Tag: retinere

  • Şeful Protecţiei Consumatorilor Constanţa şi un inspector ANAF, reţinuţi pentru fapte de corupţie

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de Direcţia Naţională Anticorupţie, şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa, Mihai Perifan, şi un inspector din cadrul ANAF – Direcţia Generală Antifraudă, Damu Fudulea, detaşat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, au fost reţinuţi de procurorii DNA Constanţa după ce au încercat să mituiască un poliţist pentru o soluţie favorabilă în dosarul unei rude, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Conform sursei citate, în baza unor informaţii pe care le-a primit de la Damu Fudulea, inspector ANAF detaşat ca specialist antifraudă fiscală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, Mihai Perifan i-a promis, joi, unui ofiţer de poliţie 15.000 de euro pentru ca un subordonat al acestuia să conducă cercetările dintr-o cauză penală pe care o instrumenta, astfel încât să se ajungă la o soluţie favorabilă pentru o rudă a sa şi societăţile apropiate acesteia.

    În aceeaşi zi, el i-a dat ofiţerului de poliţie 14.000 de euro din suma promisă, iar vineri, Perifan i-a dat acestuia şi restul de 1.000 de euro, fiind prins în flagrant.

    Procurorii DNA Constanţa au dispus reţinerea celor doi pentru 24 de ore, Mihai Perifan fiind suspectat de dare de mită, în timp ce inspectorul ANAF Damu Fudulea este cercetat pentru folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Ei vor fi prezentaţi, sâmbătă, unei instanţe a Tribunalului Constanţa cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

  • Şeful Protecţiei Consumatorilor Constanţa şi un inspector ANAF, reţinuţi pentru fapte de corupţie

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de Direcţia Naţională Anticorupţie, şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa, Mihai Perifan, şi un inspector din cadrul ANAF – Direcţia Generală Antifraudă, Damu Fudulea, detaşat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, au fost reţinuţi de procurorii DNA Constanţa după ce au încercat să mituiască un poliţist pentru o soluţie favorabilă în dosarul unei rude, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Conform sursei citate, în baza unor informaţii pe care le-a primit de la Damu Fudulea, inspector ANAF detaşat ca specialist antifraudă fiscală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, Mihai Perifan i-a promis, joi, unui ofiţer de poliţie 15.000 de euro pentru ca un subordonat al acestuia să conducă cercetările dintr-o cauză penală pe care o instrumenta, astfel încât să se ajungă la o soluţie favorabilă pentru o rudă a sa şi societăţile apropiate acesteia.

    În aceeaşi zi, el i-a dat ofiţerului de poliţie 14.000 de euro din suma promisă, iar vineri, Perifan i-a dat acestuia şi restul de 1.000 de euro, fiind prins în flagrant.

    Procurorii DNA Constanţa au dispus reţinerea celor doi pentru 24 de ore, Mihai Perifan fiind suspectat de dare de mită, în timp ce inspectorul ANAF Damu Fudulea este cercetat pentru folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Ei vor fi prezentaţi, sâmbătă, unei instanţe a Tribunalului Constanţa cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

  • Lideri şi membri ai clanurilor “Ştoacă”, “Toboşarii” şi Brutaru”, reţinuţi pentru trafic de droguri – VIDEO

    Potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în perioada septembrie 2014 – martie 2015, membrii celor trei grupări ar fi vândut importante cantităţi de heroină către consumatori din Bucureşti, în special în Sectorul 5.

    Procurorii DIICOT Bucureşti au făcut, luni, 20 de percheziţii la locuinţele membrilor clanurilor “Ştoacă”, “Toboşarii” şi “Brutaru”, unde au găsit 98 de doze de heroină pregătite pentru vânzare, alte 10 grame de heroină, peste 100 de comprimate de metadonă şi sume de bani provenite din vânzarea de droguri, respectiv 1.500 de lei, 275 de euro şi 100 de dolari.

    Membrii celor trei grupări au fost duşi la audieri, iar procurorii au decis ca 13 dintre suspecţi să fie reţinuţi. Tribunalul Bucureşti urmează să decidă dacă cei 13 suspecţi vor fi arestaţi preventiv.

