Tag: reforme

  • Moody’s: Romania are nevoie de reforme structurale si de companii de stat mai performante

    Principalele probleme ale Romaniei sunt incapacitatea de a
    accesa fonduri europene pentru proiecte de investitii, ineficienta
    sectorului energetic, transporturilor si pietei muncii, dar si
    presiunile asupra finantelor publice, cauzate in principal de o
    baza de taxare ingusta, de costurile in crestere cu sanatatea si de
    performantele slabe ale companiilor de stat, apreciaza Moody’s.
    “Desi unele dintre conditiile exceptionale (cum ar fi cresterea
    puternica a pietei interne de credit datorita conditiilor
    internationale facile) care au condus la un boom de crestere
    economica in ultimul deceniu nu vor reveni, Moody’s se asteapta ca
    integrarea comerciala, investitionala si institutionala a Romaniei
    cu Europa sa sustina cresterea si sa permita veniturilor sa-si
    continue convergenta cu cele din tari mai bogate. Cu toate acestea,
    pentru a profita in intregime de oportunitatea legaturilor
    comerciale si industriale cu UE, guvernul va trebui sa implementeze
    reforme structurale si sa imbunatateasca performanta companiilor de
    stat, mentinand in acelasi timp prudenta fiscala adoptata in urma
    crizei globale”, a declarat Atsi Sheth, vicepresedinte si senior
    analyst in cadrul Moody’s.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isarescu: Reformele din aria alocatiilor sociale si a bugetarilor ar putea dura inca 1-2 ani

    “Atingerea tintei de deficit bugetar de 3% din PIB in 2012
    ceruta de intrarea in ERM II este inca fezabila, dar necesita
    reforme mai profunde in aria alocatiilor sociale si a ocuparii in
    sectorul public. Pentru a intra in ERM II trebuie progresat in
    aceasta directie in 2011. Dar s-ar putea sa ne ia mai mult de un an
    – poate doi ani – pentru a implementa aceste reforme. Astfel,
    intarzieri pot aparea, iar data adoptarii euro s-ar putea sa se
    modifice corespunzator”, a spus Isarescu, potrivit unei prezentari.
    El a aratat ca, inainte de criza economica, planurile erau ca
    Romania sa intre in ERM II in 2012 si sa adopte euro in 2015, iar
    in acest sens s-au facut progrese in directia reducerii inflatiei,
    in limitarea volatilitatii ratei de schimb, in reducerea ratelor
    dobanzii pe termen lung, dar recesiunea s-a reflectat in deficite
    bugetare mai mari.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Franks: Romania va inregistra o crestere economica pozitiva in 2011

    “Am discutat cu presedintele Basescu toate… L-am pus la curent
    cu toate discutiile pe care le-am avut pana acum si cu toate
    optiunile pe care le avem si actiunile pe care trebuie sa le luam
    pentru a putea merge inainte. Am discutat in termeni generali
    obiectivele noului acord si vom discuta in detaliu cand vom reveni
    in vizita urmatoare”, a spus Franks. El a subliniat ca “obiectivul
    cheie” al viitorului acord va fi consolidarea realizarilor privind
    stabilizarea economica obtinute prin ultimul acord. “Dar trebuie sa
    adaugam la asta reforme structurale care vor genera in viitor o
    crestere economica mai mare”, a adaugat seful delegatiei FMI in
    Romania.

