BusinessMagazin

Tag: reprezentare

  • James Simmons, managing director Unilever. „Voi, românii, aveţi ceva căruia îi spuneţi «spirit de şmecher”

    „Voi, românii, aveţi ceva căruia îi spuneţi «spirit de şmecher». Cred că trebuie să ai acest spirit de şmecher în business”, a spus James Simmons, managing director în cadrul Unilever South Central Europe, în cadrul conferinţei ZF „Cei mai mari jucători din economie 2018”.

    Aceasta a fost una dintre caracteristicile pe care spune că le-a observat în mediul de business din România directorul britanic care reprezintă compania cu afaceri pe piaţa locală de circa 897 de milioane de lei (194 mil. euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
    James Simmons a preluat poziţia de managing director în cadrul Unilever South Central Europe la data de 1 septembrie 2017, după ce a condus timp de trei ani businessul Unilever din zona Caraibelor, o regiune ce cuprinde 20 de pieţe, precum Haiti şi Cuba.

    „Am venit aici de un an, dar deja mă simt ca acasă. Cred că este o diferenţă foarte mare între modul în care este percepută România în Europa de Vest şi realitatea de aici. Cred că unul dintre lucrurile pe care ar trebui să le facem ar fi să promovăm România mai bine”, spune el.

    Simmons este atras de România şi de potenţialul pe care consideră că îl au ţara şi piaţa locală. „Cred că natura este spectaculoasă aici, este foarte frumoasă. Există aici o calitate a vieţii, un «joie de vivre», mâncare bună, vin bun, comunitate puternică. Sunt lucruri de sărbătorit. Cultura aici este una mult mai latină decât oriunde în Europa, şi totuşi am venit din America Latină. Cred că România este un diamant. Trebuie finisat, dar este un diamant”, descrie el ţara.

    Precizează că a transmis acest mesaj şi cunoscuţilor săi: „Le-am spus şi celor de aici, şi celor din afara businessului că România poate fi una dintre cele mai puternice ţări din Europa, pentru că sunt multe avantaje prin comparaţie cu alte pieţe. Vreau să construiesc un business spectaculos aici”.

    Cum arată agenda celui care reprezintă businessul unui gigant în România? În primul rând trebuie să creeze un spirit pozitiv şi energie, pentru ca oamenii să simtă că pot face lucruri mari aici, spune el.

    „Misiunea mea este de a promova ce face Unilever aici şi în toată lumea, să demonstrăm că putem face business responsabil şi să ajutăm societatea, ca un vecin bun. Trebuie să mă gândesc la viitor şi să gestionez resursele încât să estimez dacă pot atinge ţintele companiei cu resursele actuale sau dacă trebuie să cer mai multe resurse. Am o viziune simplă. Cred că ce facem noi este nobil şi cred că cu cât suntem mai mari, cu atât putem face o diferenţă mai mare”, spune el.

    Cele mai recente dezvoltări ale gigantului anglo-olandez se leagă de piaţa îngheţatei, unde compania este lider pe piaţa locală şi unde a fost implicată în două tranzacţii. În primul rând, tranzacţia evaluată la circa 100 milioane euro prin care Unilever a preluat în ianuarie fabrica Betty Ice din Suceava de la antreprenorul Vasile Armean. Apoi a urmat tranzacţia de la mijlocul lunii iulie, când Unilever a cumpărat producătorul de îngheţată Denny din Bulgaria, mai exact din Veliko Tîrnovo, un orăşel aflat în apropierea graniţei cu România.

    „Toată lumea trebuie să se bucure de îngheţată, pentru că este accesibilă şi disponibilă. (…) A fost o vară ieşită din comun. Am avut un început extraordinar în aprilie, mai şi iunie, şi un iulie diferit. Aceasta este natura businessului de îngheţată. Per total ambiţia noastră de a vedea o creştere de două cifre pe acest business la finalul anului va fi realizată. Este un ritm ciudat, dar ajungem acolo. Piaţa de îngheţată de aici, faţă de alte pieţe, oferă oportunităţi de creştere. Rata de consum de aici este încă una scăzută faţă de alte pieţe. Mă gândesc că trebuie să găsim o combinaţie de arome locale şi globale care să fie disponibile la nivel larg”, descrie Simmons potenţialul pieţei de îngheţată. 