    La percheziţii au participat şi poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti – Serviciul Antidrog şi jandarmi, acţiunea fiind sprijinită de Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română.

  • DNA cere încuviinţarea Parlamentului pentru reţinerea şi arestarea lui Dan Şova

    Anchetatorii cer încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari.

    Procurorii au date şi indicii că Şova a depus la dosarul instrumentat de DNA mai multe documente false, în încercarea de a-şi dovedi nevinovăţia. Mai mult, el a dispus distrugerea toate hardurile calculatoarelor societăţii de avocaţi, pentru a ascunde corespondenţa purtată prin e-mail între societatea de avocaţi şi conducerile celor două complexuri energetice

    Potrivit unui comunicat de presă al procurorilor anticorupţie, din actele de urmărire penală a rezultat că în perioada 2007-2009, Dan Şova a semnat mai multe contracte şi acte adiţionale încheiate între Complexul Energetic Rovinari (CER) şi Complexul Energetic Turceni (CET) pe de o parte şi SCA “Şova şi Asociaţii” pe de altă parte.

    De asemenea, procurorii au ajuns la concluzia că, în calitate de “avocat coordonator” – menţiune trecută expres în toate aceste contracte -, a participat la mai multe discuţii legate de obiectul respectivelor documente, s-a deplasat la sediul CER şi CET şi la alte instituţii, contribuind efectiv la încheierea acestor contracte şi acte adiţionale. În plus, el a oferit şi consultanţă juridică, în baza acestor contracte şi acte adiţionale.

    “La data de 20 februarie 2015, prin apărător ales, au fost depuse la dosarul cauzei un număr de 11 procese – verbale, întocmite în perioada 2005-2009, ale Adunării Generale a Asociaţilor Societăţii Civile de Avocaţi “Şova şi Asociaţii”, neştampilate însă semnate indescifrabil de suspectul Şova Dan-Coman şi de alte două persoane. De asemenea, în cursul lunii februarie 2015 au fost efectuate percheziţii şi audieri”, susţin procurorii DNA.

    În legătură cu aceste documente, procurorii au suspiciuni că sunt false, în sensul că sunt antedate, prezintă o stare de fapt inexistentă la datele respective, iar conţinutul lor este conceput astfel încât să corespundă interesului actual al lui Şova, pe fondul scandalului mediatic apărut în presă cu privire la contractele de asistenţă juridică semnate cu complexurile energetice Rovinari şi Turceni.

    “Concret, în urma administrării materialului probator, a rezultat că, în perioada decembrie 2005 – ianuarie 2009 s-au adoptat aproximativ 20-30 hotărâri care au avut alte puncte pe ordinea de zi decât cele consemnate în toate cele 11 procese-verbale. Caracterul fals al celor 11 înscrisuri relevă întreprinderea de acţiuni de o gravitate deosebită din partea suspectului Şova Dan-Coman, activitate infracţională orientată în mod vădit în scopul obstrucţionării anchetei fapt ce periclitează grav obiectivele de interes public ale urmăririi penale şi implicit ale înfăptuirii justiţiei penale în general”, mai arată procurorii.

    Conform DNA, “plăsmuirea” conţinuturilor celor 11 procese-verbale de către senatorul PSD este, în sine, o activitate infracţională prin care s-a încercat inducerea şi acreditarea ideii că acesta nu s-a implicat în încheierea celor trei contracte prezentate.

    “În cursul anului 2010, din dispoziţia suspectului Şova Dan-Coman s-au distrus toate hardurile calculatoarelor societăţii de avocaţi cu scopul de a compromite toate documentele şi corespondenţa purtată pe mail între societatea de avocaţi şi conducerile celor două complexe energetice”, conform procurorilor anticorupţie.

    Procurorii au ataşat, la cererea de încuviinţare a arestului lui Şova, referatul întocmit de DNA, dar şi şase volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

    În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal Dan Laurenţiu Ciurel, director de Investiţii la Complexul Energetic Rovinari la data faptelor, şi fostul director general al Complexului Energetic Turceni Dumitru Cristea, pentru abuz în serviciu.