    Intrebat daca Romania va avea crestere economica anul viitor,
    oficialul FMI a raspuns: “Credem ca da, cresterea va fi pozitiva
    anul viitor”.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Deficitul bugetar a crescut cu aproape un miliard de lei in august

    Deficitul a fost rezultatul unor venituri de 106,25 miliarde de
    lei, echivalentul a 20,8% din PIB, si al unor venituri de 127,16
    miliarde de lei, respectiv 24,9% din PIB, au mentionat sursele.
    Deficitul bugetar a fost calculat la un PIB nominal estimat pentru
    finele acestui an de 511,58 miliarde de lei. Veniturile au urcat in
    august cu 13,8%, de la 93,3 miliarde lei in primele sapte luni, in
    timp ce cheltuielile bugetare au crescut cu 12,2%, de la 113,3
    miliarde de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roubini: Statele cu deficite bugetare mari au nevoie de austeritate fiscala

    El a aratat ca metodele prin care deficitul bugetar poate fi
    redus, respectiv de scadere a cheltuielior sau o crestere a
    veniturilor, este o decizie a guvernului din fiecare tara. Roubini
    a atras insa atentia ca procesul de reducere a deficitului trebui
    sa fie progresiv si sustenabil.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • FMI il urecheaza pe Emil Boc: “Mare lucru nu s-a facut”

    Oficialii FMI s-au saturat de promisiunile Guvernului Boc si vor
    sa vada si reforme economice concrete, macar acum, la un an de la
    semnarea acordului de 12,95 miliarde de euro. Vizita oficiala a
    Fondului in Romania, care incepe astazi, ar putea fi cea mai
    dificila dintre toate celelalte de pana acum pentru oficialii
    romani. Cea mai mare miza este in continuare reducerea facturii
    sociale, respectiv a bugetelor alocate de stat pentru asigurarile
    sociale si pentru salariile bugetarilor.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Leszek Balcerowicz: Esticii nu cred in socialism

    “In Europa Centrala si de Est exista mai putini oameni care cred
    in socialism, comparativ cu anumite tari din Europa Occidentala”, a
    spus economistul, intr-un interviu pentru Central Europe
    Digest
    in cursul caruia a fost intrebat de impactul crizei din
    Grecia asupra altor tari candidate la zona euro.

    In opinia lui Balcerowicz, sectorul public in Bulgaria sau
    Romania nu este supradimensionat, ca in Grecia, iar angajatii din
    sectorul public nu beneficiaza de privilegiile extinse ale
    omologilor lor eleni. Aceasta este o deosebire importanta intre
    Grecia si tarile din Est considerate printre cele mai expuse la
    riscurile ce decurg din criza elena.

    Fost ministru de finante si guvernator al bancii centrale
    poloneze, considerat arhitectul iesirii din tranzitie a tarii sale
    prin mijlocirea “terapiei de soc”, Balcerowicz crede in continuare
    in sansele zonei euro de a exista ca proiect viabil si de a ramane
    atractiva pentru tarile candidate. “Daca anumite tari ale zonei
    euro au fost indisciplinate fiscal, aceasta nu schimba valoarea
    zonei euro in sine. Pentru tari ca Polonia, Ungaria sau Romania,
    comertul lor se face in principal cu tari ca Germania, Franta,
    Italia, Spania sau Olanda. A adopta aceeasi moneda ca si
    principalii lor parteneri comerciali ar oferi un impuls economiilor
    lor, prin cresterea concurentei si o transparenta mai mare. Asa
    incat ceea ce s-a intamplat in Grecia nu submineaza ideea de la
    baza zonei euro, ci subliniaza importanta disciplinei fiscale”,
    declara economistul.

    Leszek Balcerowicz considera ca sunt doua concluzii care trebuie
    desprinse din criza greceasca: prima, ca Pactul de Stabilitate si
    Crestere in zona euro, care fixeaza criteriile de performanta
    economica si fiscala pentru tarile membre, trebuie aplicat si poate
    chiar intarit; a doua, ca atata vreme cat tarile zonei euro nu se
    mai pot folosi de politica monetara proprie spre a absorbi socurile
    externe, ele trebuie sa aiba la dispozitie alte mecanisme care sa
    compenseze pentru pierderea accesului la politica monetara. “Cel
    mai important dintre aceste mecanisme este flexibilitatea economiei
    – piete libere si in special piata muncii”, spune el. “O conditie
    pentru functionarea corecta a zonei euro este deci aplicarea unor
    reforme care sa echilibreze diferitele rigiditati din interiorul
    pietelor, astfel incat economia sa faca fata mai bine
    socurilor.”

  • Cine este Market Wu, omul care i-a invatat capitalism pe liderii chinezi

    Anul trecut, mass-media din China controlate de stat l-au
    blagoslovit cu un nou atribut: spion. Wu nu a fost interogat,
    acuzat sau bagat la inchisoare. Dar simplul fapt ca un ziar
    controlat de stat, Ziarul Poporului, alaturi de altele, a primit
    permisiunea sa publice zvonuri de pe internet care sustineau ca el
    ar fi fost retinut sub suspiciunea de a fi spionat in favoarea
    Statelor Unite sugereaza ca Wu ii deranjeaza pe unii oameni foarte
    importanti din randul guvernantilor.

    El a negat acuzatiile, si la putina vreme dupa ce au fost
    publicate, chiar guvernul Chinei a negat ca ar exista o asemenea
    investigatie. Dar Wu pare sa incerce limitele a ceea ce Beijingul
    considera permisibil. Desi multi economisti sustin ca modelul de
    crestere al Chinei scartaie, rar se gaseste o figura proeminenta a
    tarii care sa discute cu atata candoare despre cum vede el ca
    scartaie conducerea Chinei.

    Wu – care inca detine un post de cercetator la un institut
    afiliat la Consiliul de Stat, guvernul chinez – pare fragil. El se
    plange ca oligarhii si oficialii corupti au spoliat economia si au
    manipulat-o potrivit propriilor lor interese – un sistem pe care el
    il numeste capitalism de coterie. El a cerut chiar Beijingului sa
    instaureze o democratie in stil britanic, sustinand ca o reforma
    politica este inevitabila.

    Wu spune ca zvonurile ca ar fi spion sunt “trucuri murdare”
    antamate de criticii sai ca sa-l discrediteze. “Am doi inamici”,
    enunta el intr-un interviu recent. “Capitalistii de coterie si
    maoistii. Acestia vor folosi orice mijloace ca sa ma atace”.

    Cu toate acestea, unii analisti considera ca criticile lui Wu
    ajuta o anume factiune guvernamentala intr-o lupta pentru putere in
    care se infrunta cu o alta, asa incat el ramane la adapost.

  • E vorba de politica, fraiere!

    Adevarul e mai complicat si mai putin inspaimantator. In momentul de fata deficitele ajuta economia. De fapt, deficitele din SUA si din alte economii mari au salvat lumea de la a cadea intr-o criza si mai grava. Perspectivele pe termen lung sunt ingrijoratoare, dar nu catastrofale. Singurul demn de ingrijorare este politicul. Statele Unite se pot descurca cu datoriile pe care le au daca politicienii de ambele parti sunt, in cele din urma, gata sa arate macar putina maturitate. Vreti sa spun mai mult? Sa incepem cu efectele deficitului din acest an. Sunt doua motive principale pentru ajungerea la acest deficit. Primul, recesiunea a dus atat la o scadere severa a incasarilor din impozite, cat si la o crestere a cheltuielilor cu asigurarile de somaj si cu alte programe de asistenta sociala. In al doilea rand, au existat alocari masive de fonduri pentru salvarea lumii financiare.

    Astea se socotesc ca parte a deficitului, desi guvenul a cumparat cu banii respectivi diverse active pe care le va vinde si va recupera macar o parte dintre ei. Acestea ne spun ca deocamdata e bine sa mergem pe deficit. Ganditi-va ce s-ar fi intamplat daca guvernul SUA si omologii din restul lumii ar fi incercat sa-si mentina bugetele echilibrate, asa cum au incercat in anii ‘30. E o imagine infricosatoare. Daca guvernele ar fi majorat impozitele sau ar fi prabusit cheltuielile publice, daca ar fi refuzat sa salveze institutiile financiare aflate in agonie, cu totii am fi jucat in reluarea Marii Crize. Dupa cum spuneam, deficitele au salvat lumea. De fapt, ne-ar fi chiar si mai bine daca guvernantii ar fi dispusi sa mai permita deficite mari pentru inca un an sau doi. Prognoza oficiala a Casei Albe arata o natiune captiva in purgatoriu pentru o perioada indelungata, somajul ridicat urmand sa se mentina la acelasi nivel mai multi ani. Daca asta e corect – si ma tem ca e – ar trebui sa facem mai mult, nu mai putin, ca sa sprijinim economia.

    Dar ce-i cu toata datoria asta care ne impresoara? Asta e un lucru rau, dar e important sa privim in perspectiva. Economistii evalueaza in mod normal sustenabilitatea datoriei privind la raportul dintre aceasta si produsul intern brut. Si desi noua mii de miliarde e o suma mare, noi avem si o economie mare, ceea ce inseamna ca lucrurile nu sunt atat de groaznice precum ati putea crede. Puteti sa priviti si asa: avem in fata o crestere a raportului datorie/PIB de cam 40%. Dobanda reala la acea datorie suplimentara (dupa ce extragem rata inflatiei) va fi probabil in jur de 1% din PIB sau 5% din veniturile federale. Deodata nu mai pare o povara atat de grea. E drept, asta presupune ca bonitatea guvernamentala sa fie solida ca guvernul sa poata imprumuta bani la dobanzi relativ mici. Pana acum, asa se si intampla. In ciuda perspectivelor acelor deficite uriase, guvernul poate sa se imprumute pe termen lung la o rata a dobanzii de sub 3,5%, un minim istoric. Oamenii care pun la bataie banii adevarati nu par ingrijorati de solvabilitatea Statelor Unite.

    Iar cifrele va spun si de ce. Potrivit proiectiilor Casei Albe, pana in 2019, datoria federala neta va fi in jur de 70% din PIB. Asta nu e bine, dar este intr-o marja care s-a dovedit istoric suportabila de catre statele dezvoltate, chiar de catre cele cu guverne relativ slabe. La inceputul anilor ‘90, Belgia – care este profund divizata de-a lungul barierelor lingvistice – avea o datorie neta de 118% din PIB, in vreme ce Italia – care este, ma rog, Italia – avea o datorie neta de 114% din PIB. Niciuna nu s-a confruntat cu o criza financiara. Deci ar trebui sa ne ingrijoram de ceva? Da, dar pericolele sunt politice, nu economice. Dupa cum am spus, acele proiectii pe zece ani nu sunt atat de rele pe cat veti fi auzit. Pe termen lung, totusi, guvernul SUA va avea mari probleme daca nu face intre timp cateva modificari majore. In special trebuie sa preia controlul asupra cresterii cheltuielilor la Medicare si Medicaid.

    Asta n-ar trebuie sa fie greu in contextul reformei generale a sistemului asigurarilor de sanatate. La urma urmei, America cheltuieste pe sanatate mult mai mult decat oricare alta natiune civilizata, fara rezultate mai bune, asa ca ar trebui sa putem sa ne facem un sistem mai eficient din punct de vedere al costurilor. Dar asta nu se va intampla, desigur, daca cele mai firave incercari de a imbunatati sistemul sunt impregnate de demagogie – de catre conservatori – ca eforturi de a “o arunca pe mamaie in strada”. Asa ca nu va ingrijorati de deficitul din acest an; avem nevoie de deficit acum si avem nevoie sa-l pastram pana cand economia e pe drumul cel bun al revenirii. Si o datorie in plus ar trebui sa fie suportabila. Daca ne confruntam cu o potentiala problema, asta nu e pentru ca economia nu se poate descurca cu datoria aceasta. E vorba despre politica, fraiere!