BusinessMagazin

Tag: refugiati

  • Povestea emoţionantă a refugiatei siriene care participă la Olimpiada de la Rio

    Yusra Mardini era o adolescentă siriană obişnuită, a doua din cele trei fiice ale familiei, pasionată de gimnastică şi înot, care ducea o viaţă normală. Asta până când agravarea războiului civil din ţara sa a aruncat-o într-o situaţie de viaţă şi de moarte, din care a scăpat prin înot. Ea va participa pe opt August la Olimpiada de la Rio, la proba de 200 de metri, în echipa special formată din foşti refugiaţi –  Refugee Olympic Athletes.

    În august 2015, la patru ani şi jumătate de la începerea războiului civil, când lucrurile au luat o turnură mult mai gravă, Mardini şi sora sa mai mare, Sarah, au părăsit Siria cu doi veri ai tatălui lor şi alţi refugiaţi pe aceeaşi cale luată de alţi patru milioane de compatrioţi. Traseul a presupus, pe lângă patru nopţi în junglă, diverse dispute şi ameninţări, şi traversarea unui drum pe apă, pe Marea Mediteraneană, spre Grecia.

    Nu a durat mai mult de 30 de minute din călătoria lor spre Grecia, când motorul bărcii lor a cedat sub presiunea celor 20 de oameni în loc de şase sau şapte cât ar fi trebuit. Apa se prelingea pe barcă, bunurile au fost aruncate peste bord, iar panica s-a instalat. „M-am gândit că e o mare ruşine să ne înecăm, în contextul în care eu sunt înotătoare”, s-a gândit ea.

    Cum puţini refugiaţi ştiau să înoate, Sarah a sărit, la fel şi sora sa. Pentru următoarele trei ore şi jumătate, cele două împreună cu o altă tânără femeie au târât barca ruptă spre mal, agăţându-se de coardele suspendate din lateral. Cu 30 de minute înainte să ajungă la ţărm, au cedat de epuizare. Din acea zi, Mardini urăşte largul mării. „Am văzut cum viaţa trece prin ochii mei. Acum numai când mă uit la mare îmi vine să leşin”, declară tânăra. Ajunşi la ţărm, mai mulţi refugiaţi vizau ca destinaţie finală Germania. Din Grecia, trecând prin Macedonia, Serbia, Ungaria, Austria pe jos, cu trenul şi cu autobuzul, au ajuns într-un final la Berlin.

    Prima casă în Germania a fost o tabără de refugiaţi, unde a găsit în apropiere şi o piscină. Cu ajutorul unui translator, surorile au fost puse în legătură cu unul dintre cele mai longevive cluburi de înot din Berlin. „Ne-au observat tehnica, ne-au plăcut, ne-au acceptat”, spune ea. După patru săptămâni de antrenament, antrenorul său a început să-şi facă planuri pentru Olimpiada de la Tokio din 2020 – însă în luna martie a acestui an, Comitetul Internaţional Olimpic a anunşat formarea unei echipe de refugiaţi la Jocurile din această vară de la Rio, „pentru a trimite un mesaj de speranţă pentru refugiaţii din lumea întreagă”.

    Cu două luni înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Rio, Mardini a primit un e-mail de la CIO – va concura anul acesta în echipa menţionată mai sus. Susţinută de sistemul german al şcolilor de elită, ce îi permite să se antreneze de două ori pe zi într-un bazin olimpic de lângă şcoala sa, înotătoarea bate record după record şi aşteaptă proba de pe opt august.

    Antrenorul său o descrie ca fiind o persoană perseverentă, iar tatăl său, care acum trăieşte la Berlin împreună cu restul familiei, spune că fiica sa îi trăieşte visul.

  • Decizia care o poate distruge pe Merkel. Populaţia este tot mai nemulţumită de ce se întâmplă în ţara lor

    Decizia de a acceptat peste 1 milion de refugiaţi este cel mai mare pariu politic al Angelei Merkel, scrie BBC.

    La început a fost aplaudată pentru curajul moral şi pentru leadership-ul de care a dat dovadă. Le-a spus germanilor că “putem face asta” şi s-au mândrit oarecum cu ospitalitatea germană, iar cetăţenii din Frankfurt strigau la gară că refugiaţii sunt bineveniţi la ei. Această criză a subliniat faptul că “inima şi sufletul Europei este toleranţa”.

    Îndoieli în privinţa deciziei lui Merkel au apărut după ce femei din Cologne ar fi fost asaltate de Anul Nou de un grup de persoane presupuse musulmane. Acest lucru a stârnit protestele anti-imigranţi, însă s-au liniştit pentru o perioadă pentru a fi pornit din nou după ce Germania a fost zguduită de patru atacuri într-o săptămână. Trei dintre ele fiind realizate de către refugiaţi. Cu toate acestea atacurile nu sunt legate şi nu dau impresia unui complot împotriva Germaniei, iar două dintre atacuri ar fi legate de organizaţia teroristă Statul Islamic. Din cei 1,2 milioane de refugiaţi doar 59 dintre ei au fost găsiţi că ar avea legătură cu organizaţiile teroriste.

    Merkel a pierdut o parte din susţinere după incidentele din Cologne, dar a câştigat încredere din nou după exitul Marii Britanii din UE şi după lovitura de stat în Turcia deoarece votanţii încă o văd ca pe o ancoră, un punct stabil într-o lume instabilă.

    Însă apar întrebări legate de abilitatea Germaniei de a susţine atât de mulţi refugiaţi, iar oamenii din Germania nu se simt în siguranţă. Partidul anti-imigraţie Alternative fuer Deutschland (AfD) susţine că multi-culturalismul este periculos şi că securitatea ţării este în pericol. Cu toate acestea partidul nu reuşeşte să câştige simpatizanţi, rămânând în sondajele de opinie undeva la 12-13%.

    În 2017 problema refugiaţilor va deveni una şi mai fierbinte deoarece este an electoral şi este de aşteptat ca Angela Merket să candideze din nou. Însă Merkel depinde mult şi de Turcia şi de liderul acesteia care ar putea stopa fluxul de refugiaţi. Rămâne de văzut dacă politica lui Merkel de a integra refugiaţii va avea succes. Dacă vor avea loc noi atacuri teroriste numărul simpatizanţilor lui Merkel ar putea scădea.  Până atunci, odată cu plecarea Marii Britanii din UE şi faptul că Hollande este foarte nepopular în Fraţa, Merkel rămâne liderul Europei. “Frica nu a fost niciodată un sfătuitor bun, nici în viaţa personală, nici în societate”

  • “Merkel ne distruge ţara!” Germanii nu vor să mai accepte politica “uşii deschise” pentru imigranţi

    În ultima săptămână, Germania a fost scena a patru atacuri, dintre care trei comise de solicitanţi de azil şi două revendicate de gruparea teroristă Stat Islamic, iar acest lucru a dus la mai multe cereri populare de a sista politica “uşii deschise” pentru refugiaţi, pe care cancelarul Angela Merkel a promovat-o intens.

    Peste un milion de refugiaţi au ajuns în Germania în ultimul an, mulţi dintre ei provenind din zone de conflict din Afganistan, Siria şi Irak.

    “Ultimul atac sinucigaş ne-a arătat că nu ştim pe cine am lăsat în ţară”, a declarat Anna Lisser, de 47 de ani, celor de la Daily Mail. “Trebuie să ne păstrăm umanitatea şi cred că am procedat corect la început, dar acum trebuie să ne oprim”, a mai spus femeia, adăugând că sentimentul general este că Merkel distruge Germania.

    O româncă stabilită în Germania a mărturisit şi ea, după atacurile din ultimele zile, că germanii se tem să mai circule cu mijloace de transport în comun şi evită spaţiile aglomerate, în vreme ce la evenimentele publice participă tot mai puţină lume, potrivit unui articol MEediafax.

    Mihaela locuieşte într-un orăşel din Germania, la 50 de kilometri de Munchen, iar atacurile care s-au abătut asupra acestei ţări nu au fost, pentru ea, o surpriză, frica instalându-se după atentatele teroriste care au afectat alte state.

    Terorismul islamist a ajuns în Germania, iar politicienii trebuie să abordeze temerile populaţiei germane în legătură cu securitatea şi imigraţia, a declarat şi Horst Seehofer, premierul landului german Bavaria.

    “Fiecare atac, fiecare act terorist, este cu mult prea mult. Terorismul islamist a ajuns în Germania,” a spus Seehofer, premierul landului Bavaria, unde au avut loc trei din cele patru atacuri din ultima săptămână.

    Seehofer, unul dintre cei mai vocali critici ai politicilor privind refugiaţi implementate de Angela Merkel, este de părere că Guvernul ar trebui să revină asupra deciziei de a interzice deportarea imigranţilor infractori în zone de conflict.

  • Decizia care o poate distruge pe Merkel. Populaţia este tot mai nemulţumită de ce se întâmplă în ţara lor

    Decizia de a acceptat peste 1 milion de refugiaţi este cel mai mare pariu politic al Angelei Merkel, scrie BBC.

    La început a fost aplaudată pentru curajul moral şi pentru leadership-ul de care a dat dovadă. Le-a spus germanilor că “putem face asta” şi s-au mândrit oarecum cu ospitalitatea germană, iar cetăţenii din Frankfurt strigau la gară că refugiaţii sunt bineveniţi la ei. Această criză a subliniat faptul că “inima şi sufletul Europei este toleranţa”.