    Dan Şova este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie şi în dosarul desprins din cel al retrocedării ilegale de păduri, alături de fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc.

    În prezent, Dan Şova este membru al Partidului Social Democrat, după ce, în ianuarie, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis revocarea unei decizii anterioare privind excluderea lui Dan Şova din partid.

    Dan Şova fusese exclus din partid împreună cu senatorul Mircea Geoană şi primarul Sectorului 5 Marian Vanghelie, în noiembrie 2014, după ce acesta, împreună cu senatorul Ilie Sârbu au devenit suspecţi în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

  • Fostul judecător al CC Toni Greblă, REŢINUT în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii au emis pe numele fostului judecător al Curţii Constituţionale ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.

    Anchetatorii vor cere instanţei arestarea preventivă a lui Toni Greblă, au precizat sursele citate.

    Fostul judecător constituţional Toni Greblă a fost citat să se prezinte marţi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie, el declarând că este convins că adevărul va ieşi la iveală, pentru că nu a “devalizat banul public”, iar unele acuzaţii sunt “interpretări fantasmagorice”.

    “O parte dintre acuzaţii sunt nişte interpretari fantasmagorice, nu a apărut nimic nou în dosar, ba dimpotrivă, probele confirmă punctul meu de vedere”, a spus Toni Greblă, la intrarea în sediul DNA.

    Fostul judecător al Curţii Constituţionale a adăugat că ancheta va continua, cum este normal, şi s-a arătat sunt convins că adevărul va ieşi la iveală.

    “Nu am furat din banul public, nu am devalizat banul public, unele acuze par de-a dreptul … mă rog, nu vreau să le comentez”, a mai spus Toni Greblă.

    În ceea ce priveşte relaţia sa cu omul de afaceri din Gorj Ion Bîrcină, care îi este şi fin, fostul judecător de la Curtea Constituţională a spus că este o relaţie pe care şi-o asumă.

    “Poate uneori a fost nepotrivită, dar de aici până la fapte penale e cale lungă. Nu am decât să mă prezint la DNA de câte ori sunt chemat, apoi justiţia, dacă va fi cazul, se va pronunţa”, a adăugat Toni Greblă.

    Acuzat că a sprijinit exporturi ilegale în Federaţia Rusă, în timp ce Moscova impusese un embargou în acest sens, procurorii spun că Toni Greblă – fost prefect de Gorj, fost senator PSD şi fost preşedinte al Comisiei Juridice din Senat – l-ar fi sprijinit pe finul său, omul de afaceri de etnie romă Ion Bîrcină, pentru ca firma acestuia să obţină mai multe contracte. În schimbul favorurilor, fostul judecător constituţional ar fi primit o maşină de 56.000 de euro şi rochii pentru soţie.

    În 2 februarie, procurorii DNA au cerut aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, în dosarul în care a fost acuzat iniţial de trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă judecătorului Curţii Constituţionale în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională.

    Ulterior, procurorii au extins acuzaţiile în cazul judecătorului constituţional şi au cerut avizarea de către Senat a arestării sale şi pentru faptele de favorizare a făptuitorului şi folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Procurorii spun că activitatea “continuă şi neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă “stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Ion Bîrcină şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia”. Procurorii susţin că fostul judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune “o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea”.

    Procurorii DNA arătau, în referatul prin care cereau arestarea şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, că acesta l-ar fi ameninţat pe Laurenţiu Ciurel, director general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), întrucât nu era de acord cu o compensare propusă de o firmă a lui Ion Bîrcină, care avea datorii la CEO, Greblă spunându-i că nu îl va uita şi că va avea grijă să fie “terminat”.

    Anchetatorii mai spus că Toni Greblă ar fi intervenit, pentru Ion Bîrcină, în schimbul foloaselor necuvenite primite, la directori ai unor companii de stat din energie, dar şi la un funcţionar din Compania Naţională de Autostrazi şi Drumuri Naţionale din România.

    DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

    Toni Greblă a demisionat de la Curtea Constituţională în 4 februarie, însă procurorii DNA nu au cerut până acum arestarea sa.

    În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.

    Ion Bîrcină este un personaj controversat, având mai multe dosare penale.

    De altfel, în octombrie 2012, Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, alături de alţi trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferenţial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la şapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce magistraţii au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competenţa Curţii de Apel.

     

  • Directorul Grossmann, reţinut în dosarul fraudării de bani UE în care este arestat cumnatul lui Ponta

    Procurorii DNA Ploieşti au emis, joi seară, ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele omului de afaceri Ilie Drăgan, director al SC Grossmann Engineering SRL, firma prin intermediul căreia procurorii susţin că Iulian Herţanu a accesat şi decontat fraudulos fonduri europene.

    Drăgan este acuzat de participare la activitatea unui de grup infracţional, deturnare de fonduri europene şi evaziune fiscală.

    Tot joi, la DNA Ploieşti au fost audiaţi în calitate de inculpat Liviu Munteanu, acţionar al SC Grossmann Engieering SRL şi în calitate de martor Dumitru Pantea, directorul SC Hidro Prahova, firma care derulează proiectul european în cadrul căruia s-ar fi produs deturnarea de fonduri şi asupra căruia procurorii au date că s-ar făcut presiuni pentru ca firma cumnatului premierului Victor Ponta să câştige contractul.

    SC Grossman Engineering Group SRL, în asociere cu SC Euroconstruct Trading 98 SRL, a obţinut contractul pentru extinderea lucrărilor de canalizare în oraşul Comarnic, lucrări în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, realizate în baza unui proiect cu fonduri europene derulat de SC Hidro Prahova SA, societate constituită prin asocierea Consiliului Judeţean Prahova cu mai multe consilii locale din judeţ.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic a început în anul 2012 şi trebuia terminat anul trecut, termenul de finalizare fiind prelungit întrucât lucrările nu sunt gata, fiind oprite în decembrie 2014.

    Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost asociat al SC Grossmann Engineering SRL alături de cetăţeanul german Grossmann Reinhold Karl şi de Liviu Munteanu, până în 7 mai 2014.

    În Adunarea Generală de la acea dată s-a decis ca părţile sociale deţinute de Iulian Herţanu şi reprezentând 59,97% din capitalul social să fie cesionate către Liviu Munteanu. De asemenea, Iulian Herţanu i-a cesionat părţi sociale reprezentând 0,01% din capitalul social şi cetăţeanului german Grossmann Reinhold Karl. În aceste condiţii, la SC Grossmann Engineering SRL au rămas asociaţi doar Grossmann Reinhold Karl şi Liviu Munteanu.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, în prezent Iulian Herţanu este administrator al SC Grossmann Engineering SRL.

    Iulian Herţanu şi oamenii de afaceri Mihail Marian Coman, Vladimir Răzvan Ciorbă şi Liviu Munteanu au fost reţinuţi de procurorii DNA, marţi, fiind suspectaţi că firmele acestora au obţinut fraudulos contractul din fonduri europene pentru extinderea canalizării din Comarnic. Ulterior, magistraţii au emis mandate de arestare preventivă pentru Iulian Herţanu, Mihail Marian Coman şi Vladimir Răzvan Ciorbă. Liviu Munteanu, administrator al SC Grossman Engineering Group SRL din aprilie 2014, a colaborat cu anchetatorii, recunoscând faptele de care este acuzat, astfel că procurorii nu au mai cerut arestarea sa.

    În acelaşi dosar, deputaţii Sebastian Ghiţă şi Vlad Cosma şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, care au fost plasaţi sub control judiciar, sunt acuzaţi că i-ar fi sprijinit pe cei patru să obţină acest contract, punând presiune şi exercitând ameninţări asupra conducerii SC Hidro Prahova, firma Consiliului Judeţean care derula proiectul european, pentru ca societăţile respective să primească contractul, să obţină prelungiri ale termenelor prevăzute în acesta şi să primească ilegal bani în timpul derulării proiectului.

    Pe perioada controlului judiciar, Mircea Cosma nu-şi poate exercita funcţia de preşedinte al CJ Prahova.

  • Nicuşor Constantinescu, reţinut de procurorii DNA pentru abuz în serviciu

    Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA Constanţa au emis pe numele lui Nicuşor Constantinescu ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.

    Joi după-amiază, în urma percheziţiilor făcute de procurori la sediul CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu a fost dus la audieri, el declarând, la ieşirea din instituţie, că se aşteaptă să fie reţinut şi că şi-a făcut bagajele, având la el o geantă cu lucruri personale, între care pamperşi şi periuţi de dinţi.

    ”E o continuare a hărţuirii mele politice, a domnului primar Mazăre şi a prietenului meu Sorin Strutinsky. Sunt acuzat că am semnat nişte contracte cu televiziunea Soti şi cu ziarul Telegraf, fapt pentru care şi domnul Mazăre a fost cercetat şi a primit neînceperea urmăririi penale de la domnul procuror de la DNA Bucureşti, acum doi ani, pentru aceleaşi acuzaţii. Sunt acuzat de abuz în serviciu, presupun, conflict de interese şi alte chestiuni. Am un mandat de aducere la DNA Constanţa, unde mă voi duce. Vom vedea ce se întâmplă. Probabil că voi fi reţinut, mi-am luat bagajele la mine, sunt pregătit, am pamperşii la mine, am periuţă de dinţă şi ne vedem la Tribunal mâine, probabil”, a declarat Nicuşor Constantinescu.

    Procurorii DNA Constanţa au făcut percheziţii, joi, timp de aproximativ şapte ore, la sediul Consiliului Judeţean Constanţa, precum şi la sediile mai multor firme, între care SC Aqualand SA şi Hotel Cupidon din Eforie Nord.

    DNA preciza că în acest caz se fac cercetări privind infracţiuni electorale şi de serviciu, faptele de corupţie şi cele asimilate acestora fiind comise în perioada 2009-2013

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor obţinute de MEDIAFAX, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, este suspectat de mai multe fapte de abuz în serviciu contra intereselor publice.

    Astfel, în anul 2012 preşedintele CJ Constanţa a acceptat şi decontat, cu ştiinţă, o cotă de 23% din valoarea lucrărilor de împădurire executate de Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa, reprezentând cheltuieli indirecte, în loc de 18%, cât ar fi fost legal. Astfel, ar fi fost plătită ilegal suma totală de peste un milion de lei.

    Anchetatorii mai notează că în anul 2012 Consiliul Judeţean Constanţa a făcut plăţi nelegale pentru servicii de publicitate în valoare de peste două milioane de lei către SC Combat Press SRL Constanţa şi SC Soti Cable Neptun SRL, fără ca aceste servicii să aibă legătură cu informaţiile de interes public şi transparenţa decizională, pentru care există obligativitatea comunicării din oficiu ca informaţii de interes public, conform Legii nr. 544/2001 şi Legii nr. 52/2003.

    Conform surselor citate, tot în anul 2012, pentru lucrările reprezentând cheltuieli de capital, respectiv lucrări de întreţinere la drumurile judeţene şi pentru lucrările reprezentând cheltuieli de capital, respectiv lucrări de modernizare şi reabilitare a drumurilor judeţene şi lucrări de împădurire, CJ Constanţa a decontat nelegal cota de 2,5% din valoarea acestora, reprezentând organizare de şantier, fără existenţa documentelor justificative, faptă care a dus la plata nelegală a sumei totale de 498.942,82 de lei.

    Totodată, Nicuşor Constantinescu este suspectat de către procurorii DNA de conflict de interese, după ce în 20 noiembrie 2009 CJ Constanţa a încheiat un contract de prestări servicii cu SC Soti Cable Neptun SRL, la care este asociat Sorin Gabriel Strutinsky, persoană aflată în relaţii comerciale cu el. În baza acestui contract, CJ Constanţa a făcut plăţi în mai multe rânduri, începând cu anul 2010 şi până în martie 2014, valoarea totală a sumelor plătite depăşind 9,6 milioane de lei.

    Documentele anchetatorilor mai arată că Nicuşor Constantinescu ar fi fost în conflict de interese şi în iunie 2011, după ce a încheiat cu SC Soti Cable Neptun un alt contract de prestări servicii, în baza căruia ar fi fost făcute plăţi de aproape 13.000 de lei.

    Anchetatorii mai spun că CJ Constanţa ar fi încheiat cu firma lui Strutinsky alte trei contracte, în anii 2013 şi 2014, şi ar fi făcut plăţi, în baza acestora, în valoare de peste 500.000 de lei.

    De asemenea, anchetatorii consideră că Nicuşor Constantinescu s-a aflat în conflict de interese şi prin încheierea unui contract de prestări servicii, în februarie 2013, cu SC Telegraf Advertising SRL, la care este asociat tot Sorin Strutinsky, şi ar fi făcut plăţi în mai multe rânduri, în anii 2013 şi 2014, în cuantum total de peste 63.700 de lei.

    În acest dosar, este vizat şi Cristian Bogdan Zgabercea, fost director în Consiliul Judeţean Constanţa, pentru complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani, fiind suspectat că l-a ajutat pe Nicuşor Constantinescu să facă plăţi ilegale de peste 5 milioane de lei, reprezentând finanţări nerambursabile din fonduri publice către diverse asociaţii.

    De asemenea, în acelaşi dosar este vizată şi Gina Hortolomei Moscu, administrator şi asociat la mai multe societăţi, ea fiind suspectată de abuz în serviciu.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale.

    Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe.

    Nicuşor Constantinescu nu şi-a mai putut exercita prerogativele de preşedinte al CJ Constanţa din luna aprilie a anului trecut, când a plecat în SUA să se opereze de cancer. Pentru că nu s-a întors atunci când convenise cu procurorii DNA că se va întoarce în ţară, anchetatorii au cerut arestarea sa preventivă. La începutul lunii august 2014, Curtea de Apel Bucureşti a decis să menţină decizia luată de Tribunalul Bucureşti privind arestarea sa preventivă.

    După această decizie, Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din funcţie printr-un ordin al prefectului de Constanţa, iar atribuţiile sale au fost preluate de vicepreşedintele CJ Cristinel Dragomir.

    La începutul lunii septembrie 2014, Constantinescu a fost arestat preventiv şi în dosarul Centrului Militar Zonal, decizia fiind luată de Tribunalul Constanţa. El a revenit în ţară la începutul lunii noiembrie, fiind reţinut de autorităţile din Turcia după ce Ministerul Justiţiei a transmis documentele necesare pentru aducerea lui în ţară, pentru a fi arestat preventiv în dosarele în care este judecat.

    Constantinescu a revenit în ţară în 6 noiembrie, iar în aceeaşi zi Tribunalul Bucureşti a confirmat mandatul de arestare emis pe numele său. A doua zi, şi magistraţii Tribunalului Constanţa au confirmat mandatul de arestare pe numele său, în dosarul în care acesta este judecat pentru că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa. Ulterior, măsura arestării a fost înlocuită cu cea a controlului judiciar.

    Nicuşor Constantinescu se află la cel de-al treilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, câştigând alegerile din iunie 2012 cu peste 60 la sută din voturi. De asemenea, el este prim-vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Constanţa a PSD, al cărei preşedinte este Radu Mazăre.

    Constantinescu, în vârstă de 48 de ani, a intrat în politică în 2000, când a candidat pentru funcţia de consilier local, fiind în echipă cu Radu Mazăre, care avea să căştige Primăria.

  • Cumnatul premierului Victor Ponta, Iulian Herţanu, a fost REŢINUT pentru fraudarea de fonduri europene a lucrărilor de canalizare la Comarnic

    Iulian Herţanu, care a fost adus la DNA Ploieşti marţi, la ora 11.40, a fost scos încătuşat din sediul instituţiei, miercuri dimineaţă, în jurul orei 4.30, după aproximativ 17 ore petrecute în sediul DNA Ploieşti, şi preluat de o dubă, fiind transportat în arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, de la Câmpina, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Alături de Iulian Herţanu, au fost scoase din DNA Ploieşti, în stare de reţinere, alte două persoane cercetate în dosar, una dintre acestea fiind omul de afaceri Vladimir Ciorbă, administrator şi asociat la trei firme, care fusese adus la sediul instituţiei cu aproximativ o jumătate de oră înaintea lui Herţanu.

    Herţanu nu a făcut nicio declaraţie la ieşirea din sediul DNA Ploieşti.

    Potrivit unor surse judiciare, procurorii anchetează în acest dosar o deturnare de fonduri europene de peste şapte milioane de lei şi fapte de evaziune fiscală în cuantum de 2,5 milioane lei, fapte comise în perioada 2011-2015.

    În cursul zilei de miercuri, cumnatul premierului şi ceilalţi doi suspecţi reţinuţi în acest dosar vor fi prezentaţi instanţei supreme cu propunere de arestare preventivă.

    În acest dosar, alături de Iulian Herţanu şi Vladimir Ciorbă, mai sunt vizaţi deputatul Sebastian Ghiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, şi fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma, toţi trei puşi sub control judiciar, precum şi fostul consilier judeţean Mihai Coman, reţinut, de asemenea, în cursul serii de marţi.

    Toţi cei vizaţi în acest dosar privind fraudarea fondurilor europene au fost audiaţi, marţi, de către procurorii anticorupţie la sediul DNA Ploieşti.

    Pe perioada controlului judiciar, Mircea Cosma nu-şi poate exercita funcţia de preşedinte al CJ Prahova.

    Vladimir Răzvan Ciorbă, administrator şi asociat la SC CVR Asfalt Construct Group SRL, SC CVR Activities Group SRL Bucureşti şi SC Gefam Pro SRL Dobroeşti, este suspectat că, împreună cu Iulian Herţanu, precum şi cu Mihail Marian Coman, administrator şi asociat la SC Indserv SRL Ploieşti şi SC Indserv Proiect SRL Ploieşti şi angajat al SC Hidro Prahova SA, în funcţia de consilier al directorului general, din 24 mai 2012, “au constituit un grup infracţional pentru a acţiona în vederea câştigării frauduloase a contractului de lucrări având ca obiect «Extindere reţele de canalizare în oraşul Comarnic»”.

    Contractul a fost semnat în 13 ianuarie 2012, între Asocierea SC Grossman Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL şi SC Hidro Prahova SA Ploieşti, acesta fiind finanţat în mare parte din fonduri de la Uniunea Europeană.

    Anchetatorii îi suspectează pe reprezentanţii acestor firme că şi-ar fi însuşit importante sume de bani din acest proiect, prin schimbarea ilegală a destinaţiei fondurilor obţinute şi prin sustragerea de la plata contribuţiilor datorate către stat, respectiv prin evidenţierea unor cheltuieli nereale sau operaţiuni fictive în documentele societăţilor pe care le-au controlat, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    La grupul infracţional ar fi aderat şi Liviu Munteanu, care a fost numit administrator al SC Grossman Engineering Group SRL, începând din 25 aprilie 2014, se mai arată în documentele citate.

    În acest dosar anchetatorii suspectează că s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, banii fiind însuşiţi în interes propriu. De asemenea, în cauză sunt suspiciuni şi cu privire la comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, printre care şi fapte de evaziune fiscală.

    Prejudiciul produs ar fi fost estimat la 7,8 milioane de lei, la care s-ar adăuga un prejudiciu de 2,5 milioane de lei, din evaziune fiscală, au precizat sursele citate.

    Lucrările care fac obiectul acestui dosar penal au fost realizate în baza unui proiect european, fiind executate de SC Hidro Prahova SA, societate constituită prin asocierea Consiliului Judeţean Prahova cu mai multe consilii locale din judeţ, precum şi de SC Euroconstruct Trading 98 SRL şi SC Grossman Engineering Group SRL, una din firmele lui Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic a început în anul 2012 şi trebuia terminat anul trecut, termenul de finalizare fiind prelungit întrucât lucrările nu sunt gata, fiind oprite în decembrie 2014.

    Potrivit primarului oraşului Comarnic, Dorian Botoacă, pe durata derulării contractului autorităţile locale au amendat de cel puţin şase ori firma Grossman Engineering Group SRL, pentru nerespectarea avizelor emise de primărie în derularea acestor lucrări.

    Primarul a explicat că amenzile au fost date pentru faptul că după ce au spart străzile constructorii nu au adus carosabilul la starea iniţială, iar la primirea amenzilor reprezentanţii Grossman Engineering Group SRL au contestat sancţiunile la Judecătoria Sinaia, în primă fază au câştigat, procesele fiind acum în stadiul de recurs.

    Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti au făcut, marţi, 14 percheziţii, majoritatea în Bucureşti şi Ploieşti, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane. În urma percheziţiilor, anchetatorii au ridicat câteva zeci de saci cu documente, pe care i-au adus o camionetă a MAI la sediul DNA Ploieşti. În sacii sigilaţi erau documente contabile, juridice, precum şi documente aferente proiectelor de canalizare în oraşul Comarnic, în comuna Gorgota din judeţul Prahova, dar şi în alte localităţi, toate aparţinând SC Grossman Engineering Group.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că una dintre firmele la care au fost făcute percheziţii este SC Exfin SRL, punctul de lucru din Bucureşti, firmă fondată de Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, care este controlată în prezent de către sora şi cumnatul primului ministru, Alexandra şi Iulian Herţanu.

    De asemenea, au avut loc percheziţii şi la locuinţa familiei Herţanu, tot din Bucureşti.

  • Directorul Romarm şi şeful sucursalei din Braşov a companiei, reţinuţi pentru abuz în serviciu

    Potrivit unui comunicat de miercuri al DNA, directorul general al Companiei Naţionale Romarm SA, Dan Tache, a fost reţinut sub acuzaţia de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma instigării, în timp ce Aurel Velţan, director general al SC Carfil SA Braşov, sucursală a Romarm, este acuzat de abuz în serviciu, în formă continuată, şi tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu.

    De asemenea, procurorii DNA au emis ordonanţă de reţinere pentru Daniel Liliac, administrator la SC Gold Trans Tur SRL Săcueni, pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu, în forma continuată, şi complicitate la tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu.

    Procurorii DNA spun că, în perioada iulie 2013 – iulie 2014, la iniţiativa directorului general al Romarm, Dan Tache, şi în urma unei înţelegeri cu Daniel Liliac, administratorul SC Gold Trans Tur SRL, Aurel Velţan, în calitate de director general al SC Carfil SA (filială a Romarm), a încheiat şase contracte de prestări servicii cu SC Gold Trans Tur SRL, cu încălcarea procedurilor de achiziţie publică (lipsă publicitate, lipsă cerere ofertă, ofertele avute în vedere depuse toate de Liliac Daniel, lipsă proces verbal al comisiei de selecţie a ofertelor). De asemenea, Velţan ar fi întocmit şi alte înscrisuri pentru perfectarea acestor contracte (decizii de comitet director, procese-verbale, referate).

    Conform procurorilor anticorupţie, contractele aveau acelaşi obiect, respectiv igienizarea/curăţarea/ecologizarea unor spaţii, hale de producţie, din incinta societăţii braşovene, contaminate cu substanţe toxice, metale grele şi cianuri rezultate din procesul tehnologic de producţie.

    Respectivele contracte fie au fost neexecutate, fie executate necorespunzător, prejudiciind societatea Carfil cu suma totală de 770.857,26 lei, care reprezintă, totodată, folos necuvenit pentru societatea comercială Gold Trans Tur.

    Anchetatorii mai spun că, acţionând în acelaşi mod şi pentru a-l favoriza pe Daniel Liliac, directorul general al SC Carfil SA, Aurel Velţan, a încheiat un alt contract, având ca obiect cumpărarea a două mijloace fixe, un strung şi o maşină de filetat, pentru preţul de total de 48.646 lei, contract perfectat cu încălcarea procedurilor de achiziţie publică, ştiind că toate ofertele pentru această achiziţie au fost depuse de Daniel Liliac, cel care era adevăratul beneficiar al contractului. Contractul nu a mai fost executat datorită intervenţiei organelor judiciare, după efectuarea percheziţiei la sediul Carfil SA contractul fiind reziliat.

    Miercuri, cele trei persoane reţinute în acest dosar vor fi duse la Tribunalul Braşov cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.