. De asemenea, „realizăm career workshops unde angajaţi Google vorbesc despre experienţa unui interviu în cadrul companiei sau împărtăşesc bune practici din industrie. Suntem în parteneriat şi susţinem mediul academic prin programe de internship, proiecte de diplomă şi cercetare.”

    Întrucât Google şi Fitbit „au avut întotdeauna valori comune şi misiuni complementare”, procesul de integrare dintre cele două companii povesteşte că a fost unul cât se poate de natural şi de rapid. „Armonizând obiectivele, cele două culturi organizaţionale s-au îmbinat coerent şi eficient. În prezent vorbim despre o singură echipă puternică, ce colaborează strâns pentru a dezvolta servicii şi produse inovatoare în segmentul de wearables. Hubul tehnologic regional din Bucureşti susţine acum tot ciclul de dezvoltare al produselor Google din acest segment: Engineering, Product Management şi UX.”  Ca angajat al Google, Lavinia Neagoe spune că ai ocazia să dezvolţi produse care să ajute oamenii din toata lumea să fie „mai sănătoşi, mai fericiţi şi să-şi atingă obiectivele oriunde s-ar afla”, lucru care reprezintă o mare responsabilitate, dar care totodată „ne inspiră şi ne motivează în fiecare zi să ţintim către excelenţă în dezvoltarea produselor şi serviciilor noastre”.

    Potrivit ei, pachetele de beneficii centrate în jurul angajaţilor şi familiilor acestora sunt concepute pentru a le susţine confortul fizic, financiar şi emoţional. „Am conceput programe locale şi am adoptat tendinţe globale pentru a oferi accesul la o educaţie continuă în zona tehnică şi de abilităţi interpersonale. Suntem hotărâţi să încurajăm şi să creştem o cultură bazată pe incluziune şi diversitate.” Neagoe menţionează aici şi programul „I am Remarkable”, o iniţiativă Google care susţine femeile şi alte grupuri subreprezentate pentru a-şi celebra realizările la locul de muncă şi nu numai, şi al cărei facilitator a fost ea însăşi. O altă strategie implementată de companie este modelul de lucru hibrid, „asigurând o tranziţie uşoară către munca la birou postpandemie, dar şi un echilibru cât mai armonios între viaţa de la birou şi cea personală”.

    Lavinia Neagoe susţine că achiziţia de talente este un mediu competitiv. „Ne dorim să avem alături de noi oamenii cei mai pasionaţi din ramurile tehnologiei, motivaţi să aibă un impact transformativ, deschişi şi determinaţi în a se îmbunătăţi ca indivizi, profesionişti şi coechipieri. Pe lângă abilităţile caracteristice poziţiei, ne concentrăm în a descoperi şi susţine potenţialul fiecărui candidat care îşi doreşte o carieră într-un domeniu atât de efervescent şi inovator cum este domeniul IT.” Potrivit ei, compania caută oameni cu spirit intraprenorial, care să lucreze şi să colaboreze foarte bine în echipe regionale sau globale. „Încurajăm inovaţia, cât şi posibilitatea de a experimenta continuu. Orice experiment înseamnă sute de încercări nereuşite, iar aceasta este calea către o posibilă descoperire şi totodată oportunitatea dezvoltării personale.” Însă cel mai important lucru spune că rămâne împărtăşirea unor valori comune: „respectul pentru utilizator, pentru oportunitate şi respectul reciproc”. În rolul pe care îl au, şi care are impact în vieţile a miliarde de oameni, angajaţii companiei spune că trebuie să asculte cu respect şi curiozitate, să dezbată, să decidă şi apoi să meargă mai departe ca o echipă unită.

     

     

    Lavinia Neagoe

     

    ►Œ Absolventă a Universităţii Politehnica Bucureşti, Lavinia şi-a început cariera în 2005 în cadrul Ixia, unde a avut poziţii diverse, de la Software Engineer, Team Leader şi ulterior Engineering Manager;

    ► În perioada 2014-2017 a fost Head of Architecture and Development Credit Risk la una dintre cele mai mari instituţii bancare din piaţa locală;

    Ž► În 2017 s-a alăturat Fitbit, formând o echipă responsabilă cu dezvoltarea şi susţinerea platformei de servicii a companiei (arhitecţi software, dezvoltatori, ingineri devops, SREs);

    ► Ulterior, s-a concentrat pe crearea şi dezvoltarea ecosistemului de aplicaţii pentru dispozitivele Fitbit, având o contribuţie
    majoră în lansarea globală a tuturor produselor wearable din ultimii trei ani.

    „Este un domeniu foarte flexibil, deschis, în care este încurajată autonomia si nu se pune foarte mare pret pe ierarhiile standard. Tehnologia este într-o permanentă evolutie, iar inovatia tehnologică are impact pentru milioane sau chiar miliarde de consumatori. Nu te vei plictisi niciodatà si satisfactiile profesionale vor fi pe măsura impactului creat.”

    „Ne dorim sã avem alãturi de noi oamenii cei mai pasionţi din ramurile tehnologiei, motivaţi sã aibã un impact transformativ, deschişi şi determinaţi în a se îmbunãtãţi ca indivizi, profesionişti şi coechipieri.”