    Pe lângă businessul de îngheţată, Simmons spune că printre produsele cu potenţial de dezvoltare de pe piaţa locală se numără cele de îngrijire corporală şi înfrumuseţare, precum deodorantul Rexona, şi produsele de curăţenie, precum Domestos.

    „În centrul companiei noastre sunt câteva categorii cu potenţial de creştere. Dacă ne uităm la piaţa deodorantelor de aici sau la produsele de curăţenie, aceste pieţe sunt încă mici în comparaţie cu alte părţi. Ne gândim mult cum să facem să construim piaţa de aici, nu doar să o câştigăm. Vrem să facem un business mult mai mare şi cred că putem face asta prin câteva achiziţii inteligente şi putem lucra şi în parteneriat cu alţii.” Şeful Unilever mai spune, fără să ofere prea multe detalii că, în perioada următoare, compania va lansa câteva produse noi.

    La sfârşitul anului trecut, businessul de distribuţie Unilever avea pe piaţa locală o cifră de afaceri netă de circa 897,5 milioane lei şi un profit net de 16,2 milioane lei, cu 227 de angajaţi. La nivel global, businessul Unilever a înregistrat în 2017 afaceri de 53,7 miliarde euro, în creştere cu circa 2% faţă de anul precedent. La aceste afaceri, businessul anglo-olandez a obţinut un profit net de aproximativ 6,5 miliarde euro, în creştere cu aproape 17% faţă de anul anterior.

    În ceea ce priveşte resursele umane, Simmons spune că Unilever este deschisă la angajări şi că nu se confruntă deocamdată cu celebra „secetă” de pe piaţa forţei de muncă din România.

    „Avem oameni talentaţi aici. Când mă uit la actuala organizaţie, mă face să mă simt mândru. Bineînţeles că vreau mai mulţi oameni talentaţi care să se alăture. Vin din ce în ce mai mulţi oameni la noi să se angajeze direct şi ne bazăm şi pe o serie de parteneri care găsesc oameni buni din industrie”, spune managing directorul companiei Unilever.

    Compania are şi un program dedicat proaspeţilor absolvenţi, în urma căruia se angajează la ei undeva la 5-7 tineri anual. Totodată, Simmons spune că au şi posibilitatea să aducă noi angajaţi din centrul şi estul Europei − din Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Republica Moldova.

    „Cred totuşi că secretul este să ţii de oamenii buni pe care îi ai şi să le oferi un simţ comun, să le dai de înţeles că facem lucruri importante şi că le facem cum trebuie. Este o parte foarte importantă să nu laşi oamenii să plece, pentru că timpul petrecut în companie, încrederea, colegialitatea creează un spirit care face colaborarea să funcţioneze.”

    Ce înseamnă colaborarea? Simmons oferă o definiţie a termenului: „Colaborarea pentru idei, pentru că oamenii vin cu ideile, nu companiile. Vrem să creăm un mediu în care oamenii să se simtă valoroşi, nu doar în modul evident, adică cât duc acasă la sfârşitul lunii sau în bonusuri la sfârşitul anului, ci în general (…) Per total, vom investi anul viitor în toate părţile din organizaţie, de la salarii până la marketing, zeci de milioane de euro”.

    Mulţumit de acest „diamant”, cum a numit el România, Simmons spune fără ezitări că şi-ar deschide chiar şi propriul business aici, iar acest business nu ar fi nici în piaţa de îngheţată, nici în oricare altă piaţă în care activează businessul pe care îl conduce.