    Îndoieli în privinţa deciziei lui Merkel au apărut după ce femei din Cologne ar fi fost asaltate de Anul Nou de un grup de persoane presupuse musulmane. Acest lucru a stârnit protestele anti-imigranţi, însă s-au liniştit pentru o perioadă pentru a fi pornit din nou după ce Germania a fost zguduită de patru atacuri într-o săptămână. Trei dintre ele fiind realizate de către refugiaţi. Cu toate acestea atacurile nu sunt legate şi nu dau impresia unui complot împotriva Germaniei, iar două dintre atacuri ar fi legate de organizaţia teroristă Statul Islamic. Din cei 1,2 milioane de refugiaţi doar 59 dintre ei au fost găsiţi că ar avea legătură cu organizaţiile teroriste.

    Merkel a pierdut o parte din susţinere după incidentele din Cologne, dar a câştigat încredere din nou după exitul Marii Britanii din UE şi după lovitura de stat în Turcia deoarece votanţii încă o văd ca pe o ancoră, un punct stabil într-o lume instabilă.

    Însă apar întrebări legate de abilitatea Germaniei de a susţine atât de mulţi refugiaţi, iar oamenii din Germania nu se simt în siguranţă. Partidul anti-imigraţie Alternative fuer Deutschland (AfD) susţine că multi-culturalismul este periculos şi că securitatea ţării este în pericol. Cu toate acestea partidul nu reuşeşte să câştige simpatizanţi, rămânând în sondajele de opinie undeva la 12-13%.

    În 2017 problema refugiaţilor va deveni una şi mai fierbinte deoarece este an electoral şi este de aşteptat ca Angela Merket să candideze din nou. Însă Merkel depinde mult şi de Turcia şi de liderul acesteia care ar putea stopa fluxul de refugiaţi. Rămâne de văzut dacă politica lui Merkel de a integra refugiaţii va avea succes. Dacă vor avea loc noi atacuri teroriste numărul simpatizanţilor lui Merkel ar putea scădea.  Până atunci, odată cu plecarea Marii Britanii din UE şi faptul că Hollande este foarte nepopular în Fraţa, Merkel rămâne liderul Europei. “Frica nu a fost niciodată un sfătuitor bun, nici în viaţa personală, nici în societate”

  • Angela Merkel, declaraţia care face înconujurul lumii. A recunoscut oficial

    Membri ai unor organizaţii teroriste au reuşit să ajungă în ţări europene infiltrându-se printre refugiaţii fugiţi din Siria, admite cancelarul Germaniei, Angela Merkel, citată de site-ul agenţiei Reuters.

    “În parte, afluxul de refugiaţi (în Europa – n.red.) a fost folosit pentru infiltrarea teroriştilor”, a declarat Angela Merkel cu ocazia unei reuniuni a Partidului Creştin-Democrat (CDU) desfăşurată în estul Germaniei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Fiul meu de cinci ani mi-a cerut să-l omor pentru că nu mai suporta înfometarea”: povestea cutremurătoare a unei refugiate din Irak

    Forţele irakiene au eliberat oraşul Fallujah din Irak de sub controlul ISIS, dar în ciuda acestui fapt, localnicii care au fugit se tem că întoarcerea acasă le-ar putea fi fatală. Mulţi oameni încă se află în taberele de refugiaţi, luptându-se zilnic pentru hrană şi apă.

    Zilele petrecute de aceşti oameni în taberele de refugiaţi sunt bătălii continue pentru supravieţuire. Aici, oamenii sunt conduşi de o singură idee: cel mai puternic supravieţuieşte.

    Una dintre cele mai tulburătoare poveşti este cea a unei refugiate pe nume Umm Issam. Când fiul ei în vârstă de cinci ani i-a cerut să-l omoare pentru că îi era prea foame, femeia a înţeles că nu se va mai întoarce niciodată acasă. ,E cald şi plin de praf aici, nu există suficientă apă sau mâncare, dar putem supravieţui”, a spus ea, referindu-se la taberele amenajate. “Nu vreau să merg înapoi. Am trecut prin atât de multe: americanii, Al-Qaeda, ISIS, foame. Nu ştiu ce urmează, dar Fallujah este blestemat, eu nu mă întorc”.

    Guvernul a declarat că distrugerile provocate de luptă au fost limitate şi a promis să facă tot posibilul pentru a permite zecilor de mii de civili strămutaţi să se întoarcă la casele lor. Oraşul Fallujah a fost timp de doi ani sub conducerea tiranică a Statului Islamic şi multe alte luni sub asediul, timp în care populaţia a fost înfometată. Umm Issam le-a spus celor de la Daily Mail că nu ar mai putea niciodată să fie fericită în oraşul din care vine.