    Lavinia Neagoe, Director of Engineering & Bucharest Technology Site Lead, Google

     

    O industrie în care experimentezi continuu. Lavinia Neagoe spune că a ales să lucreze în această industrie deoarece este una inovativă, antrenantă, pionier pentru dezvoltare la nivel global. „Ai şansa să participi direct la schimbări care influenţează o lume întreagă.” Mai mult, spune că la Google ai oportunitatea de a lucra într-un mediu care încurajează şi susţine diversitatea. „Împărtăşesc acest lucru pentru că există o serie de programe pe care le lansăm pentru creşterea domeniului STEM (Science, Technology, Engineering, and Mathematics) în România, cum ar fi programele Grow Romania with Google, Mind The Gap, I am Remarkable. Totodată, am avut ocazia să învăţ foarte multe lucruri nu doar prin ceea ce fac zilnic, ci şi prin oamenii cu care interacţionez, atât pe plan local cât şi internaţional. Eşti încurajat să creşti şi îţi poţi găsi mentori şi colegi excepţionali care să te ghideze în acest proces.” Ea mai spune că este un domeniu în care poţi avea o dezvoltare continuă, foarte importante fiind pasiunea, perseverenţa şi dorinţa de a crea lucruri noi. „Este şi un domeniu foarte flexibil, deschis, în care este încurajată autonomia şi nu se pune foarte mare preţ pe ierarhiile standard. Tehnologia este într-o permanentă evoluţie, iar inovaţia tehnologică are impact pentru milioane sau chiar miliarde de consumatori. Nu te vei plictisi niciodată şi satisfacţiile profesionale vor fi pe măsura impactului creat.” În prezent, echipa lucrează într-un format hibrid, „care încurajează flexibilitatea şi creativitatea în echipă”. Lavinia Neagoe spune că acest format de lucru este util mai ales pentru industria în care activează „şi am observat că productivitatea colegilor a crescut, deoarece fiecare îşi alege stilul de lucru cel mai potrivit pentru sine”.

    În ceea ce o priveşte, consideră că este esenţial să aloce timp celor mai importante activităţi. De aceea, din calendarul său nu lipsesc intervale de timp recurente dedicate pentru strategia organizaţională şi strategia de produs, definirea şi alinierea la nivel interdepartamental a viziunii şi strategiei asigură succesul organizaţiei pe termen lung şi discuţiile cu echipa pentru a propaga viziunea şi a clarifica planurile de execuţie sunt parte componentă a modului de lucru zilnic. „Spaţiul nostru de lucru nu este doar un loc de săli de întâlnire şi birouri.” Se întâlnesc, de asemenea, şi în contexte informale, pentru „a ne cunoaşte mai bine şi pentru a sărbători realizările întregii echipe”. Provocarea cea mai mare cu care ea şi echipa sa se confruntă este să prioritizeze zilnic „între atâtea idei şi proiecte revoluţionare”, fiecare cu plusurile şi minusurile lor, pentru a păstra un echilibru între viteza de execuţie, aşteptările utilizatorilor şi resursele disponibile la un anumit moment în companie. „Lucrul într-o companie globală de tehnologie de top vine cu o deschidere pentru a experimenta continuu, iar câteodată poate însemna să începi un proiect de la zero sau să refaci totul bazat pe noi premise. Această deschidere îţi creează contextul şi capacitatea de a gândi la scară largă, de a te detaşa de frica unui eşec, şi de a dezvolta produse şi servicii de succes pentru piaţă. Una dintre cele mai mari satisfacţii ale sale este că a construit în Bucureşti o echipă de leadership puternică, capabilă să susţină continua dezvoltare a centrului tehnologic regional. „Este un privilegiu pentru mine să am în echipă oameni atât de inteligenţi, care au un impact real în industrie.” Acum, odată cu fuziunea celor două echipe sub aceeaşi umbrelă, a Google, se declară convinsă că „vom continua să creştem împreună şi să ne inspirăm unii pe alţii”. În opinia Laviniei Neagoe, pentru un tânăr la început de drum este important să caute oportunităţi de mentorat, atât în cadrul companiei unde lucrează, cât şi prin accesarea programelor de accelerare şi mentorship din domeniu. „Îi încurajez pe tineri să caute oportunităţi variate şi să experimenteze pentru a putea găsi aria profesională ce le aduce cea mai mare satisfacţie. Nu aş ignora nici decizia de a-ţi găsi o nişă. Dacă devii foarte bun în ceea ce faci şi eşti consecvent, oportunităţile pot veni către tine cu uşurinţă.”

     

     

    Daniel Rizea


    ► Are o experienţă de peste 10 ani în companii globale de tehnologie şi start-up-uri, dezvoltate în industria de wearables, wellness şi fitness;

    ► Din rolul actual coordonează grupul de Health şi Wellbeing Experiences din cadrul Google, cu departamente de ingineri aflate în birourile din Bucureşti şi Mountain View, sediul central al Google din Statele Unite;

    ►Ž Printre cele mai noi reuşite ale echipelor sale se numără lansarea experienţelor de monitorizare continuă a stresului şi noul mod de prezentare al stagiilor de somn, proiectate pentru Fitbit Sense 2;

    ► Daniel este un susţinător al ecosistemului de start-up-uri, fiind mentor în cadrul programelor de accelerare pentru acestea;

    ► Este absolvent al Universităţii Politehnica Bucureşti, cu o licenţă în Computer Engineering (2012) şi un Master în Arhitecturi Avansate de Calcul.

    „Ader la filosofia de «servant leader». Rolul meu este să creez contextul propice astfel ca echipele să aibă succes în cadrul organizatiei. Cred cu convingere că trebuie să existe o aliniere între obiectivele individuale, ale echipelor si ale companiei pentru ca împreună să putem genera un impact relevant.”

    Daniel Rizea, Software Engineering  Director, FitBit

    Un „servant leader” cu 10 ani de experientă la activ. Un alt rol esenţial în dezvoltarea ecosistemului de produs al companiei îl are Daniel Rizea, Software Engineering Director, Fitbit, care coordonează grupul de Health şi Wellbeing Experiences din cadrul Google, cu departamente de ingineri aflate în birourile din Bucureşti şi Mountain View, sediul central al Google din Statele Unite. În copilărie, lui Daniel îi plăcea să construiască diverse proiecte lego, piesă cu piesă, până când obţinea construcţia finală. „Industria de dezvoltare software este similară: porneşti de la o idee, scrii cod şi poţi crea un produs ce poate avea un impact global în viaţa oamenilor sau a altor companii. Un alt avantaj este partea de flexibilitate, deoarece poţi lucra de oriunde din lume pentru diverse proiecte internaţionale.”