    „Aş deschide chiar şi mâine un business aici, pentru că sunt câteva lucruri care mi-au atras atenţia. În primul rând, creşterea de circa 30% a turismului. Bazat pe asta, Costa Rica, spre exemplu, pe care o ştiu foarte bine, a făcut ceva spectaculos de bine – s-a poziţionat drept cea mai mare destinaţie de turism ecologic. Dacă mă uit la aceste lucruri, cred că şi pentru România ar fi o oportunitate foarte bună.

    Promovarea turismului în România într-un mod prietenos faţă de mediu ar putea spori economia foarte mult. Ultima dată când m-am uitat, 12,5% din PIB-ul Costa Ricăi a venit din turism şi asta au realizat doar în ultimii zece ani.” 

    CARTE DE VIZITĂ

    James Simmons
    Origine: Marea Britanie
    Vârsta: 46 de ani
    Educaţie: licenţă în politică, filosofie, economie – Universitatea Bristol
    Carieră: 
    Managing director Unilever South Central Europe (septembrie 2017 – prezent)
    Director general Unilever Greater Caribbean (2014-2017)
    Vicepreşedinte al departamentului de Customer Development în Regatul Unit şi Irlanda (2009-2014)
    Alte roluri de marketing şi vânzări în Unilver UK (1998 – 2009)

  • Selfie stickurile sunt istorie. Cum se fac acum cele mai bune selfie-uri – GALERIE FOTO

    Preţurile acestora sunt accesibile, începând cu 50 de euro, dar pot ajunge şi la 700 de euro pentru decive-uri mai performante, care zboară cu aproape 50 de kilometri pe oră. 
     
    Circa 80% din utilizatorii de drone le folosesc ca amatori. În timp ce unii sunt încântaţi de snapurie pe care le fac şi pentru care primesc mii de likeuri pe reţelele de socializare, alţi turişti sunt complet nemulţumiţi de faptul că zgomotul pe care îl fac aparatele adesea le ruinează zilele de vacanţă. 
     
    Până în 2020,  aşteptările privitoare la piaţa dronelor sunt că aceasta va creşte la circa 100 de miliarde de dolari. Dronele nu sunt folosite doar în turism, ci s-au dovedit a fi utile şi în industrie, asigurări, agricultură, construcţii, securitate şi în multe alte domenii. 
     

  • Cea mai mare tranzacţie de terenuri din 2018

    Terenul intravilan, cu o suprafaţă de 25.839 mp, este compus din două loturi, de 24.786 mp şi, respectiv de 1.053 mp, şi are o deschidere de aproximativ 120 de metri către lacul Floreasca. În cadrul tranzacţiei, One United Properties a fost reprezentat de Alexandru Boff, broker cu o experienţă de peste 12 ani în segmentul de rezidenţial high-end.

    Licitaţia a fost demarată în luna februarie 2018, cu un preţ de pornire de 13,9 milioane de euro, fără TVA.

  • Telescopul spaţial Hubble a suprins o imagine ce conţine 15.000 de galaxii

    Telescopul a putut suprinde un număr mare de galaxii la un loc deoarece a utilizat lumina UV şi alte telescoape aflate la sol sau în spaţiu. Conform Live Science, cu ajutorul acestor informaţii, Hubble a reuşit să compună cea mai detaliată imagine a universului din jurul nostru.

    Noua imagine suprinsă de Hubble face parte din campania Hubble Deep UV Legacy Survey ce se axează pe capacităţile de imagistică cu raze UV. Tipul de lungimi de undă utilizate reprezintă o parte crucială în obţinerea informaţiilor deoarece atmosfera Pământului este dificl de străpuns.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Grupul ProCredit a înregistrat o creştere de 8,9% a portofoliului de credite în prima jumătate a anului 2018

    Până la sfârşitul anului financiar 2017, dezvoltarea portofoliului de credite din cadrul grupului ProCredit a fost influenţată de procesul de transformare, cumulat cu orientarea strategică asupra IMM-urilor care au perspective bune de dezvoltare.

    Implementarea conceptului de „direct bank” pentru clienţii – persoane fizice a dus la o creştere cu 11,1% a veniturilor nete din taxe şi comisioane care au ajuns până la o valoare de 24 milioane de euro în primul semestru al anului 2017 valoarea acestui indicator fiind de 21,6 milioane de euro.

    Portofoliul de împrumuturi „verzi”, pe care băncile ProCredit le acordă pentru a susţine proiecte responsabile faţă de mediu înconjurător, a înregistrat, de asemenea, o creştere puternică. La sfârşitul lunii iunie, aceste credite au reprezentat 13,9% din portofoliul total de credite. Mai mult decât atât, împrumuturile „verzi” au reprezentat 17,2% din totalul împrumuturilor pentru investiţii raportate la 30 iunie 2018.

    Rezultatul global consolidat al Grupului ProCredit obţinut din operaţiuni continue pentru prima jumătate a anului 2018 s-a ridicat la 26,7 milioane de euro, nivel superior celui de 20,8 milioane de euro înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Pentru întregul an 2018, ProCredit anticipează o creştere a portofoliului brut de credite de 12-15%. În funcţie de evoluţia marjei nete de dobândă şi a creşterii portofoliului de credite, se preconizează că RoE va fi între 7,5% şi 8,5% pentru anul financiar 2018.

  • Indicele ROBOR la 6 luni în scădere, stagnare la 3 luni, 9 luni şi la 12 luni

    În schimb, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a scăzut uşor, marţi, la 3,42%, de la 3,43% cât fusese luni.

    Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a rămas marţi la nivelul de 3,50%, cât a fost stabilit luni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisarul Phil Hogan: Rezerva de criză a UE nu poate fi activată pentru pesta porcină din România

    „Deşi înţeleg situaţia dificilă a crescătorilor de porcine din zonele afectate direct de boală, este imperios ca, întâi de toate, România să ia toate măsurile necesare pentru a ţine epidemia sub control, cu precădere prin folosirea instrumentelor disponibile prin legislaţia privind sănătatea animalelor, în special în Directiva Consiliului 2002/60/EC. În plus, răspunsul României la situaţia epidemiologică în legătură cu Pesta Porcină Africană ar trebui să fie aliniat principiilor Strategiei UE pentru Pesta Porcină Africană. Măsurile implementate de România pentru monitorizarea şi eradicarea Pestei Porcine Africane sunt deja susţinute financiar de UE încă din 2015, printr-un program veterinar multianual completat de finanţarea de urgenţă, în baza dispoziţiilor Regulamentului 652/2014”, a scris comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, într-o scrisoare transmisă pe 14 august europarlamentarului român Laurenţiu Rebega.

    Phil Hogan a adăugat, potrivit sursei citate, că România are posibilitatea de a apela, mai întâi, la propriile ajutoare de stat.

    „În timp ce este de o importanţă deosebită ca cerinţele de monitorizare şi biosecuritate să fie respectate şi răspândirea bolii limitată, autorităţile române trebuie, de asemenea, să reflecteze la posibilităţile de finanţare din cadrul programului pentru dezvoltare rurală pentru a dezvolta măsuri sustenabile, de lungă durată pentru îmbunătăţirea biosecurităţii în exploataţiile de porcine din România. În acelaşi timp, doresc să amintesc posibilitatea pe care autorităţile ţării dumneavoastră o au de a explora cadrul ajutoarelor de stat axate pe prevenirea, controlarea şi eradicarea Pestei Porcine Africane”, se mai arată în scrisoarea oficialului european.

    Potrivit lui Hogan, regulamentele europene oferă posibilitatea unor măsuri „de natură excepţională şi temporară”, iar schema de ajutor de criză pentru fermierii români reprezintă o „măsură de ultim resort” care nu se poate activa în momentul de faţă.

  • ING România, la 6 luni: profit net cu 35% mai mare, cu un plus de 25% la venituri şi 26% la costuri

    Reprezentanţii băncii susţin că creşterea susţinută a activităţii a generat un profit brut de 389 de milioane de lei, mai mare cu 89 de milioane de lei, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând o creştere de 29,7%, datorită unor venituri în creştere cu 177 de milioane de lei şi reducerii costurilor de risc cu 2 milioane de lei, ceea ce compensează creşterea de 93 de milioane de lei a cheltuielilor operaţionale.

