BusinessMagazin

Tag: roman

  • Cât ajunge să câştige un român influencer pe TikTok pe o singură postare

    Un influencer pe TikTok poate să câştige din campanii şi 1000 de euro pe o singură postare

    În România, aplicaţia are peste 4 milioane de utilizatori. Trump cedează în faţa celor de la Microsoft care intră în discuţii pentru achiziţia TikTok

    Publicitatea negativă este tot publicitate. TikTok arată asta din plin. Donald Trump a fost pornit să interzică aplicaţia în America, din motive de securitate. Trebuie menţionat că Instagram pregăteşte lansarea Reels, o copie TikTok, ce ar avea şanse mari de success, fără TikTok în peisaj. Peste 2 milioane de români au descărcat aplicaţia din februarie până în prezent, depăşind Instagram-ul.

    Mih Lovin, Fondator Squad Influencer: ”Instagramul te expune oamenilor care te urmăresc deja, TikTokul te expune nu doar oamenilor care te urmăresc. Vă pot spune că aceeaşi bani pe care îi făceau influencerii din Instagram pot fi aceeaşi bani pe care îi fac influencerii din TikTok, chiar mai bine de atât.

    Vorbim de la câteva sute de euro la sume care depăşesc evident 1000 de euro pe o postare. Am început focusarea pe platforma TikTok din vara lui 2019 când am intuit că paradigmele în social media se vor schimba, că tipologia de conţinut nu va fi poza, ci va fi video, că tipologia de format va fi scurt, de 15 secunde, nu lung, de peste 1 minut, specific Youtube-ului.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare proprietar român de malluri sfidează pandemia şi lansează un nou tip de business. Cum vor arăta noile sale magazine şi unde se vor afla acestea

    Cea mai de succes poveste din imobiliarele româneşti a început în Iaşi, în urmă cu 20 de ani, odată cu deschiderea primului centru comercial din afara Bucureştiului şi a celui de al doilea mall al ţării. De atunci, investiţiile Iulius, dezvoltatorul imobiliar creat de antreprenorul ieşean Iulian Dascălu, au continuat, s-au diversificat, au crescut, au depăşit graniţele oraşului de origine, ajungând, cu proiectele deja dezvoltate şi cele ce urmează să fie lansate, la o valoare totală de peste 1 miliard de euro, potrivit informaţiilor acordate de reprezentanţii grupului Iulius pentru cel mai recent cover story publicat în Business MAGAZIN.

    De curând, compania a lansat conceptul de Family Market, marcând cei 20 de ani de la primul mall inaugurat, în Iaşi. Family Market se pliază pe aşteptările şi necesităţile locuitorilor din zone rezidenţiale în expansiune, spun reprezentanţii companiei. Primul Family Market este în etapa de avizare şi autorizare, iar lucrările vor demara în acest an, în funcţie de finalizarea acestor demersuri. Proiectul este dezvoltat în comuna Miroslava, parte din zona metropolitană a oraşului Iaşi.

    Aşa cum îi spune şi numele, Family Market îşi propune să fie  un loc în care ai acces la toate serviciile necesare, aproape de casă, punând accent pe eficienţă, sustenabilitate şi valorificarea timpului. „Formatul de mici dimensiuni integrează atât un supermarket şi un mix personalizat de servicii, cât şi parcuri amenajate şi spaţii recreative”, explică reprezentanţii companiei. Primul astfel de spaţiu se va afla în comuna Miroslava, în apropiere de Iaşi şi va avea o suprafaţa închiriabilă de retail de aproximativ 6.200 mp.

    „Pentru ca proiectul şi componentele integrate să răspundă cerinţelor particulare, s-a creat platforma www.family-market.ro, unde locuitorii pot trimite sugestiile lor de servicii pe care şi le doresc la doi paşi de casă. Coffee shop, farmacii, florării, saloane de înfrumuseţare, spălătorii, brutării, puncte de prezentare a micilor producători sunt o parte dintre activităţile care se vor regăsi în mijlocul comunităţii”, explică reprezentanţii companiei. Acestea vor fi completate cu facilităţi de recreere şi parc, devenind un pol de interacţiune socială – doar parcul se va întinde pe 4.200 mp.

    Valoarea investiţiei în Family Market este de 6,8 milioane de euro, potrivit informaţiilor acordate anterior de reprezentanţii companiei.