    Din agenda sa zilnică nu lipsesc întâlnirile cu echipa, care „asigură o conexiune şi o aliniere între membrii echipei, mai ales în contextul de lucru hibrid”. Potrivit lui, partea de timp alocat pregătirii individuale este importantă pentru realizarea unor strategii de succes pentru proiectele aflate în desfăşurare şi cele viitoare. „Astfel se pot anticipa şi adresa în timp util riscuri sau identifica oportunităţi adiţionale.” Din rolul actual, cele mai mari provocări întâmpinate au fost legate de partea de creştere şi conducere a unui departament global, cu membri în mai multe birouri şi culturi diferite. În schimb, dacă e să ne raportăm la cele cu care s-a confruntat încă de la începutul carierei, „aş menţiona o provocare pe care o au majoritatea inginerilor când vor să facă un start-up şi anume să dezvolte produsul fără a valida anterior necesitatea acestuia pe piaţă. E foarte important să testezi soluţia propusă cu un grup relevant de potenţiali clienţi, acest lucru având rolul de a preveni probleme sau iteraţii ulterioare.” Pe de altă parte, una dintre cele mai mari reuşite spune că a fost formarea departamentului de Health & Wellbeing Experiences, echipele din cadrul acestuia ocupându-se cu dezvoltarea şi livrarea experienţelor aplicaţiilor mobile Fitbit, dedicate îmbunătăţirii stilului de viaţă al utilizatorilor.  Un alt reper profesional la care Daniel se raportează este dezvoltarea primelor produse wearables din familia Ace, dispozitive  dedicate copiilor cu vârsta de şase ani sau mai mari. „Totodată, menţionez crearea infrastructurii software pentru serviciul Fitbit Premium, un nou model de business la care au lucrat echipe din Bucureşti şi care s-a dovedit a fi un produs de succes.” În ceea ce priveşte stilul său de leadership, Rizea spune că aderă la filosofia de „Servant Leader”. „Rolul meu este să creez contextul propice astfel ca echipele să aibă succes în cadrul organizaţiei. Cred cu convingere că trebuie să existe o aliniere între obiectivele individuale, ale echipelor şi ale companiei pentru ca împreună să putem genera un impact relevant.” Pe cei aflaţi la început de carieră, el îi încurajează să fie cât mai curioşi şi să înveţe sau să activeze în diverse zone de dezvoltare, cum ar fi mobile development cât şi backend căci în timp, acest lucru va contribui la creşterea expertizei profesionale. „Totodată, este bine ca aceştia să înţeleagă cum pot aduce valoare prin ceea ce fac, şi cum acele linii de cod scrise ajung să se integreze în produsul final. Această curiozitate îi poate duce din ce în ce mai sus pe scara organizaţiei sau, de ce nu, să-şi pornească propria companie. Nu în ultimul rând, este important ca aceştia să acorde atenţie şi dezvoltării abilităţilor de comunicare şi leadership, ce pot juca un rol hotărâtor în definirea traiectoriei lor profesionale.”

     

     

    Rafaela Voiculescu


    ►Œ Coordonează mai multe echipe de ingineri din biroul local şi, împreună cu echipele sale, este responsabilă de dezvoltarea experienţei de onboarding pentru produsele wearable ale companiei;

    ► Este pasionată de tehnologie, educaţie şi oameni şi a fost membră a unor organizaţii nonprofit unde a lucrat cu copii din medii defavorizate, a dezvoltat cursuri de programare pentru liceeni şi a fost un promotor activ al multor evenimente ce susţin diversitatea în domeniul tehnologiei;

    ►Ž Obiectivul său este să creeze şi să facă parte din echipe care, „cu pasiune, respect şi încredere”, dezvoltă produse utile pentru oameni din toată lumea;

    ► Este absolventă a studiilor de masterat în Computer Engineering în cadrul Technical University of Denmark (2014) şi a Universităţii Politehnica Bucureşti, cu o licenţă în Computer Engineering (2012)

    „Pentru a avea succes într-un rol de management este necesar să ne crestem capacitatea de a fi flexibili. Fiecare proiect, fiecare echipă, fiecare persoană cu care lucrăm sunt diferite. Este important să înţelegem ce nevoi apar în fiecare caz si să rezolvăm problemele pe care le avem în faţă, nu pe cele cu care suntem obisnuiti din experienţa anterioară”