    Veniturile băncii au crescut cu 25%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând nivelul de 875 de milioane de lei. Cu aproximativ 21% au crescut şi veniturile din dobânzi faţă de semestrul I 2017, „influenţa pozitivă venind din evoluţia ratelor medii de dobândă din piaţă”, precizează reprezentanţii băncii.

    Costurile operaţionale ale ING Bank România au crescut la 445 de milioane de lei, în primele şase luni ale acestui an, cu 26% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. „Creşterea este determinată de costurile cu mutarea băncii în noul sediu şi de investiţiile accelerate în dezvoltări de IT”, explică reprezentanţii ING Bank România.

    Cheltuiala cu provizioanele de risc era de 41 de milioane de lei, la final de iunie 2018, cu o creştere de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Politicile de risc prudente menţinute de bancă în ultimii ani au condus la o rată de credite neperformante de 2,8%, în scădere cu 0,6% pe parcursul ultimului an, situându-se mult sub media pieţei”, susţin reprezentanţii băncii. Media pieţei la creditele neperformante era de 6,16%, la finele aceleiaşi perioade.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Stocul spaţiilor logistice şi industriale a depăşit pragul de 3 milioane de metri pătraţi

    Aproape 90% din stocul actual este concentrat ȋn Bucureşti şi alte cinci oraşe – Timişoara, Cluj, Ploieşti, Braşov şi Piteşti.

    Piaţa industrială şi logistică din Romȃnia a avut un ȋnceput de an destul de precaut, avand ȋn vedere ca doar puţin peste 100,000 de metri pătraţi au fost livraţi. Pentru a doua jumătate a anului, aproximativ 450,000 de metri pătraţi sunt aşteptaţi a fi finalizaţi, mai mult de jumătate din proiectele planificate sau aflate ȋn construcţie fiind localizate ȋn Bucureşti (54%). În afara capitalei, Timişoara, Cluj şi Ploieşti vor atrage cel mai mare volum de livrări.

    „Observăm o evoluţie temperată a pieţei, atȃt din perspectiva construcţiilor cȃt şi a tranzacţiilor semnate. Probabil că vom asista la nişte consolidări ale unor mari retaileri, ȋn paralel cu transferul unor chiriaşi către propriile dezvoltări, toate aceste operaţiuni fiind analizate cu atenţie, planificate din timp şi corelate cu indicatorii de consum şi estimările viitoare de creştere ale business-urilor respective. Cererea are ritmul echilibrat şi sănătos, sectorul industrial avȃnd un potenţial atrăgător şi ȋn următorii 2-3 ani”, spune Rodica Tarcavu, partner, Industrial Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

    Cererea de spaţii logistice şi industriale ȋn Romȃnia a fost de aproximativ 120.000 de metri pătraţi ȋn prima jumătate a anului şi a fost reprezentată ȋn mare parte de tranzacţii noi. Capitala a rămas cea mai căutată destinaţie, avȃnd ȋn vedere faptul că aproximativ 53% din volumul ȋnchirierilor au fost ȋnregistrate aici.

    În prima jumătate a acestui an, cererea a venit ȋn special din partea companiilor din sectoarele logistică, e-commerce şi distribuţie – reprezentȃnd aproximativ 73% din total. Rata de neocupare a spaţiilor industriale s-a menţinut la un nivel scăzut, aproximativ 4%.

     

     

  • Deficitul balanţei de plăţi a crescut cu 5% şi datoria externă cu 2%, în primele şase luni

    În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 711 milioane de euro, după ce balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 261 de milioane de euro (o scădere de 6,6%, până la 3,657 miliarde de euro), balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 894 de milioane de euro (o reducere de 26,6%), iar balanţa veniturilor secundare un excedent mai mic cu 177 milioane euro (o scădere de 16,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro