Tag: Republica Moldova

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • România acordă Republicii Moldova 50 de milioane de euro reprezentând a doua tranşă de împrumut

    România va acorda Republicii Moldova 50 de milioane de euro reprezentând o a doua tranşă de împrumut, după ce a acordat prima tranşă de 60 milioane de euro în data de 24 august 2016. Împrumutul se realizează în baza „Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă dintre România şi Republica Moldova” ratificat prin Legea nr. 91/2016, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

    În luna ianuarie 2017, Ministerul Finanţelor din Republica Moldova a transmis Ministerului Finanţelor Publice din România o scrisoare oficială prin care solicită modificarea datei de eliberare a celei de-a doua tranşe de 50 milioane de euro din 31 martie 2016 în data de 27 februarie 2017.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Igor Dodon vrea să schimbe tricolorul Republicii Moldova cu un steag roşu

    Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat joi că va propune o iniţiativă privind aprobarea prin lege a drapelului roşu cu cap de bour, care era steagul Principatului Moldovei, drept drapelul „moldoveniştilor”, în locul actualului tricolor, care seamănă cu drapelul României, scrie Mediafax

    Igor Dodon a făcut acest anunţ cu ocazia acordării a cinci distincţii „Bogdan Întemeietorul”. Ordinile au fost conferite lui Valentin Beniuc, profesor universitar, ex-ministru al învăţământului din Republica Moldova, Vladimir Curbet, conducătorul ansamblului „Joc”, Evei Gudumac, chirurg pediatru, doctor habilitat în medicină, lui Viorel Mihail, scriitor, publicist, redactor al hebdomadarului “Săptămâna”, scrie Deschide.md.

    Ordinul “Bogdan Întemeietorul” a fost instituit în decembrie 2008 de către guvernarea comunistă cu scopul de a fi conferit pentru merite remarcabile în dezvoltarea şi consolidarea statalităţii moldoveneşti.

    “Primele date istorice despre Moldova vin din 1359. În acest an vom sărbători 658 de ani. Avem cu ce să ne mândrim, suntem un popor cu o istorie de secole. Data de 2 februarie 1365 este ziua când, în premieră, statalitatea Ţării Moldovei a fost recunoscută oficial. Este o dată istorică. Vin cu iniţiativa ca în ziua de 2 februarie să fie decorate personalităţi care au contribuit la statalitatea ţării noastre. Vin cu o propunere ca societatea civilă şi mediul academic să examineze două iniţiative: ca data de 2 februarie să fie introdusă în lista sărbătorilor oficiale. O variantă a denumirii ar fi: Ziua Statalităţii Ţării Moldovei. A doua iniţiativă este aprobarea prin lege a drapelului istoric al Ţării Moldovei: drapelul roşu cu cap de bour”, a declarat preşedintele moldovean Igor Dodon, în cadrul ceremoniei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Nu mai găsim oameni. Ar trebui să putem aduce cu costuri mici angajaţi din Ucraina sau Moldova”

    Romania trebuie să urmeze exemplul Poloniei şi să importe, măcar temporar, muncitori din state non-UE, la costuri mai mici.

    Criza acută de personal cu care se confruntă atat antreprenorii, cat şi managerii din companiile străine ar putea fi rezolvată dacă autorităţile ar facilita accesul imigranţilor din state non-UE la piaţa muncii din Romania.

    “Anul trecut am făcut cerere la forţele de muncă din Vrancea pentru 150 de muncitori sezonieri pentru livezi, dar nu am primit niciunul. Nu găsim oameni. Ar trebui să se reducă taxele pentru aducerea de non­comunitari la muncă, să putem aduce cu costuri mici oameni din Ucraina sau Republica Moldova pentru două-trei luni de muncă, aşa cum fac polonezii. Am şi unde să îi cazez, dar trebuie sim­plificată procedura aducerii de forţă de muncă”, a spus omul de afaceri Daniel Guzu, care controlează producătorul de materiale de construcţii Duraziv şi alte afaceri în agricultură.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Igor Dodon cere retragerea ambasadorului moldovean de la Bucureşti, cel care l-a apărat pe Traian Băsescu

    Preşedintele R.Moldova s-a declarat deranjat de declaraţiile ambasadorului moldovean la Bucureşti, care a susţinut că decretul de retragere a cetăţeniei lui Băsescu ar putea fi declarat neconstituţional, spunând că va cere revocarea şi înlocuirea acestuia cu cineva care înţelege mai bine interesele ţării.

    Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, şi-a exprimat surprinderea vizavi de declaraţiile ambasadorului moldovean la Bucureşti, care a susţinut că nu crede că decretul privind retragerea cetăţeniei lui Traian Băsescu poate influenţa foarte mult relaţiile intense dintre România şi ţara sa şi că, potrivit experţilor în domeniu, documentul ar putea fi declarat neconstituţional, relatează Unimedia.

    “Sunt surprins că descopăr că unii ambasadori au devenit avocaţi ai unor politicieni din ţara de reşedinţă şi au cam uitat cărui stat servesc. E şi mai grav cînd aceştia fac comentarii politice în raport cu autorităţile statului care i-a trimis în misiune.

    Aceasta vorbeşte fie despre calificarea proastă profesională a respectivului ambasador, fie despre angajamentele lui politice în detrimentul propriului stat şi a conducerii acestuia. Anume în aşa mod pot fi etichetate declaraţiile ambasadorului moldovean la Bucureşti, care şi-a permis comentarii impertinente şi incompatibile cu statutul său de Ambasador”, a scris Igor Dodon pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tineri manageri de top 2016: Bogdan Pismicenco, channel manager România, Bulgaria şi Republica Moldova Kasperksy Lab

    36 DE ANI    /   CHANNEL MANAGER ROMÂNIA, BULGARIA ŞI REPUBLICA MOLDOVA   /   KASPERSKY LAB

    CIFRĂ DE AFACERI ÎN  2014: 710,6 MILIOANE DE DOLARI VENITURI, LA NIVEL GLOBAL

    Bogdan Pismicenco a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice, la Universitatea Bucureşti, iar cariera sa se leagă de 2M Digital, Partener Premium Xerox, şi de Kaspersky. La 2M Digital a început în 2003 ca account manager, apoi în 2008 a trecut pe poziţia de sales manager, iar din 2013 se află la Kaspersky pe postul de channel manager, ceea ce a însemnat o trecere de la vânzări directe la vânzări indirecte, prin intermediul partenerilor. „În plus, mutarea a însemnat o abordare diferită de business şi o altă percepţie a pieţei şi a clienţilor“, spune Pismicenco.

    Odată cu această mutare într-un domeniu nou de activitate a venit şi cea mai mare provocare pentru Pismicenco, fiind nevoit să înveţe totul de la capăt. „Întregul proces – de la decizia de a pleca dintr-un domeniu pe care îl ştiam foarte bine spre unul despre care a trebuit să învăţ totul – a fost o provocare pentru mine, dar am reuşit să depăşesc cu succes momentele dificile. Iar acum sunt convins că am făcut cea mai bună alegere.“

    În 2016 responsabilităţile sale s-au extins şi asupra Republicii Moldova şi a trecut la coordonarea generală a unor activităţi multiple (marketing, business strategy, departamentul presales etc.), în plus faţă de partea de channel management. „În 2015 am reuşit să ne menţinem cifrele de vânzări la nivelul anului anterior, în condiţiile unui mediu cu multe schimbări, mai ales în ceea ce priveşte domeniul politic. Mai mult, pe partea de retail am avut o creştere spectaculoasă, de peste 20%! Viitorul lui Bogdan Pismicenco se leagă tot de domeniul IT, „pentru că aici se conturează viitorul“, poate conducând propriul business.
     

  • Surpriza momentului: Băsescu rămâne fără cetăţenie

    Igor Dodon, preşedintele ales al Republicii Moldova, a declarat că săptămâna viitoare va anula decretul privind acordarea cetăţeniei moldoveneşti fostului lider de la Cotroceni, Traian Băsescu, informează site-ul Report.

    Declaraţiile lui Igor Dodon au fost făcute în cadrul unei emisiuni care a fost difuzată pe un post de televiziune din Republica Moldova.

    Dodon susţine că cetăţenia moldovenească acordată lui Traian Băsescu a fost făcută prin încălcarea unor proceduri. În cazul în care fostul preşedinte al României va dori să recapete cetăţenia moldovenească, acesta va trebui să solicite din nou acest lucru, urmând ca cererea acestuia să fie examinată, ulterior.