    Rafaela Voiculescu, Engineering Manager, Google

    Industria tech, locul în care rezolvi probleme reale la scara largă. La rândul său, Rafaela Voiculescu, Engineering Manager, Google, coordonează mai multe echipe de ingineri din biroul local şi, împreună cu acestea, este responsabilă de dezvoltarea experienţei de onboarding pentru produsele wearable ale companiei. „Sunt şi am fost mereu o persoană curioasă. Privesc problemele pe care le avem de rezolvat ca pe nişte puzzle-uri şi mă bucur de fiecare dată de momentul acela când apare soluţia creativă pe care o căutam. Îmi doresc ca soluţiile pe care le găsim să nu fie simple răspunsuri ale unor întrebări teoretice, ci ale unor situaţii de care se lovesc oamenii zi de zi. Pentru mine industria tech a reprezentat fix oportunitatea de a rezolva probleme reale la scară largă. Cred că este o industrie antrenantă în care creativitatea în gândire este foarte apreciată, care permite flexibilitate în modul în care lucrăm, iar atunci când facem o treabă bună putem vedea uşor cum rezultatele muncii noastre aduc un plus în viaţa altora”, descrie Rafaela Voiculescu, Engineering Manager, Google, într-o frază, motivele care au convins-o să îşi construiască o carieră în industria tehnologiei. Ea ne-a mai povestit că preferă să aibă agenda organizată astfel încât să minimizeze schimbarea de context. „Ce înseamnă acest lucru? Prefer să îmi grupez în timpul zilei, pe cât posibil, şedinţele care au legătură cu o anumită temă. Acest lucru mă ajută să evit oboseala cognitivă adiţională cauzată de trecerea de la un subiect la altul în succesiune rapidă.” Ce nu lipseşte niciodată din agenda sa zilnică sunt intervalele de timp blocate pentru munca individuală. „Majoritatea timpului particip la şedinţe împreună cu diferite grupuri de oameni, dar nu aş putea fi productivă în aceste sesiuni fără să îmi aloc timp pentru aprofundarea subiectului ce urmează să fie dezbătut. De asemenea, am timp blocat în fiecare săptămână pentru discuţii unu la unu cu cei din echipa mea, iar această practică este pentru mine cea mai importantă, stând la baza unei colaborări eficiente.” La începutul carierei, Rafaela Voiculescu spune că cea mai dificilă lecţie pe care a trebuit să o înveţe a fost să renunţe la a găsi „soluţia perfectă”, cea care „în realitate nu există. Am învăţat  să merg pe o soluţie care să fie suficient de bună pentru contextul în care ne aflăm, pe baza informaţiei pe care o avem la momentul respectiv”.  În rolul actual, crede că provocarea vine din a se asigura că există o propagare corectă şi eficientă a informaţiilor către şi dinspre echipele sale. „O comunicare defectuoasă poate duce la amânarea lansării unui produs sau, în cazuri extreme, la anularea lui. În această perioadă în care munca în format hibrid devine noul normal, este foarte important să ne redefinim obiceiurile de comunicare.”  Ea îşi descrie stilul de management drept unul adaptiv, şi este de părere că pentru a avea succes într-un rol de management este necesar să îţi creşti capacitatea de a fi flexibil. „Fiecare proiect, fiecare echipă, fiecare persoană cu care lucrăm sunt diferite. Este important să înţelegem ce nevoi apar în fiecare caz şi să rezolvăm problemele pe care le avem în faţă, nu pe cele cu care suntem obişnuiţi din experienţa anterioară.” La oamenii care se alătură echipei sale caută integritatea, capacitatea de a oferi şi primi feedback şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. „Acestea sunt calităţile pe care eu le consider esenţiale pentru a lucra în echipă şi a avea o traiectorie frumoasă atât în carieră, cât şi în viaţă.” Şi, dacă ar putea oferi un singur sfat cuiva care este la începutul carierei, acesta ar fi să îşi definească obiective aliniate cu valorile personale pentru a putea depăşi mai uşor obstacolele ce inevitabil vor apărea. „Nu cred în reţete. Cred, în schimb, că e important ce îţi doreşti şi cât eşti dispus să investeşti în tine pentru a putea obţine acel lucru. Nu este uşor. Este vorba de multă muncă, de timp alocat dezvoltării tale în direcţia dorită, de momente în care motivaţia dispare sau în care următorul pas nu este clar. Toate acestea sunt o parte firească a procesului. Diferenţa o face capacitatea fiecăruia dintre noi de a ne da un pas înapoi şi de a ne reaminti care este scopul nostru. Dacă am pornit cu un motiv suficient de bun, unul care rezonează cu cine suntem, atunci nu ne vom abate de la drumul ales pentru mult timp.”

  • Cardiolog căruia un pacient a vrut să îi dea „o atenţie”: Sănătatea nu e un excel, nu e tuns de păr

    Sănătatea omului nu e un excel, nu e un tuns de păr, nu e o schimbare de robinet la un calorifer spart, spune medicul cardiolog bucureştean Ştefan Busnatu, care le cere pacienţilor săi să nu mai practice „fenomenul de şpagă”, pe care îl consideră „degradant moral”.

    Doctorul Ştefan Busnatu povesteşte pe pagina sa de Facebook faptul că a fost extrem de supărat la spital în urma unui consult efectuat unui pacient, pentru că acesta insista să îmi dea „o atenţie”.

    „Nu e vina lui, pentru că săracul probabil că are formată imaginea asta eronată că trebuie să dea doctorului ceva ca să se asigure că are grijă de el din cauza sistemului nostru care a permis prea mult timp fenomenul de şpagă şi atenţie oferită personalului medical. Dragii mei, nu îl mai practicaţi! E un fenomen pe care nu îl tolerez şi pe care îl consider degradant moral pentru un om care a ales să îşi dedice viaţa pentru a avea grijă de sănătatea oamenilor şi care a depus pentru asta şi un juramant când a finalizat Facultatea de Medicină – Jurământul lui Hipocrate”, spune medicul.

    Medicul cardiolog spune că sănătatea omului reprezintă „un act de umanitate şi de marinimie”.

    „Sănătatea omului nu e un excel, nu e un tuns de păr, nu e o schimbare de robinet la un calorifer spart… sănătatea omului reprezintă un act de umanitate şi de mărinimie făcut de un om despre care consider că are o menire specială. Prin urmare, pentru că ştiu că foarte mulţi dintre cei care mă urmăriţi îmi sunteţi şi pacienţi, vă rog să nu mai faceţi astfel de gesturi care nu fac decât să mă jignească, şi totodată nu îl mai faceţi nici în alte medii pentru că în acest fel veţi menţine fenomenul şi va fi greu să ajungem la o stare de normalitate”, mai spune medicul.

    Ştefan Busnatu este sunt medic cardiolog, doctor în ştiinţe medicale, prodecan la Facultatea de Medicină – UMF „Carol Davila” şi tânăr ambasador al României pe Prevenţie Cardiovasculară din partea Asociaţiei Europene de Cardiologie Preventivă, membră a Societăţii Europene de Cardiologie. Activitatea medicală o desfăşoară în Spitalului Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni”, în cadrul Clinicii de Cardiologie, potrivit site-ului propriu.

     

     

  • Insomnia: cum o combaţi fără somnifere. Ce arată cel mai complex studiu, făcut pe mai mult de 340.000 de adulţi timp de 34 de ani

    Marea majoritate a oamenilor are probleme de somn din când în când. Cu toate acestea, între 10 şi 20% din populaţie are dificultăţi majore în a se odihni şi asta duce la probleme serioase de sănătate pe termen lung.
     
    Rezultatele studiului recent au fost publicate acum în Mayo Clinic Proceedings.
     
    Cercetătorii au analizat datele participanţilor la marele sondaj de sănătate Trøndelag din Norvegia (studiul HUNT). În total, 304.899 de persoane din Trondheim au participat la acest sondaj pe parcursul a 34 de ani (cercetarea a început în 1984). Până în prezent au fost efectuate patru runde de sondaje.
     
    Ancheta de sănătate permite cercetătorilor să urmărească modul în care evoluează sănătatea oamenilor de-a lungul unei perioade lungi de timp. De data aceasta, cercetătorii au corelat datele HUNT cu informaţiile din baza de date norvegiană privind prescripţiile medicale.
     
    Participanţii la cel de-al treilea studiu HUNT (2006-2008) au fost urmăriţi până la 1 ianuarie 2018.
     
    „Aproape 5.800 dintre participanţi au primit prima lor reţetă de somnifere în timpul perioadei de studiu”, spune Linda Ernstsen, profesoară la Departamentul de Sănătate Publică şi Asistenţă Medicală al Universităţii Norvegiene de Ştiinţă şi Tehnologie.
     
    Acest lucru înseamnă că aproximativ 17% din problemele de somn ale participanţilor au fost suficient de grave pentru a justifica o reţetă din partea medicului lor. Dar participanţii care se aflau în cea mai bună condiţie au folosit mai puţine dintre aceste medicamente prescrise, descoperă studiul.
     
    Sportul de tip fitness sau cardio este suficient, dar dacă preferi exerciţiile cu greutăţi sau combinate, cu atât mai bine.
     

    Bărbaţii au cel mai mult de câştigat

     
    „Aceste constatări sugerează că a fi în formă fizică te poate ajuta, de asemenea, să dormi mai bine”, mai spune cercetătoarea. 
     
    Studiul a descoperit şi că efectul benefic al exerciţiilor fizice este mai puternic în cazul bărbaţilor. Constatările arată că bărbaţii cei mai în formă au avut un risc cu 15% mai mic de a avea nevoie de medicamente pentru insomnie. 
     
    Studiul amplu urmăreşte populaţia adultă pe o perioadă lungă de timp. Prin urmare, cercetătorii concluzionează că aceste constatări ar trebui să influenţeze sfaturile pe care medicii le dau pacienţilor lor în materie de somn.
     
    „Constatările noastre susţin ideea că îmbunătăţirea sau menţinerea condiţiei fizice poate fi o alternativă eficientă pentru a preveni problemele de somn”,  conchide Ernstsen.

  • Alimentul care te ajută să slăbeşti în mod sănătos

    Un pumn de migdale consumat zilnic poate fi cea mai recentă metodă prin care poţi scădea în greutate, sugerează un nou studiu.
     
    Cercetarea Universităţii din Australia de Sud a constatat că mâncatul a 30 până la 50 de grame de migdale zilnic poatre regla apetitul, ceea ce ar duce la mai puţine calorii consumate în fiecare zi.
     
    Cercetarea, care a examinat atât hormonii care reglează pofta de mâncare, cât şi modul în care migdalele ar putea ajuta la controlul foamei, a descoperit că, în cele din urmă, consumul acestora a dus la aproximativ 300 de calorii mai puţin consumate la următoarea masă.
     
    Dr. Sharayah Carter, de la Alliance for Research in Exercise, Nutrition and Activity (ARENA) de la UniSA, a declarat într-un comunicat de presă că migdalele sunt „un instrument” de pierdere în greutate datorită efectului lor săţios – un rezultat al conţinutului de proteine, fibre şi acizi graşi nesaturaţi.
     
    În total, 140 de participanţi au participat la studiul publicat în European Journal of Nutrition. Grupul a fost mixt – bărbaţi şi femei, cu vârste cuprinse între 25 şi 65 de ani, care aveau o greutate stabilă şi erau nefumători.
     
    Participanţii au ţinut post peste noapte, iar apoi au mâncat o gustare alocată aleatoriu de către cercetători: fie migdale, fie un baton de mere coapte care aveau o cantitate echivalentă de energie. Un grup mai mic de participanţi la studiu a consumat o masă tip bufet.
     
    Hormonii de reglare a apetitului participanţilor au fost examinaţi înainte de consumul gustării, precum şi în mai multe intervale de timp după aceasta – la 30, 60, 90 şi 120 de minute după aceea.
     
    În urma mesei, efectele gustării au fost examinate de cercetători pentru a vedea cum a influenţat consumul de calorii în timpul mesei. Ceea ce au descoperit a fost că participanţii care au consumat migdale, spre deosebire de gustarea cu carbohidraţi, au consumat cu aproximativ 300 de calorii mai puţin la masă.
     
    Acest lucru s-a datorat saţiozităţii oferite de migdale, care au demonstrat că promovează echilibrul energetic şi, ca urmare, poate sprijini gestionarea sănătoasă a greutăţii, spun cercetătorii.
     

  • Şefii din Sănătate, prezenţi mai mult în spitalele private decât în cele de stat pentru a valida “complementaritatea” celor două sisteme. Câţi români pot plăti 300 de lei pe consultaţie la privat sau 1.500 de lei pe un RMN pentru care la stat aşteaptă cu lunile?

    Un comunicat de presă cu o ştire clasică de business privind investiţia unui operator privat din piaţa sănătăţii într-o nouă clinică medicală ridică însă o întrebare, mai ales după ce vezi pleiada de autorităţi care s-au „înghesuit” la poza de final, la inaugurarea investiţiei.

    La eveniment au participat secretarul de stat în ministerul Sănătăţii Andrei Baciu, Teodora Munteanu, viceprimar al Municipiului Suceava şi Gheorghe Flutur, Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

    În comunicatul de presă de după eveniment apare şi o declaraţie a lui Andrei Baciu, pe care o s-o redau ca atare: ,,Accesibilitatea la servicii medicale este cheia succesului şi cheia unei vieţi sănătoase şi ȋndelungate. Orice sistem de sănătate modern şi eficient din lume funcţionează pe baza complementarităţii dintre instituţiile de stat şi cele private. Cele de stat au obligaţia de a fi fundamentale şi de a oferi ȋntregii populaţii o adresabilitate generală, ȋnsă nu au cum să acopere absolut tot. Şi atunci intervine privatul, care preia din responsabilitate. Iniţiative precum cea de la Suceava ȋncurajează pacienţii, dar şi pe medicii care vor să se ȋntoarcă acasă şi caută un loc, un spital, ȋn care să crească”, susţine Andrei Baciu.

    Ce accesibilitate la servicii medicale există în România când spitalele din oraşe mai mici funcţionează cu deficit de medici şi asistenţi? Când un doctor acoperă o întreagă specialitate medicală, iar când pleacă în concediu, spitalul rămâne descoperit? Când medicii fug de spitalele din provincie, unde nu au aparatură, nu au cu cine lucra?

    Despre ce responsabilitate preluată de mediul privat vorbeşte secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, când o consultaţie la privat costă peste 300 de lei? Iar pentru unităţile private să acceseze servicii decontate prin Casa de Asigurări este mai mult o piatră de moară, la decontările sub tarifele practicate de ei şi costurile pe care le au per pacient? Câţi roâni îşi permit să plăteasca 1.500 de lei pentru un RMN pe care îl pot face de azi pe mâine la privat, iar la stat aşteaptă cu lunile, în timp ce toţi ne vorbesc despre importanţa prevenţiei? Cum ajută statul la asta?

    La câte inaugurări de clinici de stat – ambulatorii au participat autorităţile, în frunte cu dl Baciu? Sigur, este important să susţinem mediul de business şi investiţiile, însă când spitalele de stat sunt pline de bacterii, de corupţie, de mii de probleme de rezolvat, prioritatea care e?

    Iar cea mai mare întrebare: câte spitale de stat a vizitat dl. Baciu în ultima lună şi ce a găsit acolo? Este similar sau măcar se apropie de standardele pe care le-a văzut la clinica privată nou inaugurată la Suceava?

     

     

  • (P) Resurse pentru spitale verzi – Interviu cu Jan-Willem Scheijgrond

    1.         Cum credeţi că putem avea spitale mai eficiente în România?

    De zeci de ani, îngrijirea medicală este asigurată, în principal, în unităţi centralizate, spitale sau clinici. O vizită la unitate medicală este limitată în timp şi spaţiu, permiţând monitorizarea stării de sănătate a pacientului doar pe durata vizitei. Cu toate acestea, datorită tehnologiilor medicale digitale, observăm deja apariţia unui nou model de îngrijire, în care unitatea medicală este mai aproape de pacient, indiferent de loc şi timp. Mutarea îngrijirii pacienţilor dincolo de zidurile spitalului prin introducerea triajului digital, a tele-asistenţei sau a monitorizării de la distanţă este o tendinţă care s-a accelerat odată cu pandemia.

    Putem prezice că acest model de îngrijire a pacienţilor reprezintă viitorul îngrijirii medicale: mai digital, mai rezistent, mai accesibil, mai eficient, mai rapid şi mai sustenabil? Da!

    Viitorul medicinei se poate baza din ce în ce mai mult pe îngrijirea la domiciliu, pe consultaţii la distanţă şi pe contactul la distanţă cu o unitate de îngrijire medicală. Acest lucru nu înseamnă că va scădea calitatea serviciilor de îngrijire medicală. Dimpotrivă! Nu înseamnă nici că vor dispărea clinicile şi spitalele, ci că rolul lor se va schimba, acestea urmând să se concentreze mai mult pe îngrijirea de specialitate. Sistemele de sănătate din întreaga lume se află sub o presiune financiară din ce în ce mai mare, cheltuielile de sănătate consumând o parte tot mai mare din PIB. În multe ţări, îngrijirea spitalicească reprezintă cea mai mare parte a acestor cheltuieli. În România, de exemplu, ponderea cheltuielilor de sănătate în PIB a crescut de la 5% în 2019 la 5,5% din PIB în 2020, potrivit Eurostat.

    Prin urmare, este esenţial să ne gândim la un spital mai eficient, prin redefinirea rolului facilităţilor fizice şi să punem accentul pe îngrijirea medicală preventivă şi de la distanţă. Trebuie luate măsuri concrete pentru modernizarea proceselor, cu accent pe prevenţie uşor accesibilă şi sistematizată, deoarece provocările cu care se confruntă sistemele de sănătate includ incidenţa crescută a bolilor cronice, cum ar fi diabetul, bolile de inimă şi cancerul.

    2. Putem vorbi despre sustenabilitate şi spitale “verzi” în condiţiile în care sistemul de sănătate din România are nevoie de investiţii serioase pentru a se alinia la standardele europene?

    Sectorul sănătăţii este responsabil pentru 4,4% din emisiile globale de CO2 pe an, mai mult decât industria aeronautică sau cea navală. Prin urmare, sustenabilitatea şi punerea bazelor unui spital verde, ecologic, nu mai este o opţiune, ci o necesitate, încurajată şi susţinută şi de mecanismele de finanţare europene, care includ criterii de sustenabilitate în metodologiile lor. Altfel spus, standardele europene sunt deja unele sustenabile.  

    Construirea unui sistem de sănătate sustenabil este posibilă. Să luăm un exemplu: Sistemul Naţional de Sănătate  este responsabil pentru 4% din emisiile de gaze cu efect de seră din Regatul Unit. Dintre acestea, emisiile indirecte care au loc în lanţul de aprovizionare (cum ar fi furnizorii de medicamente şi tehnologie) reprezintă un procent uimitor de 62%. Acesta este motivul pentru care sistemul naţional de sănătate din Regatul Unit se angajează să atingă zero emisii nete, pe care le controlează direct până în 2040, iar pentru emisiile pe care le poate influenţa, cum ar fi lanţul de aprovizionare, promit zero emisii nete până în 2045.

    Philips, ca lider în domeniul tehnologiei medicale, are responsabilitatea de a acţiona în domeniul sănătăţii, deoarece o mai bună îngrijire a planetei ne va permite să avem mai multă grijă de oameni. În opinia noastră, soluţia cheie pentru decarbonizarea serviciilor medicale începe cu utilizarea responsabilă şi durabilă a energiei şi a materialelor. 

    Concret, la Philips, lucrăm în permanenţă pentru a reduce consumul de energie al tuturor produselor noastre, pentru a ajuta, în continuare, spitalele să îşi reducă amprenta de carbon. Ne propunem ca, până în 2025, 100% din noile noastre produse să îndeplinească cerinţele EcoDesign, datorită cărora putem avea un impact asupra fazei de utilizare a produselor noastre în spitale. Acest lucru reprezintă, de obicei, 80% din amprenta de carbon a Philips. În plus, când vine vorba de materiale sustenabile aşa cum sunt aparatele RMN Philips, acestea utilizează o nouă tehnologie de micro-refrigerare extrem de eficientă care necesită doar 7 litri de heliu lichid pentru răcire, în loc de 1.500 de litri, cât necesită magneţii convenţionali.

    3. Ce putem face noi – statul, medicii, oamenii – pentru un sistem de sănătate pe care să ne putem baza?

    În prezent, se conturează o nouă eră a îngrijirii medicale, în care tendinţele se transformă rapid, cu efecte de lungă durată. Prin urmare, parteneriatele puternice, care au întotdeauna în vedere o viziune pe termen lung, sunt esenţiale şi mai relevante ca niciodată.

    Lumea se bazează pe o politică publică puternică pentru a sprijini şi conduce priorităţile de bază în domeniul sănătăţii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte un cadru util pentru a ne ghida priorităţile: 1) să ne îndreptăm spre o acoperire universală a sănătăţii; 2) să protejăm mai bine oamenii împotriva urgenţelor sanitare; 3) să asigurăm o viaţă sănătoasă şi bunăstare pentru toţi, indiferent de vârstă.

    Industria şi sectorul privat ar trebui să pună în aplicare o abordare acţionabilă, măsurabilă şi cuprinzătoare a sustenabilităţii, comunicată cu transparenţă şi responsabilitate deplină, care decurge firesc din obiectivele de dezvoltare durabilă ONU la care fie companie aderă. 

    În egală măsură, spitalele ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru resursele pe care le consumă şi impactul negativ asupra schimbărilor climatice. Acest lucru este posibil în parteneriat cu furnizori cu aceeaşi viziune, investind în echipamente medicale sustenabile, susţinând aplicarea unor standarde ecologice în domeniul achiziţiilor, pentru a permite introducerea de produse recondiţionate în spitale şi luând în considerare modele alternative de furnizare a serviciilor, cum ar fi sistemele de îngrijire medicală în reţea.  

    4. Ce fel de practici de sustenabilitate adoptă Philips în ceea ce priveşte asistenţa medicală?

    Philips este o companie orientată spre un scop precis, care îşi propune să îmbunătăţească sănătatea şi bunăstarea a 2 miliarde de oameni pe an până în 2025, la nivel global, prin inovaţie. Sustenabilitatea se află în centrul strategiei noastre.

    În timpul COP21, Summitul ONU privind schimbările climatice de la Paris, ne-am angajat să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon în cadrul operaţiunilor noastre până în 2020, un obiectiv pe care l-am îndeplinit. De asemenea, Philips a stabilit obiective ambiţioase în ceea ce priveşte economia circulară: ne propunem ca 25% din veniturile noastre să fie circulare până în 2025. Oferim schimb pentru toate echipamentele medicale mari de la clienţii noştri şi nu trimitem niciun deşeu din fabrici la groapa de gunoi.

    Pentru noi, sustenabilitatea este o condiţie prealabilă pentru a face business. Este în strategia noastră să fim lideri cu soluţii inovatoare care combină produse, sisteme, software şi servicii şi care valorifică datele clinice şi operaţionale, pentru a-i ajuta pe clienţii noştri să livreze şi să-i ajute, la rândul lor, pe oameni să aibă mai multă grijă de sănătatea lor, în fiecare etapă a vieţii. Pentru a realiza acest lucru, am încorporat sustenabilitatea în centrul activităţii noastre şi am făcut-o cu mândrie şi responsabilitate.

  • De la dormitoare la bucătării, europenii se întreabă cât de rece este prea rece

    Mai mulţi oameni mor iarna decât vara şi nu doar pentru că este frig afară. Se pare că frigul din interior poate fi la fel de periculos. Datele europene privind sănătatea au arătat de mult timp că în climatele mai blânde, unde casele sunt adesea lipsite de curent şi slab încălzite, se înregistrează cele mai ridicate niveluri de mortalitate excesivă în timpul iernii. De exemplu, rata de mortalitate pe timp de iarnă în Portugalia este mult mai mare decât în Finlanda, conform Bloomberg.

    În ciuda unei scăderi recente a preţului la gaze, autorităţile din domeniul sănătăţii publice se tem că, în ciuda costurilor ridicate ale energiei, mulţi europeni nu vor putea să-şi încălzească locuinţele în mod corespunzător în această iarnă. Anglia riscă o criză umanitară, a avertizat Michael Marmot, director al Institutului UCL pentru echitate în sănătate din Londra, în septembrie, în revista de cercetare BMJ. Serviciul Naţional de Sănătate înfiinţează “camere de război” non-stop pentru a gestiona cererea, afirmând că infecţiile respiratorii, cum ar fi Covid-19, gripa, pneumonia şi bronşita acută, ar putea umple până la jumătate din paturile de spital în această iarnă.