     

  • Doctor român: Nu crezi în COVID? Hai cu noi la terapie intensivă, fără mască şi respiră profund. Ne chemi tu când te apucă

    Medicul Simin Aysel Florescu de la „Victor Babeş” a publicat pe contul de Facebook un mesaj dur adresat celor care nu cred în existenţa noului coronavirus

    „Nu crezi în Covid. Ok. Nu crezi că trebuie mască. Ok. Pai atunci hai cu noi în terapie intensivă”, a scris aceasta


    ACTUALIZARE 11:30. Postarea medicului Simin Aysel Florescu a dispărut de pe contul acesteia de Facebook.

    Simin Aysel Florescu, medic primar în cadrul spitalului „Victor Babeş”, a publicat pe contul de Facebook un mesaj dur adresat celor care nu cred în existenţa noului coronavirus.

    „Nu crezi în Covid. Ok. Nu crezi că trebuie mască. Ok. Pai atunci hai cu noi în terapie intensivă, lângă vreo 2 bolnavi din ăştia închipuiţi, care se fac ca au Covid. Intri fără mască (că e inutilă, zici, nu?), şi stai acolo 10 minute, timp în care respiri profund”, a scris aceasta pe contul de socializare.

    Ea a descris totodată chinurile prin care trec bolnavii ce sunt deja intubaţi „care se zbat sa tragă aer în plămâni, cu disperarea unui om care se îneacă”.

    Iată mai jos postarea medicului de la „Victor Babeş”:
    „Nu crezi în Covid. Ok. Nu crezi ca trebuie masca. Ok. Pai atunci hai cu noi în terapie intensiva, langa vreo 2 bolnavi din ăştia închipuiţi, care se fac ca au Covid. Intri fara masca ( ca e inutila, zici, nu?), si stai acolo 10 minute, timp în care respiri profund. Langa bolnavii care nu au Covid. Aia care stau cu masca de CPAP sau sunt intubati. Aia care se zbat sa tragă aer in plamani, cu disperarea unui om care se îneacă….

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce înseamnă, de fapt, fiecare zi de criză în România. Cifrele care dezvăluie adevărul

    „Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum”. Ion Nestor, avocatul cofondator al casei de avocatură NNDKP, este în business din 1990, a trecut prin crize marcate de inflaţie record, devalorizări de active, şocuri externe, a consiliat antreprenori şi multinaţionale în tranzacţii cu valori totale de miliarde de euro, dar niciuna din crizele trăite până acum nu seamănă cu cea actuală. Acum „economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia”, spune avocatul şi trimite prin declaraţia sa către ceea ce se va întâmpla de astăzi încolo. Vor reveni oamenii, consumatorii în economie? Şi dacă da, când? Cum? Cu ce intensitate faţă de obişnuinţa lor de dinainte de criză?

    Orice criză naşte şi oportunităţi. Auzim în fiecare zi şi asta. Dar urmele lăsate în două luni şi jumătate de criza generată de pandemia de COVID-19 sunt adânci. Sunt 430.000 de locuri de muncă pierdute, câte 5.000 pentru fiecare zi de criză, locuri de muncă ce se vor întoarce cu greu în economie. Peste ele vine şomajul tehnic, cu alte sute de mii de persoane, dar ce va fi când se termină şi el, când companiile vor avea de plătit salarii din contractele pe care le generează, din facturile plătite de clienţi care aleg serviciile lor? Cercul economiei se duce din nou către oameni. Care vor fi veniturile lor după această criză? 96% dintre IMM-urile din România au o scădere a cifrei de afaceri, iar ele sunt cei mai mari angajatori din economie. Tot din această zonă, a firmelor mici şi mijlocii, vine şi cel mai mare număr al contractelor de muncă încetate în criză.

    Fiecare zi de criză costă 5.000 de locuri de muncă şi 500 de milioane de euro din cifra de afaceri a companiilor. Pentru restaurante, hoteluri, agenţii de turism, transport rutier şi aerian, industria de spectacole, trimestrul al doilea este compromis integral, dar „rănile” crizei se vor vedea peste tot în economie. „Marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, notează BNR într-un raport publicat la finalul lunii mai.

    „Criza e abia la început”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park. Sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, baruri –

    n. red.) este cel mai lovit în această criză, peste 100.000 de oameni au fost în şomaj tehnic, iar mulţi dintre ei nu au revenit încă la muncă.

    Un raport al BNR identifică şase sectoare din economie – HoReCa, transport rutier, servicii recreative, activităţi sportive, agenţii de turism şi transport aerian – ca fiind cel mai lovite din economie în trimestrul al doilea din 2020. Raportul analizează evoluţia industriilor din perspectiva valorii adăugate brute (VAB) şi menţionează că în cele şase sectoare de activitate VAB-ul din trimestrul al doilea se va reduce cu marje cuprinse între 30 şi 60%. Mai mult, din 62 de sectoare incluse în raportul BNR, 51 sunt afectate de pandemia de COVID-19.

    „Până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele şi conform regulilor de distanţare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu.

    Trimestrul al doilea este deja compromis pentru cele mai multe companii, iar lipsa de reacţie în elaborarea unui program de repornire a businessului ne poate costa şi mai scump.

    „Economia locală va fi sever afectată, peisajul fiind însă neuniform în plan sectorial. Domenii precum industria alimentară, cea farmaceutică sau cea chimică sunt relativ bine poziţionate în contextul actual, după cum sunt şi comerţul online, activitatea de curierat sau serviciile IT&C. De asemenea, expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuşi, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, notează BNR într-un raport.

    În 85 de zile de criză, din cifra de afaceri a companiilor s-au evaporat peste 40 de miliarde de euro, câte 500 de milioane de euro pentru fiecare zi. În 2020, pentru prima dată, numărul de salariaţi din companii va coborî sub 4 milioane de oameni. La începutul crizei din 2008, în companiile locale lucrau 4,6 milioane de salariaţi, cifră care nu a mai fost atinsă deşi businessul s-a majorat cu 45%, iar productivitatea a crescut cu 60%. Acum numărul angajaţilor va scădea sub 4 milioane, dar pierderea poate fi şi mai dramatică. De măsuri concrete de repornire a businessului sau de lipsa lor va depinde bilanţul primelor 100 de zile de criză economică în România.

    Text publicat iniţial în cover story-ul Business MAGAZIN „Cât de tare ne-a lovit criza?”

  • MAE: 1.300 de angajaţi de la abatorul din Germania au COVID-19; jumătate sunt români

    Un număr de 1.300 de muncitori ai unei companii de prelucrare a cărnii din localitatea Rheda-Wiedenbrück, din Germania, au COVID-19, iar jumătate dintre ei sunt români, potrivit datelor obţinute de MAE. Consulul României la Bonn a mers la companie, pentru clarificări cu privire la cetăţenii români.

    Având în vedere cazurile de infectare cu noul COVID-19 înregistrate în rândul muncitorilor unei companii de prelucrare a cărnii din localitatea Rheda-Wiedenbrück, din Germania, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) transmis, duminică, faptul că reprezentanţii Consulatului General al României la Bonn au făcut demersuri pe lângă autorităţile locale şi compania angajatoare pentru a solicita să fie luate măsuri pentru gestionarea situaţiei create şi pentru a obţine informaţii suplimentare privind cetăţenia, identitatea şi starea de sănătate a persoanelor infectate.

    „Potrivit informaţiilor preliminare obţinute de către oficiul consular, până la acest moment, conform testelor efectuate, 1.300 de lucrători au fost depistaţi pozitiv pentru infecţia cu COVID-19, iar aproximativ 7.000 de persoane au fost plasate în carantină. Tuturor lucrătorilor care se află în carantină le sunt asigurate hrana şi alte bunuri de strictă necesitate. În acest context, consulul general al României la Bonn s-a deplasat, la data de 18 iunie, la sediul companiei în cauză pentru clarificări cu privire la situaţia lucrătorilor români. Reprezentanţii companiei au precizat că aproximativ 50% din persoanele depistate ca fiind infectate sunt cetăţeni români”, a transmis, MAE, duminică.

    Datele privind situaţia românilor infectaţi urmează să fie confirmate de către Departamentul de Sănătate Publică, după finalizarea analizării tuturor testelor.

    Între timp, conducerea companiei, împreună cu autorităţile locale, au decis suspendarea temporară a activităţii.

    De asemenea, autorităţile districtului Gütersloch au luat măsuri pentru izolarea zonei afectate, iar dacă situaţia rezultată în urma testărilor o va impune, se vor lua măsuri de instituire a carantinei pentru întregul teritoriu al districtului, informează MAE.

    Potrivit sursei citate, duminică va avea loc o reuniune la nivelul autorităţilor de land la care vor participa şi reprezentanţi ai Consulatului General al României la Bonn.

    Totodată, sâmbătă, oficiul consular a fost notificat că 17 cetăţeni români au părăsit locaţia de carantină, autorităţile locale făcând demersuri pentru identificarea acestora.

    Suplimentar, MAE precizează că la data de 11 mai, consulul general al României la Bonn a mai fost o dată la aceeaşi companie pentru a verifica situaţia unor lucrători români, ca urmare a unor articole apărute în presă, referitoare la cazul unor cetăţeni români ale căror documente de identitate ar fi fost reţinute de către angajator. La acea dată, angajatorul a comunicat că la compania în cauză îşi desfăşoară activitatea 6.000 de cetăţeni români, iar la acel moment nu existau suspiciuni privind existenţa unor cazuri de infectare cu virusul COVID-19 printre lucrătorii companiei.

    Consulatul General al României la Bonn menţine legătura cu reprezentanţii companiei şi autorităţile locale şi este pregătit să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor legale şi cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autorităţile germane în contextul pandemiei de COVID-19.

    Până la acest moment, la nivelul Consulatului General al României la Bonn nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară din partea cetăţenilor români care îşi desfăşoară activitatea în cadrul companiei respective.

  • De ce mergeau românii atât de mult în vacanţe în străinătate? Psiholog: „Presiunea socială ne-a împins să accesăm mai mult vacanţe peste hotare”

    „În ultimii ani a fost tot mai accesibil să ieşi în concedii în străinătate, uneori, dacă ai puţin timp să cauţi oferte, de foarte multe ori poţi găsi ceva mult mai avantajos din punct de vedere financiar în afara ţării comparativ cu preţurile de la noi. Pe de altă parte, presiunea socială ne-a împins cumva să accesăm mai mult vacanţe peste hotare, este aproape de neconceput pentru mulţi oameni să nu aibă măcar un concediu pe an, măcar un weekend prelungit pe an vizitând o zonă în afara ţării – atunci, presiunea socială pentru a-ţi face vacanţele în afara ţării reprezintă un motiv pentru a-ţi etala poate anumite gusturi mai extravagante, a discuta despre aceste lucruri”, explică psihoterapeutul Cristina Feodorovici motivele pentru care românii au preferat în ultimii ani varianta vacanţelor în străinătate. „Cunosc destui oameni care după o vacanţă în străinătate îşi mai iau câteva zile, o săptămână vacanţă ca să se odihnească fiindcă acea vacanţă a fost mai mult decât puteau duce.”

    Din perspectiva pandemiei şi a faptului că în acest moment ne este dificil să călătorim peste hotare, poate să intervină şi o interpretare optimistă a acestui fapt, a lipsei presiunii sociale de a ne face vacanţele în locuri cât mai interesante, exotice, cât mai departe de ţara noastră. Menţionează chiar o glumă care circulă pe reţelele de socializare: „Nici anul acesta nu am cum să merg în vacanţă în Dubai, din cauza pandemiei. În alte dăţi nu aveam bani”. Acum, fiecare călător îşi poate organiza astfel vacanţa fără să se mai lase presat de nevoia de a demonstra că îşi permite să plece din ţară în vacanţă.

    Apoi, în situaţia unei relaxări mai mari anunţate de autorităţi, reticenţa oamenilor în materie de călătorii peste hotare cu avionul se va păstra pentru o perioadă mai mare de timp. „Cred că oamenii nu se vor înghesui foarte mult să zboare în primă fază, asta cred, în primul rând fiindcă frica de această pandemie este destul de crescută. Există o anxietate generală care ne face să fim puţin mai precauţi chiar dacă am fi tentaţi să facem nişte lucruri – atunci cred că oamenii nu se vor înghesui foarte mult să iasă din ţară”, crede psihoterapeutul. Ea este de părere că va exista cu siguranţă o categorie de români care vor alege să profite de aceste oferte, dar crede că numărul lor nu va fi atât de mare aşa cum s-ar întâmpla în condiţiile nonpandemice şi „dacă nu ar fi trecut prin spaimele prin care au trecut de trei luni încoace”.

    Cu ce vom înlocui aceste vacanţe? „Le vom înlocui cu vacanţe şi weekenduri pe care le vom putea petrece în ţară, probabil vom ieşi ceva mai mult şi ne vom vedea mai des cu prietenii pentru că acesta a fost unul dintre neajunsurile majore ale acestei pandemii, faptul că am stat izolaţi de ceilalţi. Cu siguranţă ne vom bucura să ieşim la o terasă chiar şi la colţul blocului, cu 1-2 prieteni, iar asta ne va aduce satisfacţii ca şi cum am pleca într-un city break undeva într-un colţ de lume.” Ea punctează că oamenii au nevoie de răspunsuri atunci când există întrebări, iar lucrul care a produs o anxietate foarte mare în această perioadă a fost tocmai faptul că nu au existat răspunsuri, oamenii nu ştiau de ce ne îmbolnăvim, cine sunt cei care se vor îmbolnăvi, ce se întâmplă dacă se îmbolnăvesc şi cum vor fi trataţi. Faptul că nu am avut răspunsuri, fiind o situaţie cu care nu ne-am mai confruntat, a fost de fapt motivul pentru care anxietatea a fost atât de crescută pentru pshicul uman. Faptul că ştie că acolo există un pericol, dar ştie exact la ce să se aştepte, este de preferat decât să nu ştie ce este acolo. „Când vom avea suficiente răspunsuri, vom începe să ne raportăm cu mai puţină anxietate la această pandemie.”

    Precizează că un număr restrâns din rândul pacienţilor au adus în discuţie dorul de călătorii – „Mai degrabă era frica legată de cum să facem să ieşim cu bine din această nebunie, mi-e dor de prieteni, să îi îmbrăţişez, să stăm la poveşti, să mă întorc la job, destul de puţin nevoia de a călători în străinătate – da, exista şi asta undeva într-un colţ de minte, dar nu atât de pregnant ca dorul de socializare cu ceilalţi”.

    Va câştiga viaţa de familie în detrimentul călătoriilor? „Depinde de tipologia fiecăruia, suntem foarte diferiţi şi pe fiecare dintre noi criza ne afectează în moduri diferite – tocmai pentru că suntem atât de diferiţi. Sunt persoane pentru care cariera este în prim-plan şi chiar dacă au sau nu o familie, aceasta este în plan secund; sunt de asemenea persoane pentru care familia este cea mai importantă şi atunci

    cariera – indiferent cât de sus se află ei pe scara ierarhică din punctul de vedere al carierei – este pe plan secund.”

  • România nimănui: Ministerul român al Muncii spune că doar 300 de români lucrează în industria alimentară în Europa, pe când Ministerul român de Externe anunţă că 300 de români dintr-un singur abator din Germania au fost infectaţi cu COVID-19

    Ministerul român al Muncii spune – sau atât ştie – că doar 284 de oameni lucrează în industria alimentară în străinătate. Publicaţia germană Deutsche Welle a scris recent că mii de români lucrează în industria prelucrătoare a cărnii din Germania. Iar Ministerul de Externe de la Bucureşti a anunţat că 300 de români dintr-un abator din Germania au fost infectaţi cu COVID-19. Administraţia din România a uitat că a avea date exacte nu înseamnă nici control, nici supraveghere a populaţiei, cu „profilaxie socială“.

    În ultimii 20 de ani din România au plecat la lucru în Europa între 3 şi 4 milioane de români, o cincime din populaţie. Sunt, pe de o parte, „creierele“ („brain drain“), dar mulţi merg pentru joburile pe care cetăţenii ţărilor din Vest nu le mai vor: sunt prost plătite, sunt chinuitoare. Pentru românii plecaţi ele sunt însă bune, pentru că primesc de câteva ori mai mulţi bani decât pentru un job similar în România.

    În urmă cu 20 de ani sindicatele din Germania s-au opus cu furie aderării României la UE, tocmai pentru că se temeau că banii puţini acceptaţi de cei din Est le pun în pericol locurile de muncă. Dar Germania a crescut puternic în ultimele două decenii, aşa că munca prost plătită este pasată altora – de bine, de rău, este un aranjament de tip „win-win“. Aşa că în Germania sunt astăzi 700.000 de români la muncă, majoritatea lucrând pentru salariile pe care germanii le refuză. În industria alimentară, prost plătită peste tot, este aceeaşi poveste. Doar că România nu are niciun fel de date la zi despre românii care muncesc în alţe ţări, deşi aceste date ar trebui să facă obiectul unor studii atente.

    „În industria alimentară, numărul persoanelor angajate în străinătate în urma medierii prin agenţii de muncă temporară, conform datelor transmise către inspectoratele teritoriale de muncă pentru primul trimestru al anului 2020, este de 284, din care 87 sunt femei şi 197 bărbaţi, iar ţările în care aceştia lucrează sunt: Franţa, Germania, Olanda şi Marea Britanie“, au răspuns oficialii de la Ministerul Muncii la solicitarea ZF.

    Pandemia de COVID-19 a arătat însă că sunt zeci de mii de români care lucrează în abatoarele din Germania. Potrivit Deutsche Welle, 129 de români au fost infectaţi cu COVID 19 într-un singur abator – Westfleisch din Coesfeld.

    „Cei mai mulţi români care lucrează la abatoare nu au contracte directe cu firmele germane, ci sunt aduşi de intermediari sau au statut de subcontractori“, conform sursei citate anterior.

    Maria M., o româncă de 55 de ani, care a lucrat 30 de ani într-o fabrică de conserve de carne din România, a plecat în urmă cu şase ani din ţară să lucreze într-un abator din Marea Britanie, unde spune că în prezent acolo îşi desfăşoară activitatea cel puţin 280 de români şi câştigă 1.800-2.000 de lire lunar.

    „Ştiu care este realitatea, dar 284 de români care lucrează în străinătate (în industria alimentară – n.red.) sunt datele oficiale pe care le avem. Asta avem de la agenţiile de muncă temporară, dar ştim că sunt români care au plecat şi prin agenţi de plasare de forţă de muncă sau singuri. Nu avem alte date, ne zbatem să le obţinem, însă acum nu sunt centralizate“, spune Tudor Polak, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii.

    Niciodată nu pot fi ştiute datele exacte, dar a avea o estimare cât mai apropiată de realitate nu înseamnă altceva decât o profilaxie socială. Nu înseamnă să controlezi viaţa cuiva, destinul sau alegerea lui, ci înseamnă să ştii pe ce te bazezi, la nevoie. Câţi bărbaţi din România pot fi mobilizaţi, de pildă, în caz de război? Ştie cineva?

    Deşi nu ştie numărul real de români care lucrează în industria alimentară în străinătate, Ministerul Muncii ştie că un român câştigă de două sau trei ori mai mult în altă ţară. În Marea Britanie, spre exemplu, un post de măcelar are un salariu de 7,5-15 lire brut/oră, iar în Olanda un muncitor care procesează carne de pui câştigă 9,5 euro brut/ oră, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Muncii, pe baza datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

    În Germania, un măcelar are salariu 9,9 euro brut/oră, iar un şef de echipă pentru ambalarea produselor  alimentare are de asemenea un salariu de 9,9 euro brut/ oră, conform aceleiaşi surse. În România, un muncitor care lucrează într-un abator câştigă, în medie, 700 de euro, iar în alte ţări din Uniunea Europeană salariile sunt de două sau trei ori mai mari, spun persoane care lucrează acolo.

  • Cât câştigă un român care munceşte într-un abator din România

    Un român munceşte într-un abator din România câştigă între 2.500-4.000 de lei net, spun reprezentanţii businessurilor de profil din România. În Anglia, în schimb, un angajat dintr-un abator poate ajunge la un venit lunar de 1.500-2.000 de lire, dublu sau chiar triplu faţă de România, dar şi productivitatea per angajat este mai mare.

    „Este o diferenţă de venit între România şi alte ţări, dar cred că România nici nu ar putea angaja toţi măcelării, pentru că nu are capacitate. La noi un măcelar câştigă 3.500-4.000 de lei la un program de 8 ore. În străinătate venitul salarial e mai mare, dar apar şi costurile cu masa şi cazarea. Este mirajul banilor, dar dacă faci calculele complete, diferenţele dintre ce câştigi în România şi în străinătate sunt mici”, spune Călin Muscă, proprietarul Pork Prod, companie ce creşte şi abatorizează anual 85.000 de porci.

    Pe de altă parte, Ion Udrişte, un antreprenor cu experienţă de peste 40 de ani în industria cărnii, care realizează preparate din carne într-o fabrică din localitatea Bascov, judeţul Argeş, spune că un român care într-un abator din zona sa câştigă până în 3.000 de lei net.

    „Un om care lucrează în abator câştigă 2.500-2.900 de lei, dar trebuie să ştie meserie, pentru că încă nu e totul mecanizat. Ce face aici nu se compară cu ce face în afară, pentru că acolo există roboţi. Dar şi volumul de muncă e diferit. Dacă aici abatorizăm 100 de porci, acolo se abatorizează 10.000-15.000 de porci în acelaşi timp. Ia bani mai mulţi românul în străinătate, dar şi munceşte mai mult”, explică antreprenorul.

    Un măcelar din Anglia, cu 30 de ani de experienţă în domeniu, spune că are un venit lunar de 1.500-2.000 de lire (8.100-10.800 lei), dar volumul de muncă este foarte mare.

     

  • Anunţ important făcut de Registrul Auto Român. Începând de săptămâna aceasta oferă informaţii online pe care toţi şoferii trebuie să le ştie

    Registrul Auto Român (RAR) a anunţat că oferă, începând de săptamâna asta, date despre daunele vehiculelor înmatriculate în România prin intermediul aplicaţiei Istoric Vehicul, disponibilă pe site-ul oficial al instituţiei, conform celui mai recent comunicat publicat pe site-ul instituţiei.

    Astfel, cei interesaţi pot afla, în doar câteva minute, informaţii despre majoritatea vehiculelor pentru care au fost înregistrate oficial, la societăţile de asigurări, avarii produse pe teritoriul României.

    Aceste informaţii sunt disponibile prin intermediul aplicaţiei Istoric Vehicul, disponibilă pe site-ul oficial al instituţiei, www.rarom.ro.

    Tariful pentru accesarea informaţiilor oferite de aplicaţia Istoric Vehicul este de 35 de lei şi se achită online.

    Acest lucru este posibil ca urmare a informaţiilor pe care le primeşte RAR de la partenerii specializaţi care colectează date de la societăţile de asigurare şi atelierele de reparaţii autorizate.

    Astfel, la interogarea prin aplicaţia Istoric Vehicul, împreună cu informaţiile oferite gratuit de RAR (de exemplu valoarea indicată de odometru) se precizează şi faptul că pentru acel vehicul există disponibil un istoric de daune, care poate fi oferit contra cost.

    Pentru a accesa aplicaţia, clienţii trebuie să introducă seria de caroserie/saşiu şi o adresă de e-mail validă.

    În situaţia în care clientul doreşte să obţină istoricul de daune al autovehiculului, el este redirecţionat către zona de plată cu cardul, iar apoi va primi prin e-mail Istoricul de daune. Acesta conţine următoarele informaţii (conform modelului ataşat):

    1. Zona de avarii, inclusiv poziţionarea acestora pe un vehicul – machetă;

    2. Intervalul valorii devizului de reparaţie;

    3. Intervalul indicaţiei odometrului la data întocmirii devizului;

    4. Dacă a fost o daună majoră din punct de vedere economic;

    5. Dacă au fost afectate principalele elemente de siguranţă sau din structura de rezistenţă.

    Toate informaţiile pe care le veţi introduce în sistemul informatic, pentru a afla datele de care sunteţi interesat, sunt protejate conform normelor GDPR, mai scrie în comunicatul RAR.

     

     

  • O obligaţie de care nici nu ştiai: la sfârşitul anului, fiecare român va avea o datorie de până la 5.900 de lei

    Fiecare român va avea o datorie cuprinsă între 3.800 şi 5.900 de lei la finalul acestui an. Suma datorată reprezintă deficitul bugetului de stat, care poate depăşi 100 de miliarde de lei anul acesta. Nu scăpăm de împrumut extern sau de tăieri de costuri ca să acoperim deficitul, avertizează experţii

    Dacă ţi-a crescut salariul în ultimii ani şi ai cam scăpat de datorii, nu sta chiar relaxat! Pentru că are grijă statul să te scoată dator. Cum? Prin deficit, deoarece cheltuieşte mai mult decât încasează.
    Deficitul bugetar poate depăşi 10% din PIB. Potrivit calculelor Consiliului Fiscal, dacă deficitul se va situa între 9,9 şi 10,4% din PIB (113 miliarde de lei), datoria pe cap de locuitor va fi de 5.900 de lei.

    Dacă deficitul bugetar va ajunge la 6,7% din PIB (73 miliarde de lei), atunci datoria per locuitor se va situa la 3.900 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro