BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Recesiunea: anulată sau doar amânată?

    Cea mai mare economie euro­pea­nă, a Germaniei, a înregistrat o creştere suprinzătoare în trimestrul al treilea, însă acest lucru nu în­seam­nă că ţara va reuşi să evite o recesiu­ne, susţin analiştii. Cea mai mare economie a lumii, cea americană, a avansat cu 2,6% în termeni anuali în acelaşi trimestru şi toată lumea se în­treabă dacă aceasta se îndreaptă spre recesiune sau tocmai a evitat una, scrie Ziarul Financiar.

    Economia germană a avansat în mod neaşteptat în trimestrul III, cea mai mare economie europeană reu­şind să evite deocamdată ameninţa­rea recesiunii în pofida inflaţiei ridi­cate şi temerilor privind aproviziona­rea cu energie, relatează Reuters.

    PIB-ul german a crescut cu 0,3% în T3 faţă de T2. Analiştii chestionaţi de Reuters previzionaseră o scădere de 0,2%. În termeni anuali, PIB-ul a avansat cu 1,2% în T3. În ultimul ra­port, guvernul a anticipat o viitoare recesiune în Germania.

    În perspectivă, creşterea surprin­ză­toare din T3 nu înseamnă că dis­cur­sul privind recesiunea s-a modifi­cat, susţin analiştii de la ING. „Toţi indica­torii importanţi semnalează o slăbire în continuare a economiei în T4. Alu­necarea treptată în recesiune conti­nuă. Companiile şi gospodăriile su­feră din ce în ce mai mult de pe ur­ma scumpirii energiei şi inflaţiei ridi­cate, ajustându-şi consumul şi investi­ţii­le. Ultimul pachet de susţinere al gu­ver­nului, dacă nu va fi implemen­tat re­tro­activ, nu va face decât să ate­nueze recesiunea viitoare“.

    A doua mare economie euro­pea­nă, a Franţei, a avansat mai lent în T3, în condiţiile în care cheltuielile de consum au stagnat pe fondul in­flaţiei ridicate şi încetinirii exportu­rilor. Însă, deşi activitatea economică se menţine solidă în Franţa, un nivel ridicat al sto­curilor şi o deteriorare a comenzilor ar putea afecta exportu­rile în T4, iar in­flaţia va continua să erodeze cheltuie­lile, avertizează a­naliştii de la ING.

    În ceea ce priveşte a treia mare economie a Europei, cea italiană, da­tele indică un declin în T4. Datele privind încrederea consumatorilor pentru octombrie arată scăderi în toa­te sectoarele de business, cu ex­cepţia serviciilor. Date ce vor fi publi­cate săptămâna aceasta vor arăta dacă economia italiană a reuşit să evite o scădere în T3.

    Ritmul de creştere a economiei spaniole a încetinit semnificativ la 0,2% în T3 faţă de T2, când a avansat cu 1,5%, uşor sub aşteptări. Potrivit guvernului spaniol, economia ţării nu va intra în recesiune în următoarele trimestre, aceasta bazându-şi speran­ţele pe rezilienţa pieţei muncii.

    În cazul economiei americane, re­zi­lienţa consumatorilor şi compa­nii­lor se află în spatele ultimului a­vans, consumul personal, cu cea mai mare contribuţie la economie cres­când într-un ritm de 1,4%, peste aş­tep­tări, dar în încetinire faţă de tri­mestrul anterior, scrie Bloomberg.

    Deşi creşterea economică este de obicei un semn bun, unii observatori sunt îngrijoraţi că această soliditate a economiei înseamnă că Fed-ul va trebui să majoreze în continuare dobânzile pentru a aduce inflaţia sub control, ceea ce va duce în ultimă instanţă la o încetinire.

    Ultimele date sunt interpretate în mod diferit, preşedintele Joe Biden spunând că acestea demonstrează că economia îşi continuă creşterea solidă, în timp ce economiştii de la Morgan Stanely spun că T3 va marca probabil un vârf al creşterii.

    Majoritatea analiştilor sunt de acord că economia americană nu este încă în recesiune, dar va fi în curând.

  • Există un mare risc ca România să intre în recesiune tehnică din 2023 VIDEO

    Economiştii sunt de părere că posibilitatea ca România să fie lovită de o recesiune în toată regula sunt mici, însă scenariul unei recesiuni tehnice este foarte posibil. Scăderea preţurilor la hidrocarburi ar putea impacta pozitiv la nivel economic, ducând la o reducere a inflaţiei şi o politică monetară mai lejeră din partea băncilor.

    „Este posibil să avem o recesiune tehnică, pentru o recesiune ar trebui ca pe tot parcursul anului să avem o scădere a Produsului Intern Brut. Probabil nu o să se întâmple. Vom putea menţine totuşi o creştere mică, potrivit ultimei prognoze a Fitch vorbim de o creştere de 1-2%, însă nu vorbim de o creştere semnificativă. Un impact pozitiv asupra acestei situaţii ar putea să fie dat de scăderea preţurilor la hidrocarburi, ceea ce va însemna o reducere a inflaţiei şi o politică monetară mai puţin agresivă”, a declarat Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA România, la ZF Live.

  • Când pandemia a provocat recesiune, a avea o monedă proprie a fost o binecuvântare pentru ţările est-europene. În criza de prea multă inflaţie, este un blestem. Ar fi mai bine ca forintul, zlotul, leul şi coroana să fie înlocuite cu euro?

    Criza scumpirilor continuă nea­bă­tută în Ungaria, iar maghiarii n-au mai fost niciodată în ultimii 15 ani atât de pesimişti ca acum în ceea ce priveşte preţurile. Prognozele pentru inflaţie nu sunt deloc încurajatoare.

    Primul vinovat este binecunoscut, forin­tul, care are tendinţa de a se deprecia făcând ca preţurile importurilor să crească, iar in­flaţia a devenit atât de apăsătoare încât mulţi îşi pun întrebarea dacă nu ar fi mai bine pen­tru cetăţeni şi economie ca moneda să fie înlocuită cu mult mai stabilul euro.

    Până acum, răspunsul dat de politicieni, a fost invariabil nu, iar analiştii au spus că a avea o monedă proprie înseamnă a avea un instrument de stimulare a revenirii economice în vremuri de recesiune. Prin deprecierea fo­rintului sunt ieftinite exporturile unga­re pe pieţele internaţionale. Dar acum deprecierea creează şi mai multă inflaţie.

    Guvernul maghiar nici nu vrea să audă de euro, şi nici cele din Polonia şi Cehia. În re­giune, Croaţia se pregă­teşte să devină membră a uniunii monetare euro­pene de la 1 ianuarie. Bul­ga­ria are în plan să intre în zona euro în 2024, însă o criză guvernamentală fără precedent cu care se confruntă din primăvara anului trecut ar putea-o întoarce de pe acest drum.

    Cea mai mare parte a Europei de Est este încă departe de ceea ce până la criza datoriilor suverane era considerat clubul elitei econo­mice europene. Şi cel mai probabil va rămâne departe mult timp. Forintul a atins săptămâna trecută un nou minim record faţă de euro din cauza dezechilibrului din ce în ce mai mare din bugetul de stat şi a importurilor scumpe de energie, notează Daily News Hungary.

    Un alt motiv al deprecierii monedei este faptul că Comisia Europeană a blocat accesul guvernului de la Budapesta la fonduri euro­pene. Economia în sine, şi nu doar forintului, este sub presiuni enorme şi creşte teama de un colaps. De aici a apărut şi ideea că maghia­rilor s-ar putea să le fie mai bine dacă ar înlo­cui forintul cu euro.

    Un sondaj de opinie rea­lizat la începutul anului, când inflaţia era ridicată dar încă nu avea forţa de acum, arată că peste două treimi din maghiari ar accepta trecerea la euro. 

    Analiştii spun că renunţa­rea la forint în vremuri atât de pline de incertitudini cum sunt cele din prezent nu este o idee bună. Turbulenţele eco­nomice şi problemele provocate de pan­demie, de criza de energie şi de războiul por­nit de Rusia contra Ucrainei nu permit efectu­area unei evaluări precise a sănătăţii econo­miei, a rezistenţei acesteia la stresul pe care l-ar provoca trecerea la euro.

    Adoptarea euro este permisă dacă o ţară în­deplineşte anumite criterii, unele privind e­chi­librul bugetar, iar Ungaria în prezent nu le îndeplineşte pe de o parte din cauza mane­vre­lor electorale costisitoare ale actualului guvern, iar pe de alta a efectelor  inflaţiei şi amestecului politicului în deciziile băncii centrale.

    Pentru că nu sunt în zona euro, guvernele şi băncile centrale ale Ungariei, Poloniei, Cehiei şi României au o independenţă mai mare în luarea deciziilor şi aplicarea de mă­suri de stimulare economică decât majorita­tea celor din Europa de Vest, iar acest lucru a fost benefic în criza provocată de pandemie.

    Recesiunea din regiune nu a fost atât de gravă ca în multe state din zona euro. Eco­nomiile est-europene au putut depăşi turbu­lenţele de atunci prin forţe proprii, dar valul de inflaţie actual este copleşitor.

    Independenţa monetară a fost o binecuvântare în pademie, iar acum este o povară.

    Cu toate acestea, spun analiştii, în cazul Ungariei înlocuirea forintului ar face şi mai mult rău.  Economia şi-ar pierde competitivitatea timp de câţiva ani, au calculat economiştii de la K&H Bank. Apoi, Ungaria nu este pregătită pentru euro deoarece chestiunea nu a fost discutată la niciun nivel. Nu există analize în care să se vadă efectul adoptării euro asupra companiilor cu cei mai mulţi angajaţi. Dacă schimbarea nu va fi bună pentru companii, nu va fi bună pentru nimeni. De asemenea, guvernului maghiar îi lipseşte disciplina bugetară. Euro nu garantează că economiei îi va merge mai bine, exemple fiind crizele din Grecia, Italia, Spania şi Portugalia. Între timp, traiul se scumpeşte pe zi ce trece în Ungaria. În ultimii patru ani, sarea, importată în cea mai mare parte din România, s-a scumpit cu 200%. Calculele din piaţă sugerează pentru următoarele luni creşterea preţului cărnii de pasăre cu 60%. Inflaţia este aşteptată să accelereze de la 15,6%, cât este în prezent, la 20%. În Polonia, guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a spus că atât timp cât el conduce instituţia nu va lăsa ţara să adopte euro. Glapinski este un apropiat al partidului de guvernământ şi a acuzat presiuni din partea unui stat vecin pentru ca Polonia să intre în zona euro. 

    Ungaria nu este pregătită pentru euro deoarece chestiunea nu a fost discutată la niciun nivel. Nu există analize în care să se vadă efectul adoptării euro asupra companiilor cu cei mai mulţi angajaţi. Dacă schimbarea nu va fi bună pentru companii, nu va fi bună pentru nimeni. De asemenea, guvernului maghiar îi lipseşte disciplina bugetară.

    În Polonia, guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a spus că atât timp cât el conduce instituţia nu va lăsa ţara să adopte euro. Glapinski este un apropiat al partidului de guvernământ şi a acuzat presiuni din partea unui stat vecin pentru ca Polonia să intre în zona euro.

     

  • INTERVIURILE BUSINESS MAGAZIN: „Norii unei noi recesiuni se apropie dar, indiferent dacă vom trece sau nu printr-o perioadă de declin economic, vom vedea mai multe intervenţii ale guvernelor în economie, pentru că „piaţa liberă” nu mai este, de fapt, aşa de liberă”

    Norii unei noi recesiuni se apropie dar, indiferent dacă vom trece sau nu printr-o perioadă de declin economic, vom vedea mai multe intervenţii ale guvernelor în economie, pentru că „piaţa liberă” nu mai este, de fapt, aşa de liberă, a explicat pentru Business MAGAZIN prof. dr. Nenad Filipović din cadrul şcolii de afaceri IEDC-Bled School of Management din Slovenia.

    Vom vedea o intervenţie din ce în ce mai mare a guvernelor în economie, indiferent dacă vom fi martorii unei recesiuni sau nu, conform definiţiilor diferite ale economiştilor, şi ne vom confrunta cu o predictibilitate mult mai scăzută decât până acum, a spus profesorul Filipović, prezent recent la Bucureşti. „Ideologic, guvernele au renunţat la «pieţele libere» şi cred că au avut dreptate că au făcut acest lucru.

    Ca să vă dau un exemplu: dacă ne uităm la factorii care au condus la creşterea preţului la energie în Europa în această perioadă, vedem că o mare parte a acestei creşteri este generată de speculaţie. Aşa că nu este o piaţă liberă. Este o piaţă în care unii dintre marii investitori în energie au speculat, au preluat controlul pieţei şi au şantajat. Unele bănci, unele instituţii financiare, unii mari producători de energie duc preţurile în această direcţie, preţuri care nu reflectă adevăratele probleme de cerere şi ofertă. Şi atunci, dacă vedem că nu e o piaţă liberă, de ce ar trebui ca guvernele să nu intervină în economie?”, a explicat prof. dr. Nenad Filipović, directorul programelor de educaţie managerială din cadrul şcolii de afaceri IEDC-Bled School of Management din Slovenia.

    Faptul că vom  vedea o mai puternică implicare a guvernelor în economie faţă de cea din crizele anterioare face dificil de previzionat cum va arăta viitoarea criză. Dar un lucru este cert: intervenţiile guvernelor vor limita efectele crizei. Războiul din Ucraina va fi o sursă permanentă de instabilitate, care ar putea dura mai mult decât ne aşteptăm acum. Pe de altă parte, pandemia a afectat puternic lanţurile de aprovizionare, ceea ce duce la un curent antiglobalizare în întreaga lume. „În următorii doi ani cred că vom avea o perioadă cu o mai mare complexitate şi cu o mai mare volatilitate. Dacă va fi aşa, cred că vom avea nevoie modele de business mai robuste, care se pot adapta rapid, care pot echilibra riscurile. Iar un exemplu în acest sens putem vedea la companiile din industria ospitalităţii, care au fost forţate de pandemie să îşi modifice modelul de business, iar în urma acestor ani au devenit mai puternice.”

    Pe de altă parte, industria transporturilor aeriene, ca parte componentă a industriei ospitalităţii, a dat exemplul opus, pentru că „să alergi prea repede într-o direcţie poate crea probleme”, din cauza lipsei capacităţii operatorilor aerieni de a-şi deservi cum trebuie clienţii. Întrebat cum crede că va face faţă economia României unei eventuale crize, profesorul Filipović a spus că, deşi nu este un expert în această arie, a observat că, istoric, statele cu instabilitate politică sunt mai dezavantajate din punct de vedere economic în astfel de situaţii. „E adevărat, România nu este singura ţară din Europa cu instabilitate politică, dar acesta este un dezavantaj pentru economie. Pe de altă parte, ce văd ca avantaj pentru România este faptul că, prin comparaţie cu alte state, aveţi o piaţă locală destul de mare din punctul de vedere al numărului de locuitori. Totuşi, faptul că vă confruntaţi cu o scădere demografică foarte mare este un mare dezavantaj.”

    „România nu este singura ţară din Europa cu instabilitate politică, dar acesta este un dezavantaj pentru economie. Pe de altă parte, ce văd ca avantaj pentru România este faptul că, prin comparaţie cu alte state, aveţi o piaţă locală destul de mare din punctul de vedere al numărului de locuitori. Totuşi, faptul că vă confruntaţi cu o scădere demografică foarte mare este un mare dezavantaj.”

    Prof. dr. Nenad Filipović, directorul programelor de educaţie managerială din cadrul şcolii de afaceri IEDC-Bled School of Management din Slovenia

    Profesorul Filipović spune că un alt avantaj al României este că a cam terminat cu restructurarea companiilor şi că prezenţa companiilor internaţionale mari s-a stabilizat şi nu a „eliminat” de tot sectorul antreprenorial românesc, cum s-a întâmplat în alte state. „România a reuşit să menţină, în zona companiilor mici şi mijlocii, multe companii antreprenoriale. Şi asta am observat că s-a întâmplat în majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est, atunci când am făcit un studiu despre aşa-numiţii «campioni ascunşi» (companii relativ mici, dar cu un succes foarte mare – n.red.).”

    El şi-a amintit că, la un moment dat, a colaborat în cadrul unor proiecte de competitivitate naţională pentru Germania şi Brazilia cu firma de consultanţă în management strategic McKinsey, iar rezultatele au arătat câteva concluzii care să ajute guvernele  să intervină acolo unde este necesar pentru creşterea competitivităţii economiei. „Trebuie să investiţi în educaţie, dar în toate sectoarele ei: de la formarea meseriaşilor până la cea a inginerilor, a doctorilor, a profesorilor, a unui sistem social care îi va face pe oameni să se simtă în siguranţă în ţară. Siguranţă atât în ceea ce priveşte protecţia cetăţenilor în cazul eventualelor violenţe şi infracţiuni, cât şi siguranţa psihologică, ca ei să ştie, de exemplu, că statul are grijă de ei în cazul în care devin inapţi pentru muncă. Apoi, trebuie investit în clustere industriale, pentru că nicio ţară nu poate fi bună la toate.” Profesorul Filipović s-a aflat săptămâna trecută la Bucureşti, cu ocazia organizării, de către asociaţia de absolvenţi din România ai IEDC-Bled School of Management în parteneriat cu şcoala de afaceri a unei competiţii – „Case Study” –, care provoacă angajaţii mai multor companii de pe plan local să lucreze împreună, timp de două zile. Peste 200 de manageri români au urmat până în prezent programele de educaţie managerială oferite de IEDC- Bled School of Management din Slovenia, dintre care circa 60 au fost absolvenţii programului de MBA.

  • Avertisment: zona euro are în faţă o recesiune mai profundă în urma livrărilor reduse de gaze

    Zona euro se va confrunta cu o recesiune mai profundă decât se anticipase anterior după ce Rusia a suspendat livrările de gaze prin gazoductul Nord Stream 1, avertizează economiştii Deutsche Bank, potrivit Bloomberg. PIB-ul regiunii se va contracta cu 2,2% anul viitor, faţă de o proiecţie anterioară privind un declin de 0,3%.

  • Totul sau nimic: Băncile centrale sunt mai hotărâte ca niciodată să parieze tot pe majorarea ratelor dobânzii pentru a învinge inflaţia, cu riscul ca economiile să aterizeze într-o recesiune severă

    Băncile centrale sunt gata să conducă economia mondială periculos de aproape de o recesiune, în încercarea de a combate inflaţia. După ce au văzut şi au acţionat prea târziu împotriva creşterii galopante a preţurilor Fed şi omologii săi vor să câştige lupta cu inflaţia chiar şi cu preţul contractării  economiilor, scrie Bloomberg.

    Aproximativ 90 de bănci centrale au majorate ratele dobânzilor în acest an, iar jumătate dintre acestea au crescut ratele cu cel puţin 75 de puncte dintr-un singur foc. Rezultatul acestor decizii este cea mai amplă înăspirere a politicii monetare din ultimii 15 ani şi abandonarea erei banilor ieftini.

    În trimestrul actual vor avea loc creşteri uriaşe ale ratelor la comanda celor mai importante bănci centrale din lume, potrivit analiştilor de la JP Morgan.

    Doar în această săptămână, Fed va majora pentru a treia oară la rând dobânda cu 75 de puncte de bază, în timp ce există voci care cer o majorare de un punct întreg după ce inflaţia din SUA a sărit din nou în august de pragul de 8%.

    Se preconizează că Banca Angşiei îşi va majora deasemenea dobânda cu 50 de puncte, ea fiind urmată de ţări precum Norvegia, Suedia, Elveţia sau Indonezia.

    În timp ce băncile încep să calce puternic frâna, factorii de decizie din interiorul acestora au început să discute public într-o manieră tot mai sumbră despre riscurile cu care vin aceste majorări, adică recesiunea şi producerea unor turbulenţe pe piaţa muncii.

    Nu mai există niciun dubiu privind impactul negativ pe care înăsprirea politicii monetare o va avea asupra economiilor ci doar o întrebare: Cât de rău ar putea fi?

    Analiştii de la Black Rock estimează că readucerea inflaţiei la nivelul de 2% ar însemna o recesiune severă pentru SUA şi ar produce cel puţin trei milioane de şomeri. În cazul Europei, rezultatul scontat de BCE ar putea produce încă pierderi şi mai mari decât cele ale SUA.

    Nici măcar investitori nu vor putea scăpa de această furtună.

    După ce inflaţia pentru luna august a fost raportată în SUA, piaţa bursieră s-a confruntat cu cea mai severă prăbuşire din ultimii doi ani, determinată de planurile Fed privind înăsprirea şi mai agresivă a politicii moneetare.

    Cunoscutul investitor Ray Dalio prevesteşte o prăbuşire a pieţelor de acţiuni de peste 20%, pe măsură ce ratele vor continua să crească.

    Din 1980 şi până în prezent, economia mondială a crescut în medie cu 3,4%. Acum, odată cu înăsprirea politicii monetare, la care se adaugă problemele cauzate de COVID-19 şi de războiului din Ucraina, rata de creştere va ajunge la 1%, potrivit economiştilor.

    „Avem în faţa noastră toate ingredintele unei recesiuni globale”, a declarat Kevin Warsh, fostul guvernator al Fed.

     

  • Riscul unei recesiuni în zona euro pare de neevitat: Probabilitatea apariţiei în următoarele 12 luni a două trimestre consecutive de contracţie a crescut la 80%

    Riscul unei recesiuni în zona euro a atins cel mai înalt nivel din iulie 2020, pe măsură ce perspectiva unei crize energetice din timpul iernii creşte pericolul unei scăderi abrupte a activităţii economice, relatează Bloomberg.

    Economiştii chestionaţi de Bloomberg estimează acum probabilitatea apariţiei a două trimestre consecutive de contracţie la 80% în următoarele 12 luni, faţă de nivelul de 60% înregistrat într-un sondaj anterior. Germania, cea mai mare economie a blocului şi printre cele mai expuse la criza energetică aflată la orizont, este probabil să înregistreze scaderi încă din acest trimestru.

    În timp ce oficialii BCE au prezis că economia zonei euro nu se va contracta, ci doar va stagna, în timpul actualizării politicii de luna aceasta, aceştia au fost din ce în ce mai vocali cu privire la pericolul inflaţiei din regiune. Conducătorii Băncii Centrale Europene au justificat creşterile ratelor ca o măsură de combatere a inflaţiei agresive, deşii un număr important de economişti susţin că măririle în cauză au venit prea târziu. Analiştii se aşteaptă la o creştere de 75 de puncte de bază la următoarea reuniune de politică a BCE din octombrie.

    Economistul-şef Philip Lane a declarat săptămâna trecută că majorarea neobişnuit de mare a ratei dobânzii de către BCE în această lună a fost „potrivită”, semnalând în acelaşi timp că următoarele creşteri ar putea fi ceva mai temperate. Alţi oficiali ai BCE au declarat pentru Bloomberg, după ultima decizie, că nu exclud o nouă creştere de 75 de puncte de bază la următoarea întâlnire.

    Aproximativ 90 de bănci centrale au majorat ratele dobânzilor în acest an, jumătate dintre ele aplicând creşteri de cel puţin 75 de puncte de bază dintr-o singură lovitură. Multe bănci au procedat astfel în nenumărate rânduri, în ceea ce economistul şef al Bank of America Corp., Ethan Harris, apreciază ca fiind „o competiţie pentru a vedea cine poate merge mai repede”.

    Rezultatul este cea mai amplă înăsprire a politicii monetare din ultimii 15 ani – o abatere decisivă de la era banilor ieftini introdusă de criza financiară din 2008, pe care mulţi economişti şi investitori ajunseseră să o considere noua normalitate. Trimestrul curent va înregistra cele mai mari creşteri din ultimii 40 de ani ale ratelor de dobândă aplicate de băncile centrale importante, potrivit JPMorgan Chase & Co., iar seria de înăspriri nu se va opri aici.

  • JPMorgan, cea mai mare bancă americană, temperează apele: Scăderea economiei americane va fi uşoară şi nu va intra în recesiune

    Datele recente care indică moderarea inflaţiei şi a presiunilor salariale, redresarea creşterii şi stabilizarea încrederii consumatorilor sugerează că lumea va evita o recesiune, a scris luni o echipă de analişti dintre care se numără şi Marko Kolanovic şi Nikolaos Panigirtzoglou, a raportat Bloomberg.

    Pieţele pot beneficia de stimulente fiscale în China şi de planuri de sprijin energetic în Europa, au declarat aceştia.

    „Datele economice şi poziţionarea investitorilor sunt factori mai importanţi pentru performanţa activelor riscante decât retorica băncii centrale”, au scris strategii. „Menţinem o poziţie pro-risc.”

    Sentimentul pozitiv al comercianţilor şi investitorilor a revenit pe pieţe globale în ultimele zile, pe fondul speranţelor că inflaţia ar fi putut atinge vârful, cel puţin în SUA.

    JPMorgan susţine că o scădere treptată a inflaţiei ar trebui să fie pozitivă pentru acţiunile ciclice şi titlurile de capitalizare mică, pe care le preferă împreună cu acţiunile pieţelor emergente şi chineze în detrimentul defensivelor „costisitoare”. 

    Oficialii JPMorgan au declarat: „Susţinem că inflaţia se va rezolva de la sine pe măsură ce distorsiunile se estompează. Credem că Fed a reacţionat exagerat cu o creştere de 75 bps. Vom vedea probabil implementarea unui pivot Fed, foarte benefic pentru activele ciclice.”

    Potrivit strategilor băncii, curbele randamentului obligaţiunilor americane şi europene se vor aplatiza. Oficialii continuă să rămână încrezători cu privire la evoluţia dolarului.

    Datele existente sugerează că economia globală se îndreaptă spre o „aterizare uşoară”, a declarat Isaac Poole, director de investiţii la Oreana Financial Services Ltd. „Suntem de părere că, în cadrul acestui scenariu, câştigurile ar putea fi relativ bune anul viitor în SUA.”

     

  • Moody’s: întreruperea completă a gazului rusesc va duce probabil la o recesiune severă

    Întreruperea completă a gazului rusesc va duce probabil la o recesiune severă, avertizează Moody’s, potrivit Sky News.

    Agenţia de rating de credit Moody’s a avertizat că o întrerupere completă a gazului rusesc va duce probabil la o recesiune severă în Europa şi la o nouă creştere a inflaţiei deja ridicate.

    Agenţia a mai anunţat că cele mai expuse companii sunt cele din sectoarele care folosesc numeroasă energie, precum cum cel chimic, cel auto şi cel al producţiei.

    Moody’s a adăugat că toate companii de utilităţi europene se vor număra, de asemenea, printre cele mai expuse entităţi.

    Citiţi mai multe pe www.businessmagazin.ro

  • După ce a lăsat inflaţia să zburde liber şi să crească mai bine de un an, BCE încearcă să-i pună piedică prin cea mai mare creştere de dobânzi din istorie. A decis astfel că scumpirile sunt mai periculoase decât recesiunea

    Rezerva Federală americană şi Banca Angliei au făcut clar că frânarea inflaţiei este mai im­portantă decât scăderea eco­nomică şi de aceea au ales să majoreze agresiv dobânzile. Pentru BCE, în orice parte ar înclina, sacrifică ceva. Banca cen­trală a zonei euro, uniunea monetară cu 19 state a UE, trebuie să aleagă răul cel mai mic.

    Ieri, a decis că răul cel mai mare este inflaţia, pe care a atacat-o cu cea mai mare creştere de dobânzi din istoria sa. O problemă ar fi că s-ar putea să fi acţionat prea târziu. Efectul creşterilor de dobânzi se va vedea abia peste multe-multe luni.

    Pe de o parte, Germania face paşi mari spre recesiune, iar Franţa îi calcă pe urme, deşi mai lent. Pe de alta, Italia a ajuns ne­fe­ricita campioană a zonei euro la creşterea costurilor de finanţare ale guvernului, şi aşa unul dintre cele mai supraîndatorate din UE.

    Cele mai mari economii europene se blochează, iar cea mai vulnerabilă riscă să se sufoce, din nou, în datorii. Peste toate acestea se suprapune o inflaţie record care a scăpat de sub control, care erodează puterea de cum­părare a consumatorului, demoralizează, des­cu­rajează cheltuielile şi care poate fi frânată doar prin creşterea costurilor creditului, adică a dobânzilor.

    În zona euro, acest lucru îl poate face Banca Centrală Europeană. Însă dacă dobânzile sunt prea mari, creditarea este descura­jată, iar creşterea economică blocată. Italia este o ţară cu o economie care recupereză greu ce a pierdut în criză şi are nevoie mai ales de do­bânzi mici.

    De asemenea, Italia are ne­voie de protecţie externă de­oarece pe plan intern este predispu­să la crize politice. Dacă dobânzile sunt prea mici, inflaţia explodează, euro se de­preciază, producând şi mai multă inflaţie, de care germanii au frica în ADN. BCE, dacă nu găseşte o cale de mijloc, trebuie să sacrifice pe cineva, mai ales că în luarea deciziilor de politică monetară nu este chiar liberă.

    Rezerva Federală americană, cea mai influentă din lume pentru că este stăpâna dolarului, dă tonul prin majorări puternice ale dobânzilor. De asemenea, banca centrală a zonei euro a căzut în capcana inflaţie, asi­gurând mult timp că aceasta va fi temporară şi întârziind cu intervenţiile decisive.

    Instituţia şi-a justificat lipsa de acţiune prin faptul că toate modelele de in­flaţie pe care le-a folosit arătau că aceasta va da înapoi. De aceea, de de­cizia de politică mone­tară de ieri şi de cele care urmează depinde chiar cre­dibilitatea ei. Iar în aceste condiţii, pie­ţele şi econo­miştii anti­cipau ieri că BCE va efec­tua cea mai mare ma­jorare de dobândă din istoria sa, de 0,75 de puncte de bază.

    Înainte de decizie şi în aş­tep­tarea acestui salt, până şi euro s-a oprit din de­preciere, iar costurile de finanţare ale Italiei au scăzut. Vulturii din boardul băncii cen­trale, adică adepţii înăspririi politicii mo­ne­tare, au menţionat ideea unei astfel de creşteri la sfârşitul lunii trecute, deşi de atunci au apărut date statistice care arată că starea de sănătate a economiilor s-a agravat. Preşedinta BCE Christine Lagarde le-a dat ieri câştig de cauză şi a acceptat creşterea dobânzilor cu 0,75 de puncte procentuale, un salt pe măsură inflaţiei de peste 9%.

    Majorarea se adaugă cele de 0,50 puncte procentuale din iulie şi duce astfel dobânda de politică monetară din zona euro, cea pentru operaţiunile de refinanţare, la 1,25%.

    De altfel, banca a ridicat cu aceeaşi măsură toate dobânzile sale principale, inclusiv pe cea la depozite. BCE a păşit, astfel, rapid şi departe de teritoriul negativ în care a stat cu indicatorul pentru depozite din 2014 pentru a stimula creşterea economică, dar şi inflaţia.

    Dobânzile negative la depozite forţează lumea să cheltuiească, şi băncile să crediteze. Vremurile s-au schimbat de atunci. Este tot criză, dar una datorată unor întreruperi fără precedent pe lanţurile de aprovizionare globale şi unui război economic şi al costului vieţii între un Occident care caută să ajute Ucraina şi Rusia, statul agresor. Rusia foloseşte ca armă în acest război gazele naturale, de care o bună parte din industria germană este dependentă, întrerupând exporturile. Preţul energiei şi al altor materii prime creşte, producând o inflaţie fără precedent în istoria zonei euro şi forţând şi alte sectoare să-şi reducă activitatea. Restrângerea producţiei ar putea veni şi ca urmare a unor posibile etape la iarnă de raţionalizare a energiei. În special industria metalelor neferoase, mare consumatoare de energie, se simte ameninţată de costurile prea mari cu electricitatea. Alegând să lupte cu inflaţia, BCE se asigură că dacă urmează falimente şi disponibilizări, măcar presiunea preţurilor să nu mai fie atât de mare pe cei rămaşi fără loc de muncă sau pe afacerile forţate să-şi diminueze activitatea.