    Cât de rece este prea rece? Public Health England are un răspuns: O temperatură interioară de 18 grade Celsius (65F) este minimă. Mai mult decât atât, reduceţi căldura şi vă confruntaţi cu riscuri pentru sănătate, cum ar fi creşterea tensiunii arteriale, formarea de cheaguri de sânge şi atacuri de cord, spune agenţia.

    “Aceasta nu este o problemă de hipotermie în sine”, spune Mike Tipton, profesor de fiziologie la Universitatea din Portsmouth. “Este o consecinţă a răcirii şi a mecanismelor fiziologice de apărare şi a deshidratării asociate care o însoţesc.”

    S-ar putea să nu asociaţi deshidratarea cu un mediu rece, dar Tipton spune că este un răspuns normal. Acest lucru se datorează faptului că, atunci când vă este frig, vasele de sânge din piele se contractă, reducând fluxul către periferia corpului pentru a menţine cea mai mare parte a sângelui protejată sub un strat de grăsime izolatoare. Acest lucru duce la o dorinţă de a urina, numită diureză indusă de frig. Pe măsură ce sângele se concentrează şi se îngroaşă, spune Tipton, riscul de formare de cheaguri creşte, vârstnicii fiind în cel mai mare pericol.

    Pe măsură ce ne-am răspândit pe glob, nu am evoluat pentru a ne adapta la temperaturi mai scăzute, spune Tipton. În schimb, ne-am folosit creierul pentru a recrea climatul nostru preferat pe lângă piele şi mai târziu, în casele şi birourile pe care le utilizăm.

    “Dacă staţi confortabil acum, vă garantez că temperatura medie a pielii dumneavoastră este de 33 de grade Celsius”, spune Tipton. “Temperatura trunchiului va fi de 35-36 de grade Celsius, iar temperatura extremităţilor va fi în jur de 20 de grade Celsius. Acesta este exact acelaşi profil de temperatură pe care l-ai avea dacă ai fi dezbrăcat la 26-28 de grade”.

    Totuşi, este posibil să vă adaptaţi la temperaturi mai scăzute. Puneţi-vă un pulover, şosete groase, o pisică pe poală poate fi de ajutor în după-amiezile sau serile răcoroase. Este o idee bună să folosiţi plăpumi groase pe timp de noapte, coborând termostatul şi folosind toate economiile pentru a mări puţin căldura în timpul zilei. Persoanele sănătoase, de la vârsta copilăriei până la 60 de ani, nu au nevoie să menţină o temperatură peste pragul de 18 grade Celsius în timpul somnului, conform ghidurilor din Marea Britanie.

    Pentru că europenii şi americanii moderni îşi petrec 90% din timp în casă, pentru adulţii sănătoşi, simpla ieşire în aer liber şi practicarea de exerciţii fizice la diferite temperaturi poate contribui la creşterea rezistenţei.

    “Vă puteţi schimba propriul răspuns la frig”, spune Kate Rew, fondatoarea Societăţii de înot în aer liber din sudul Angliei. “Ceea ce iniţial pare foarte neplăcut şi te face să te simţi foarte rece, după un timp de expunere, poate deveni ceva normal.”

    Grupul lui Rew înoată pe tot parcursul anului, chiar şi în apă aproape îngheţată pe timpul iernii. Ca urmare, spune ea, mulţi membri ai grupului pot sta confortabil chiar şi atunci când casele lor sunt răcoroase.

     

  • Alexandru Ciuncan, UNSAR: În 2021, românii au apelat la asigurările voluntare de sănătate de două ori mai mult faţă de 2020. În total, numărul dosarelor de daună plătită a atins 620.000

    Pandemia a schimbat comportamentul românilor în legătură cu asigurările, în sensul că i-a făcut să fie mai interesaţi, lucru valabil şi în cazul asigurărilor de sănătate, consideră Alexandru Ciuncan, director general al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).

    Potrivit acestuia, anul trecut românii au apelat la asigurările voluntare de sănătate de două ori mai mult faţă de 2020, iar numărul total al dosarelor de daună plătită a ajuns la 620.000.

    “Românii sunt dispuşi să plătească suplimentar pentru toată gama de servicii medicale. În medie, se vede o creştere de 3 puncte procentuale în 2021 vs 2020 la evoluţia primelor brute subscrise”, a spus Alexandru Ciuncan la ZF Health &Pharma eveniment organizat de Ziarul Financiar în perioada 27-28 septembrie..

    Potrivit acestuia, protecţia financiară contractată de de români în ceea ce priveşte asigurările voluntare de sănătate a crescut cu aproape de 32% după primele şase luni din 2022 faţă de perioada similară din 2021, la o valoare de piaţă de 376 milioane de lei.

    “Dacă ne uităm în urmă, la T1/2022, piaţa a crescut cu 28%, iar în 2021, piaţa a crescut cu 10%. Se vede o creştere a interesului românilor pentru tot ceea ce înseamnă asigurări voluntare de sănătate”, a mai spus Alexandru Ciuncan.

    El apreciază că în România, asigurările înseamnă în jur de 1,3% din PIB faţă de o medie de 2,5% din PIB în Europa Centrală şi de Est sau 7% în toată Europa.

    “Dacă ne uităm în mod special la asigurările voluntare de sănătate, o să vedem că un român cheltuie mai puţin decât un alt cetăţean european, unde media la nivelul UE este la 250-280 euro pe locuitor pe an. În România, în 2021, cheltuiala ajunge, în medie, la 5 euro pe an. Este evident că avem foarte mult de recuperat, dar şi veniturile noastre sunt diferite. Lucrurile trebuie puse în acest context”, a concluzionat Alexandru Ciuncan.