    Sursă foto: Daily Mail

  • “Fiul meu de cinci ani mi-a cerut să-l omor pentru că nu mai suporta înfometarea”: povestea cutremurătoare a unei refugiate din Irak

    Forţele irakiene au eliberat oraşul Fallujah din Irak de sub controlul ISIS, dar în ciuda acestui fapt, localnicii care au fugit se tem că întoarcerea acasă le-ar putea fi fatală. Mulţi oameni încă se află în taberele de refugiaţi, luptându-se zilnic pentru hrană şi apă.

    Zilele petrecute de aceşti oameni în taberele de refugiaţi sunt bătălii continue pentru supravieţuire. Aici, oamenii sunt conduşi de o singură idee: cel mai puternic supravieţuieşte.

    Una dintre cele mai tulburătoare poveşti este cea a unei refugiate pe nume Umm Issam. Când fiul ei în vârstă de cinci ani i-a cerut să-l omoare pentru că îi era prea foame, femeia a înţeles că nu se va mai întoarce niciodată acasă. ,E cald şi plin de praf aici, nu există suficientă apă sau mâncare, dar putem supravieţui”, a spus ea, referindu-se la taberele amenajate. “Nu vreau să merg înapoi. Am trecut prin atât de multe: americanii, Al-Qaeda, ISIS, foame. Nu ştiu ce urmează, dar Fallujah este blestemat, eu nu mă întorc”.

    Guvernul a declarat că distrugerile provocate de luptă au fost limitate şi a promis să facă tot posibilul pentru a permite zecilor de mii de civili strămutaţi să se întoarcă la casele lor. Oraşul Fallujah a fost timp de doi ani sub conducerea tiranică a Statului Islamic şi multe alte luni sub asediul, timp în care populaţia a fost înfometată. Umm Issam le-a spus celor de la Daily Mail că nu ar mai putea niciodată să fie fericită în oraşul din care vine.

    Sursă foto: Daily Mail

  • Ţara din Europa care tânjeşte după refugiaţi, dar nimeni nu vrea să vină. Care este motivul?

    Unul dintre statele europene s-a oferit să găzduiască 10.000 din refugiaţii care au ajuns în Europa din zonele devastate de război ale lumii, dar până acum numai 234 au sosit, scrie Bloomberg.
     
    „Este dificil să găseşti foarte repede refugiaţi care pot veni aici”, declara recent preşedintele. În condiţiile în care criza refugiaţilor pune pe jar ţări ca Grecia şi Germania, disponibilitatea Portugaliei de a împărţi povara nu primeşte prea multă atenţie. În timp ce ţara critică lipsa de coordonare din Europa şi obstacolele de ordine administrativă, contrastul dintre performanţele sale economice şi cele ale Germaniei, care a primit peste 1 milion de refugiaţi numai anul trecut, ar putea juca şi el un rol.
     

  • Locuitorii unui sat au preferat să plătească 300.000 de euro decât să primească 10 refugiaţi

    Puşi în faţa alegerii între a primi 10 refugiaţi sau a plăti 300.000 de euro amendă, locuitorii unui sat bogat din Elveţia au preferat varianta secundă.

    Satul Oberwil-Lieli are o populaţie de 2.200 de oameni, dintre care 300 sunt milionari. Ei au avut împotriva cotei obligatorii în cadrul unui referendum controversat – 52% au votat “nu” la întrebarea dacă satul ar trebui sau nu să primească imigranţii.

    “Nu îi vrem aici, e cât se poate de simplu”, a declarat un localnic celor de la Mail Online. “Am muncit o viaţă întreagă şi avem un sat minunat; nu suntem pregătiţi pentru primirea refugiaţilor. Nu s-ar putea adapta aici.”

    Sistemul cotelor impus de guvernul elveţian are rolul de a distribui în mod echitabil un număr de 50.000 de imigranţi care cer azil în Elveţia. Aceştia, la rândul lor, trebuie să predea autorităţilor orice bun în valoare de peste 1.000 de franci elveţieni pentru a-şi acoperi condiţiile minime de trai. Refugiaţii care ajung în Elveţia trebuie, de asemenea, să cedeze 10% din venituri guvernului pe o perioadă de 10 ani.

  • Zeci de persoane rănite, după un incendiu la un centru de primire a refugiaţilor din Duesseldorf

    Joerg Schmitter, un purtător de cuvânt al departamentului de pompieri din Duesseldorf a declarat că aproximativ 70 de pompieri au intervenit pentru stingerea incendiului, adăugând că la centrul de convenţii erau cazaţi 282 de refugiaţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro