BusinessMagazin

Tag: real estate

  • Romania, printre putinele piete in care investitiile imobiliare au crescut in T1

    Volumul total de investitii imobiliare s-a ridicat in primul trimestru al acestui an la 11,3 miliarde de euro, potrivit unui raport intocmit de compania de consultanta imobiliara CB Richard Ellis. Valoarea trimestriala este cea mai mica din ultimii cinci ani, scaderea fata de trimestrul precedent fiind de 45%.

     

    Scaderea s-a inregistrat in aproape toate cele 26 de state analizate in raportul CBRE, doar sase piete inregistrand cresteri fata de ultimul trimestru din 2008: Belgia, Luxemburg, Norvegia, Romania, Slovacia si Ucraina. "Schimbarile trimestriale ale volumelor de investitii nu sunt intotdeauna relevante pentru a stabili o tendinta pe piata, cele sase piete avand o dimensiune si o lichiditate relativ scazute, finalizarea unei tranzactii mari avand un impact semnificativ asupra cifrelor trimestriale", se spune in raportul companiei imobiliare.

     

    In ceea ce priveste pietele dezvoltate, Marea Britanie si Spania au fost singurele care au inregistrat o scadere a volumui de investitii imobiliare de sub 45%, media europeana. "Activitatea de investitii de pe piata din Marea Britanie pare sa fi atins nivelul cel mai de jos cu o valoare de patru miliarde de euro in T1 2009. Avand in vedere corectiile rapide ale yield-ului de pana acum, interesul investitorilor incepe sa se indrepte catre segmentele prime ale pietei, mai ales spre Londra. Marea Britanie pare pregatita sa fie prima piata europeana care sa inregistreze o revigorare a acativitatii de investitii. Totusi, numai cererea chiriasilor si numarul de proiecte in dezvoltare vor modela nivelul preturilor pe termen mediu", a declarat Michael Haddock, director of capital markets research al CB Richard Ellis.

     

    Modificarile inregistrate de yield-uri au determinat reduceri ale valorii de capital in aceasta perioada din cauza riscului restabilirii preturilor, insa se asteapta ca declinul chiriilor sa fie principalul factor de reducere a valorii de capital pana la sfarsitul anului 2009. Indicii primi yield la nivelul Uniunii Europene s-au modificat in medie cu 30 de puncte baza (bps) in T1 2009, dupa ce in ultimele trei luni din 2008 au crescut brusc cu 40 bps.

     

    Studiul CBRE sugereaza ca yield-urile prime se vor stabiliza pe unele piete in lunile urmatoare datorita nivelului de reglementare a preturilor care a avut loc pana acum, precum si nivelurilor absolute ale yield-urilor. Londra, Madrid si Paris sunt piete care se apropie de urmatoarea etapa a ciclului, generand astfel un mai mare interes din partea investitorilor, cu yield-uri prime situate la cel mai scazut nivel din Europa miscandu-se spre nivelul actual apropiat de cele mai inalte niveluri pe termen lung.
     

  • Cel mai ieftin apartament

    Garsoniere in stadiul de macheta la preturi de 30.000 de euro sau finalizate la 45.000 de euro, apartamente cu doua camere la 70.000 de euro sau chiar un apartament cu trei camere la 79.000 de euro. Locuri de parcare gratuite, rate platite la dezvoltator sau chirie in primii ani, pana la imbuna tatirea accesului la credite.

    Primavara, dar mai ales criza din imobiliare a adus oferte mult mai tentante pentru potentialii cumparatori si preturi mai mici la apartamentele noi, dupa mai multi ani de cresteri continue. Reprezinta insa aceste scaderi o tendinta generala la nivel de piata sau sunt doar oferte promotionale, valabile pentru un numar limitat de proiecte? Valentin Ilie, CEO (director executiv) al Coldwell Banker Affiliates of Romania, spune ca aproape toate proiectele rezidentiale pe care le cunoaste deruleaza o oferta promotionala. “Scaderea pe segmentul nou (apartamentele proaspat livrate sau aflate in constructie – n. red.) ar fi de cel mult 20% fata de un maxim din primavara trecuta. Insa o parte din reducerea de pret s-a pierdut in diferenta de curs sau majorarea dobanzilor catre banca”, crede seful Coldwell Banker, una dintre companiile imobiliare cu cel mai mare portofoliu de locuinte noi la vanzare.

    La toate aceste scaderi ar trebui luata in calcul si noua legislatie privind taxa pe valoarea adaugata, stabilita la 5% pentru locuintele noi cu un pret mai mic de 100.000 de euro. La un apartament cu un pret de 80.000 de euro, de exemplu, TVA calculata potrivit noilor norme este cu peste 11.000 de euro mai mica, ceea ce inseamna o reducere de aproape 12% in euro. Cum insa deprecierea monedei nationale din ultimul an a fost de 17,5%, iar dobanzile bancare au crescut cu cateva procente, preturile ar putea fi chiar mai mari in termeni reali, daca dezvoltatorul nu a oferit o reducere suplimentara de pret.

    “Mie nu mi se pare ca s-a produs vreo scadere. Sunt oferte, dar nu vad un minus la pret de lista; in general, preturile nu au prea scazut”, considera Ionut Bordei, directorul departamentului rezidential din cadrul CBRE Eurisko. El admite ca exista proiecte in piata care ofera reduceri dincolo de scaderea TVA, dar adauga ca numarul acestora este limitat, fiind vorba de proiecte din zone marginase, nu consacrate, “precum cele unde se fac Asmita Gardens sau West Park. Inca nu am vazut oferte de 60.000 de euro in zone bune”.

    Proiectele care opereaza reduceri sunt, potrivit consultantilor imobiliari, proaspat lansate – deci au nevoie sa intruneasca un grad minim de vanzari pentru a obtine prima sau urmatoarele transe de finantare – sau intampina anumite dificultati.

    Un exemplu in acest sens este dezvoltatorul proiectelor rezidentiale Primavara Ghencea si Primavara Lujerului, parte a grupului care include si lantul de supermarketuri Primavara, care a redus preturile de la 1.000 – 1.350 de euro la 900 – 1.000 de euro. In urma acestei oferte promotionale a vandut patru unitati. “Un client nu vine sa intrebe ce avem mai ieftin. Cauta in primul rand sa fie gata proiectul sau sa se finalizeze cat mai repede”, crede Raluca Oprescu, directorul de vanzari al companiei. Aceasta justifica reducerile de preturi prin nevoia dezvoltatorului de cash-flow, mai ales ca are in lucru doua proiecte. “Mai important este faptul ca nu lucram cu un antreprenor general si dorim sa mutam echipa pe noul santier”, explica Oprescu.

    Chiar si cu aceste reduceri, fie cazuri izolate sau nu, Valentin Ilie considera ca dezvoltatorii care au deja ansambluri rezidentiale in constructie sunt destul de putin flexibili. “Preturile sunt inca prea mari la blocurile noi. Dezvoltatorii incearca sa gaseasca masuri de finantare, orice, pentru a nu trimite clientul la banca acum”, facand referire la accesul tot mai dificil la credite.

    Potrivit singurului indice imobiliar privind apartamentele noi din piata, publicat de compania Colliers International, preturile au scazut pana in luna februarie a acestui an cu aproximativ sapte procente in euro, fata de maximul atins pe perioada verii trecute.

    Pot considera in aceste conditii potentialii clienti ca in cateva luni ar putea obtine o reducere si mai mare? Reprezentantul Coldwell Banker crede ca mai este loc de scaderi, dar in anumite limite. “Nu ai cum sa dai pe o garsoniera noua doar 20.000 de euro. Nu cred ca preturile se pot duce mai jos decat in 2006.” Cu toate acestea, Ilie considera ca din aceasta evolutie a preturilor clientul a iesit in castig. “Cel mai bine se vede in piata veche si incepe sa se simta si pe cea noua.”

    In schimb, Ionut Bordei afirma, la fel ca si toamna trecuta, ca achizitionarea unei locuinte nu ar trebui sa se faca doar in functie de pret. In opinia sa, la fel de importante in luarea deciziei finale ar trebui sa fie zona, momentul mutarii sau caracteristicile proiectului. “Proiectele cu cele mai mari probleme sunt cele care au avut preturile cele mai mici. Unii intrebau de ce sa dea 1.200 de euro pe metru patrat in Rose Garden (ansamblu rezidential realizat de GTC, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de pe piata – n. red.), cand in Planorama (unul dintre primele si cele mai ieftine proiecte rezidentiale lansate in Capitala – n. red.) era 850 euro/mp. Cei care au cumparat in Rose Garden s-au mutat deja, in timp ce Planorama nu a terminat primul bloc nici acum, dupa doi ani.”

    Aproape toti brokerii si reprezentantii dezvoltatorilor cad insa de acord asupra unui aspect: ultimele saptamani au adus o usoara revigorare a segmentului rezidential, manifestata printr-un interes in crestere. De ofertele speciale si evolutia preturilor va depinde insa in urmatoarea perioada transformarea acestor intentii intr-un numar semnificativ de tranzactii.

    Mai multe informatii despre cele mai importante tendinte din piata imobiliara si despre proiectele rezidentiale, de mall-uri si cladiri de birouri din Bucuresti si provincie puteti afla din suplimentul “Piata imobiliara – Iesirea din criza?”, editat de BUSINESS Magazin, care va aparea pe piata in aceasta luna.

  • Malls start to shrink

    Almost one year after the Italians at Immobiliare Grande Distribuzione (IGD) bought the Winmarkt shopping centres from NCH investment fund, the head of the company that manages them says, calmly, that the difficult economy period is hurting his stores less than others. ”Other mall-type centres have a tenant mix that generally sells more expensive products than the consumer’s buying power,” Antonio Di Berardino says.

    However, he admits that the crisis affects everybody, ”including us”. The traffic in the 15 Winmarkt centres dropped by 17% in January, by 19% in February and preliminary March data reveal a 20-21% decline. Even so, IGD’s first year in Romania will end this month a ”little better than the target initially set”, which was 19.3 million euros in revenues from rents.

    At this level, the annual yield in euros of the Italians stands at more than 10.5%, which is good even in the current context, when average investment yields are estimated in a report of real estate consultant CB Richard Ellis, at 8.5% for the best commercial properties. ”I was the first IGD manager that came in Romania in August 2007. I am not sorry for the price we paid. Maybe we could have negotiated it better in half a year, but that no longer matters now.”

    The acquisition of the Winmarkt stores from investment fund NCH was the second biggest transaction on the commercial property market of Romania – 182.5 million euros. What matters now, Di Bernardino says, is improving the tenant mix, especially in terms of selection of anchors, that is the major tenants, which are food, home appliances and IT product retailers. Winmarkt signed to bring Carrefour Express in three stores and Domo in its store in Bistrita, with four contracts of the electronics retailer being extended (the company operates in four Winmarkt stores, where its contracts are to expire in 2011). The Domo stores are set to be moved to the upper floors to free up the space in the basement or ground floor for a supermarket and, on the other hand, to boost traffic to the other floors, Di Berardino explains.

  • Sonae Sierra a trecut pe pierderi in 2008

    "Aceasta variatie inregistrata in profitele nete este in principal determinata de profitele nete indirecte care au fost grav afectate de cresterile succesive din piata beneficiilor capitalizate din Europa, in particular in Portugalia si Spania", se arata intr-un comunicat al companiei.

     

    Venitul direct total provenit din investitii a crescut cu 35.5 milioane de euro sau 13% in decursul anului trecut, de la 279.9 milioane de euro la 315.2 milioane de euro, ca urmare a achizitiilor facute in 2007 si a inaugurarilor de centre comerciale din ultimii doi ani.

     

    "Profitul net direct Sonae Sierra a atins suma de 67.8 milioane de euro comparat cu 86.3 milioane de euro in 2007. Aceasta reducere este explicata de cresterea in costurile financiare nete, care instaleaza imbunatatirile in profitul net operational (care a crescut de la 55.2% anul trecut la 57.1% in 2008)", se mai spune in comunicatul companiei.

     

    Cel mai mare schimb in cadrul rezultatelor companiei a intervenit la nivelul rezultatelor indirecte, unde sunt inregistrate variatiile valorii de piata a proprietatilor. La sfarsitul anului 2008, in acest sector compania a inregistrat o pierdere de 265.9 milioane de euro, in timp ce in aceeasi perioada a anului 2007 a inregistrat un castig de 213.8 milioane de euro.

     

    Astfel, pierderea consolidata din 2008 a fost determinata de scaderea activelor detinute si de marirea provizioanelor de risc in ceea ce priveste proiectele pe care Sonae Sierra le dezvolta la Craiova si Ploiesti.

     

    Profitul net operational (EBITDA) al companiei a crescut cu 16% anul trecut, la 179,8 milioane de euro in timp ce valoarea portofoliului detinut de catre Sonae Sierra a scazut cu 203 mil. euro, la 4,29 miliarde de euro.

     

    Sonae Sierra are in derulare trei proiecte pe plan local, in Bucuresti (ParkLake Plaza), Craiova si Ploiesti, investitii estimate la circa 900 milioane euro. Datele de inaugurare a acestor centre comerciale a fost revizuit recent, cu circa un an de zile in plus, ca urmare a dificultatilor de pe piata financiara. Compania a intrat pe piata romaneasca in 2007, prin achizitia River Mall din Ramnicu Valcea.

     

    Sonae Sierra este unul din cei mai mari dezvoltatori, proprietari si administratori de centre comerciale din lume, cu un portofoliu propriu de 50 de centre comerciale, amplasate in sapte tari.
     

  • BNP Paribas: Chiriile pentru birouri au scazut cu 10% in Bucuresti

    "Chiriile urmeaza un tren descendent ca urmare a unei cereri mai slabe si a cresterii stocului de spatii noi", se arata in studiul companiei. Potrivit acestuia, chiria medie anuala a fost anul trecut de 258 de euro pe metru patrat (21,5 euro/mp/luna) pentru cladirile de birouri clasa A, considerate proprietati de prim rand, in timp cladirile de clasa B amplasate in zonele secundare au avut o chirie anuala cuprinsa intre 180 euro/p si 216 euro/mp.

     

    Totalul spatiilor de birouri inchiriate anul trecut in Bucuresti s-a ridicat la 312.000 mp, fata de 435.000 mp in urma cu un an si 268.000 mp in 2006. "Totalul noilor spatii finalizate la sfarsitul lui 2008 au dus stocul total al spatiilor de birouri din Bucuresti la 1,9 milioane de metri patrati. (…) Finalizarea a 450.000 de metri patrati de birouri in 2009 va creste presiunea de scadere a chiriilor ca rezultat al deteriorarii fundamentelor pietei de inchirieri, in contextul dificultatilor economice", se spune in studiul citat.

     

    Rata de neocupare a crescut la finalul anului trecut la 4,5%, de la 2% in trimestrul IV din 2007. In acelasi timp, randamentele potentialilor investitori au crescut de la niveluri in euro de 6,5 – 6,75% in primul trimestru din 2008 la 8% in cea de a doua parte. Cele mai bune randamente se inregistreaza in Moscova (10%) si Kiev (15%), in timp ce orasele din Germania ofera cele mai mici randamente – 5% in Munchen, 5,1% in Hamburg, 5,15% in Frankfurt si 5,3% in Berlin.

     

    BNP Paribas Real Estate este prezenta si pe piata locala, schimbandu-si numele recent din Atisreal Romania. Compania are 3.600 de angajati in 14 tari si a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 600 de milioane de euro.
     

  • Averile rau-platnicilor, luate la puricat!

    Dovada stau cererile pe care acestia le-au depus la oficiile de cadastru din toata tara. De sapte ori mai multe decat anul trecut.

    Aproape o suta de oameni din Cluj risca sa ramana in 90 de zile fara casele sau terenurile pe care la un moment dat si le-au ipotecat. 

    "Nu mai este nevoie de un proces in fata instantelor judecatoresti, intrucat orice contract cu o banca are valoare de titlu executoriu, astfel ca poate fi pus direct in executare", explica Verginia Procopet – avocat.

    Situatii asemanatoare se intalnesc si la Vaslui. Cei mai multi dintre datornicii vizati au intre 30 si 45 de ani si garantii pe apartamente cu doua sau trei camere.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

    Aflati aici mai multe despre blocajul in care se afla piata imobiliara si cati bani au pierdut bogatii din imobiliare

  • Cum au ajuns brokerii imobiliari sa castige 1 mil. euro pe an in Romania

    Horatiu Florescu, directorul departamentului de birouri si vicepresedinte al Colliers International, a primit intr-una din ultimele seri ale lui ianuarie un e-mail pe care il astepta de mai multe saptamani. Era de la Douglas Frye, CEO al Colliers, iar la CC figurau Chris McLernon, prese¬dintele companiei pentru America Latina si Europa Centrala si de Est, si Bogdan Georgescu, managing partner al companiei in Romania. Subiectul: rezultatele individuale ale angajatilor Colliers pe plan mondial si felicitari adresate lui Horatiu Florescu pentru pastrarea si in 2008 a titlului castigat cu un an in urma – acela de cel mai bun broker mondial din cadrul agentiei, prezenta in 61 de tari.
    “Veniturile de anul trecut au fost putin mai mici decat in 2007”, spune Horatiu Florescu, referindu-se la cele sapte milioane de euro pe care le-a adus pentru Colliers International in 2007. Practic, Florescu, considerat cel mai bun broker de inchirieri de spatii de birouri de pe plan local, a adus anul trecut peste o treime din cifra de afaceri a companiei, care s-a ridicat la 17,6 milioane de euro. “2008 a fost cel mai greu an din cariera mea. Cand esti un broker bun, munca te acapareaza, dormi putin (…). Si in cazul meu, veniturile nu vin din tranzactii mari si putine, ca in cazul celor care activeaza pe piata de capital, ci din tranzactii mici si multe”, spune brokerul, facand trimitere la cel care a fost numarul 1 in reteaua Colliers in ceea ce priveste veniturile aduse companiei, pentru o perioada lunga de timp, pana in 2007, cand Horatiu Florescu a ajuns sa ocupe pentru prima oara aceasta pozitie.

    Omul cu tranzactiile putine si mari ca valoare este Avtar T. Bains, vicepresedinte al Colliers International Vancouver, care a iesit numarul unu in cadrul retelei timp de peste 15 ani. Florescu povesteste, cu o urma de invidie parca, cum “concurentul” sau are o echipa de peste 20 de persoane si ca “sta in Vancouver, unde are un stil de viata extraordinar – iese din oras, ia avionul si merge la o intrunire; lucreaza pe o piata foarte dezvoltata. Eu lucrez intr-o altfel de piata, aflata la inceput”. La asa ceva raporteaza Florescu si ceea ce considera realizarea sa cea mare, faptul ca a adus firmei venituri de milioane de euro intr-o piata care se rezuma in total la circa un milion de metri patrati de spatii de birouri clasa A, cat are Bucurestiul, potrivit datelor Colliers International – nivel net inferior celui din alte capitale din regiune.

    Trebuie insa mentionat ca datele principalelor companii de consultanta privind stocul de spatii de birouri existent in Capitala difera, mai ales din pricina diferentelor dintre criteriile de definire a claselor de cladiri. In plus, companiile nu fac publice datele privind toate tranzactiile incheiate pe acest segment, multe contracte avand termeni de confidentialitate.

    Spre exemplu, Horatiu Florescu spune ca a semnat anul trecut 36 de tranzactii, insumand o suprafata totala de 105.000 de metri patrati. Aceasta ar insemna o cota de piata de peste 50%, potrivit datelor Colliers, in timp ce au fost facute publice doar tranzactii care totalizeaza circa jumatate din aceasta suprafata. Numarul mare de tranzactii incheiate nu este singurul factor care duce la valoarea ridicata a veniturilor aduse Colliers de Florescu. Potrivit infor¬matiilor din piata, comisionul unei companii de consultanta la inchirierea unei suprafete de birouri se ridica la chiria pe o luna – o luna si jumatate a acelui spatiu; acest comision urca insa spre o valoare dubla in cazul brokerilor foarte buni. Aceasta ar duce, calculat la o chirie medie de 18 euro pe metrul patrat si la suprafata tranzactionata de broker, la o valoare totala de aproape sase milioane de euro, venituri atrase pentru companie. Informatiile privind valoarea contractelor semnate, castigurile companiilor de consultanta sau chiar ale brokerilor care intermediaza aceste tranzactii sunt greu, daca nu imposibil de aflat. Contractele unor companii care inchiriaza suprafete mari, precum Vodafone, care a luat aproape 8.000 de metri patrati in Charles de Gaulle Plaza, sau ING Bank, care a inchiriat 9.400 mp in S-Park, depasesc cel mai probabil doua milioane de euro – valoarea chiriei anuale – din care un anumit procent, chiar daca redus, revine companiilor de consultanta.

    Bilantul lui Horatiu Florescu scoate in evidenta o categorie de beneficiari ai boom-ului imobiliar local din ultimii ani relativ eclipsata de eternele discutii despre conditia agentului imobiliar obisnuit, prezentat deseori ca un ins fara scrupule si uneori fara multa scoala, care incearca sa castige fara efort de pe urma cererii mari de servicii de intermediere pe aceasta piata. Este vorba despre consultantii si brokerii imobiliari de top, persoane care si-au pus amprenta asupra real estate-ului din Romania prin tranzactiile intermediate – fie ca a fost vorba de vanzarea unor mall-uri sau a unor cladiri de birouri, de contracte de inchiriere pentru astfel de spatii ori de consultanta oferita investitorilor care au dezvoltat proiecte imobiliare.

    Acesti brokeri si consultanti activeaza in unele cazuri pe piata si de peste zece ani si au ajuns sa conduca departamente sau companii imobiliare de consultanta din topul primelor cinci, alcatuit integral din firme cu actionariat majoritar sau total strain. In unele situatii, inclusiv in cea a lui Horatiu Florescu, avem de-a face cu oameni care aduc o cota semnificativa din afacerile companiilor de consultanta imobiliara in care activeaza. Iar castigurile pe care afacerile imobiliare le-au adus in ultimii ani s-au reflectat in veniturile personale ale celor mai buni consultanti si brokeri, unii dintre ei ajungand sa castige peste un milion de euro doar din pachetul salarial. “E motivant sa ai in echipa pe cineva ca Horatiu Florescu. Este un broker foarte foarte bun, si cand ai unul ca acesta, merita o atentie deosebita”, spune Bogdan Georgescu, la randul sau unul dintre consultantii imobiliari de top, insa pe segmentul tranzactiilor. “Atentia” despre care vorbeste managing partnerul Colliers se traduce prin pachetul salarial pe care un broker imobiliar il primeste si care contine in general un comision din veniturile aduse in companie, comision a carui valoare medie pe piata este de 30%.

     

    Cititi in continuare ce crede consultantul George Butunoiu despre faptul ca sunt persoane care castiga mai mult decat directorii din aceleasi companii si este un sistem normal

     

    Aflati care sunt cei mai mari consultanti imobiliari

     

    Comentati opinia consultatului Ulrik Rasmunsen, care sustine ca exista directori cu diplome luate la Harvard, care conduc companii cu mii de angajati, dar care nu castiga cat multi dintre brokerii din piata imobiliara

     

    Cititi mai multe despre cele mai mari tranzactii cu spatii de birouri

  • Avocatii, dincolo de imobiliare

     

    Dupa ce piata avocaturii de business din Romania a cunoscut un adevarat boom in ultimii patru-cinci ani, cu cresteri anuale de 30%-50%, pana la o valoare estimata la 250 de milioane de euro, actualele perspective de dezvoltare depind de cateva arii de expertiza putin bagate in seama, in conditiile in care profiturile adevarate erau obtinute din real estate, un segment vedeta secat astazi de lichiditati si blocat de prabusirea preturilor. Fara principalul lor “motor de facturare”, marile case de avocatura trebuie sa reactioneze foarte rapid la semnalele pietei: daca litigiile, dreptul muncii sau achizitiile publice cresc, atunci asta trebuie sa ofere si firmele.
     
    Chiar si asa, cu prioritatea imediata pe dezvoltarea noilor practici, unde exista o cerere de servicii in crestere, casele de avocatura privesc timid spre segmentul imobiliar, in asteptarea semnalelor pozitive ale unei eventuale reveniri timpurii.
     
    Florian Nitu, managing partner al Popovici Nitu & Asociatii, spune ca afacerile imobiliare opereaza o corectie fireasca, ce va duce la profesionalizarea si institutionalizarea pietei. “Sigur ca poate pentru cateva luni sau chiar un an viteza de circulatie a fondurilor va fi foarte redusa, dar vor fi si in continuare proiecte interesante, iar profesionistii din real estate vor castiga din asta.”
     
    Pana la jumatatea lui 2008, imobiliarele reprezentau chiar si 30% din afacerile unor case de avocatura locale. Acum, cele mai multe firme trebuie sa umple locul lasat descoperit de putinele tranzactii sau finantari de proiecte imobiliare cu practici aflate, nu demult, departe de lumina reflectoarelor – adica exact acolo unde se muta azi proiectele de real estate.
     
    Explicatia oferita de Florian Nitu este simpla: “daca ne uitam strict la volume, activitatea noastra in zona de real estate a crescut semnificativ in ultimele luni, insa vizeaza proiecte fara o prea mare vizibilitate. Achizitia de active sau portofolii, dar si dezvoltarile de proiecte au fost mereu pe primele pagini. Insa despre renegocierea contractelor, restructurarea datoriei sau chiar inchiderea unor proiecte clientii nu sunt la fel de deschisi sa vorbeasca”. Deci dosare pe real estate mai exista, pentru unele firme, insa nu sunt atat de “fericite” pentru client sau economie.
     
    Si aici parerile sunt impartite. Gabriel Biris, managing partner al casei Biris Goran, spune ca piata imobiliara, in ansamblul ei, este foarte serios afectata de criza financiara. “Problema nu este atat scaderea preturilor, ci mai ales lipsa acuta a finantarilor. Pentru ca piata sa inceapa sa se miste este necesara atat o crestere a lichiditatii in piata, cat si o reasezare a preturilor proprietatilor, ce ar face posibila finantarea.”
     
    De asemenea, el subliniaza si o noua tendinta in tranzactiile imobiliare. “Daca pana acum investitorul achizitiona tere­nul si il dezvolta, acum asistam la din ce in ce mai multe asocieri intre proprietarii de teren si dezvoltatori cu experienta si cu capital. Acest lucru se intampla in principal pentru ca bancile nu mai finanteaza in acest moment achizitia de terenuri si solicita fonduri proprii consistente la finantarea constructiei.”
     
    Nu este un secret pentru nimeni ca in piata sunt in derulare foarte putine tranzactii imobiliare, dar dificultatea nu vine doar din volum. Asa cum observa Razvan Gheorghiu-Testa, partener coordonator al departamentului de real estate al Tuca Zbarcea & Asociatii, “exista proiecte aflate in lucru, dar durata de finalizare s-a modificat simtitor: se negociaza mai intens, cumparatorii au devenit mai exigenti si se pun tot mai multe conditii”.
     
    Un prim pas pentru deblocarea pietei il reprezinta asigurarea accesului la finantare, atat al populatiei, cat si al investitorilor si dezvoltatorilor imobiliari. Insa in cazul ultimilor, spune Gheorghiu-Testa, pot exista mai multe probleme. “Spre exemplu, avand in vedere ca deciziile privind anularea sau punerea in asteptare a investitiilor din regiune au fost luate la nivel de board, momentul la care se va da unda verde proiectelor din Romania depinde in mod direct de evolutia pietei la nivel macro. Iar aici s-ar putea sa mai avem de asteptat.” Cat? Nimeni nu stie. Dar mai sunt si alti factori decisivi pentru reluarea tranzactiilor, iar acestia sunt factori interni. In primul rand, “pretul corect”: in conditiile in care nu se va gasi un pret de echilibru si se vor cauta si in continuare profituri imediate, apare o alta problema. Altfel spus, cand vanzatorul va intelege ca valoarea reala din momentul acesta este cu 30% mai mica decat anul trecut, dar suma obtinuta ii va permite sa cumpere alta proprietate, sau sa faca alta investitie, si ea mai ieftina cu 30%, piata are sanse de dezghetare.

    Aflati in continuare cum se va resimti impactul crizei asupra afacerilor firmelor locale de avocatura

     

  • CBRE Eurisko: Preturile locuintelor au scazut cu pana la 30%

    Acest nivel de scadere a diferit in functie de amplasarea, finisajele si facilitatile proiectului dar si a strategiei de vanzare a dezvoltatorului. Pentru urmatoarea perioada, consultantii companiei considera ca vor suferi modificari doar preturile care se situeaza la un nivel "nejustificat de mare".

     

    "Un scenariu optimist estimeaza ca piata rezidentiala va incepe procesul de revitalizare pe la sfarsitul anului 2009 – inceputul anului 2010. Putin probabil ca in acest interval se va mai lansa un proiect rezidential important. Va urma o perioada de asezare a pietei si de finalizare a proiectelor aflate intr-un stadiu avansat de avansare", se mentioneaza in studiul CBRE Eurisko.

     

    Zona de nord este in continuare preferata dezvoltatorilor; in prezent, in zona de nord se afla in constructie cele mai multe proiecte rezidentiale, respectiv 36,11% din numarul total de ansambluri dezvoltate in zona metropolitana Bucuresti-Ilfov.

     

    Urmatoarele zone preferate de dezvoltatori, dupa cea de nord sunt estul si vestul unde se dezvolta in prezent 27,78% si, respectiv, 25% din proiectele aflate in curs de constructie. Proiectele lansate in aceste zone se adreseaza clasei medii, caracterizandu-se prin regim mai mare de inaltime, spatii locative mai mici si o calitate medie a finisajelor si facilitatilor oferite.

     

    Sudul se dezvolta mai lent si se adreseaza clasei medii-inferioare. Acesta reprezinta doar 4,16% din proiectele aflate in constructie in Bucuresti-Ilfov. In centru predomina dezvoltarile singulare de genul unui imobil de apartamente din cauza lipsei terenurilor libere disponibile, fapt explicat si prin numarul mic de proiecte care nu depaseste 7%.

     

    Consultantii CBRE Eurisko considera ca sistemul bancar romanesc isi va imbunatati produsele prin metode de creditare mult mai diversificate pentru a veni in intampinarea potentialilor clienti. "Numarul de unitati rezidentiale achizitionate de fondurile de investitii a scazut semnificativ, de la 40% din numarul tranzactiilor efectuate in 2007 la sub 10% in anul 2008", acesta fiind un alt factor care a influentat piata rezidentiala locala.
     

  • CBRE: Achizitiile din Europa s-a intors la nivelul din 2004

    Astfel, volumul total de investitii din 2008 s-a ridicat la 116 miliarde de euro, un nivel comparabil cu cel inregistrat in 2004, potrivit unui raport intocmit de catre compania de consultanta imobiliara CB Richard Ellis

     

    Aproape toate pietele au inregistrat un declin in activitate in comparatie cu al treilea trimestru din 2008. "Contrastul dintre trimestrul al treilea si ultimul trimestru a fost puternic influentat de colapsul Lehman Brothers si de intensificarea crizei de pe piata creditelor, care a avut un impact negativ asupra increderii investitorilor. In plus, pana la sfarsitul trimestrului al treilea, criza creditelor a afectat intreaga economie, multe dintre tarile europene au inceput sa intre pe o curba economica descendenta, in vreme ce previziunile pentru 2009 semnaleaza recesiune", se arata intr-un comunicat al companiei.

     

    “S-a inregistrat o crestere accentuata a yield-urilor prime in intreaga Europa in ultimul trimestru al anului 2008, media situandu-se intre 30 si 40 bps. Acest aspect va reusi intrucatva sa diminueze prapastia dintre asteptarile cumparatorilor si ale vanzatorilor, pregatind scena pentru niveluri mai inalte de activitate in 2009”, a declarat Michael Haddock, Director al EMEA Capital Markets Research, CB Richard Ellis.

     

    Cu toate ca activitatea europeana de investitii in T4 a scazut cu 29% fata de al treilea trimestru, rezultatele au fost influentate pozitiv de un numar semnificativ de tranzactii incheiate inainte de sfarsitul anului. Printre acestea au existat si cateva tranzactii notabile, printre care si achizitionarea de catre HSBC a 8-16 Canada Square in Londra pentru suma de 990 milioane de euro si vanzarea portofoliului de tip sale-and-leaseback de catre doua banci italiene principale, Banca Intesa si Unicredit Group, amandoua cumuland un total de 1.65 miliarde de euro.

     

    „In Romania deja apar semnele de aliniere a strategiei developerilor la noile conditii financiare care vor domina economia mondiala pe parcursul lui 2009 ca atare am inceput sa asistam si in tara noastra la cresteri ale yield-urilor (n.r. randamentele cumparatorilor unui activ imobiliar) pentru cladiri de birouri si proiecte de retail sau industriale. Intrucat nu exista prea multe fonduri care dispun de lichiditati pentru achizitii, cei care vor dovedi flexibilitate in negocierea asteptarilor in vanzarea produsului lor vor castiga”, este de parere Alexandra Dimofte, Head of Capital Markets, CB Richard Ellis Eurisko.