    Traian şi Maria Băsescu au devenit cetăţeni ai Republicii Moldova, aceştia depunând jurământul la Ambasada Republicii Moldova din Bucureşti la data de 3 noiembrie 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru noul preşedinte al Republicii Moldova, unirea cu România înseamnă “distrugerea”

    Obiectivul politicianului proeuropean Maia Sandu ar fi fost unirea cu România şi practic “distrugerea” Republicii Moldova dacă ar fi devenit preşedinte, susţine socialistul Igor Dodon, câştigătorul scrutinului prezidenţial.

    “Adversarul meu politic, Maia Sandu, a admis că are cetăţenie română. Unul dintre punctele programului ei politic era unirea Republicii Moldova cu România”, a declarat Igor Dodon pentru site-ul Lenta.ru.

    “Cum putea cineva să voteze cu o persoană care candida în mod deschis la preşedinţia unei ţări cu scopul de a o distruge, de a o elimina?”, a adăugat Dodon, conform site-ului agenţiei Sputnik.

    Igor Dodon, un politician prorus, consideră că victoria sa în scrutinul prezidenţial din Republica Moldova permite salvarea ţării de la dispariţie.

  • Pentru noul preşedinte al Republicii Moldova, unirea cu România înseamnă “distrugerea”

    Obiectivul politicianului proeuropean Maia Sandu ar fi fost unirea cu România şi practic “distrugerea” Republicii Moldova dacă ar fi devenit preşedinte, susţine socialistul Igor Dodon, câştigătorul scrutinului prezidenţial.

    “Adversarul meu politic, Maia Sandu, a admis că are cetăţenie română. Unul dintre punctele programului ei politic era unirea Republicii Moldova cu România”, a declarat Igor Dodon pentru site-ul Lenta.ru.

    “Cum putea cineva să voteze cu o persoană care candida în mod deschis la preşedinţia unei ţări cu scopul de a o distruge, de a o elimina?”, a adăugat Dodon, conform site-ului agenţiei Sputnik.

    Igor Dodon, un politician prorus, consideră că victoria sa în scrutinul prezidenţial din Republica Moldova permite salvarea ţării de la dispariţie.

  • ALEGERI Republica Moldova. Igor Dodon, noul preşedinte: ”În această campanie noi am învins”. Comisia electorală, după centralizarea a 99,81% dintre procesele verbale: Igor Dodon – 52,4%, Maia Sandu – 47,6%

    Peste trei milioane de alegători au fost chemaţi la urne duminică în Republica Moldova, pentru al doilea tur al scrutinului prezidenţial, având de ales între candidatul prorus Igor Dodon şi Maia Sandu, politician proeuropean. Secţiile de votare din ţară s-au deschis la ora 7.00 şi s-au închis la ora 21.00, informează Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. Scrutinul prezidenţial a fost marcat de proteste, cozi şi nemulţumiri în diaspora, după epuizarea buletinelor de vot. După centralizarea a 99,81% dintre procesele verbale, Igor Dodon devine al treilea preşedinte al ţării, ales prin vot direct de popor.

    UPDATE ora 07:04 –    Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, după centralizarea a 99,81% din procese verbale: Igor Dodon – 52,4%, Maia Sandu – 47,6%.

    Moldovenii au participat activ la acel de-al doilea scrutin prezidenţial. Până la ora 22:00 s-au prezentat la urne peste 1.605.000 de cetăţeni cu drept de vot sau peste 53% dintre alegători,

    UPDATE ora 06:00 –  Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, după centralizarea a 98,41 din procesele verbale:  Igor Dodon – 54,14%, Maia Sandu – 45,86%

    UPDATE ora 01:14 –  Igor Dodon a câştigat scrutinul prezidenţial din R.Moldova, cu 53,21%-rezultate parţiale

    Candidatul prorus Igor Dodon a câştigat cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial din Republica Moldova, cu 53,21% din voturi, în timp de politicianul proeuropean Maia Sandu a obţinut 46,79%, potrivit rezultatelor parţiale după procesarea a 99% din procesele verbale.

    Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor (PSDM, stânga, prorus), a obţinut 53,21% din voturi, potrivit rezultatelor anunţate de Comisia electorală de la Chişinău după procesarea a 99% din procesele verbale, adică 1,56 milioane de voturi valabil exprimate.

    Maia Sandu, un politician considerat proeuropean, a primit 46,79%.

    Prezenţa la urne a fost, conform datelor preliminare, de peste 53% din totalul persoanelor cu drept de vot.