Tag: rate

  • Claudiu Năsui: BNR creşte din nou dobânda. Asta înseamnă că cresc toate ratele

    „BNR creşte din nou dobânda. Asta înseamnă că cresc toate ratele. Pentru că ROBOR urmăreşte dobânda BNR. Iar IRCC este doar un ROBOR întârziat cu 6 luni. Deci dacă creşte dobânda BNR, creşte ROBOR şi apoi întârziat creşte şi IRCC”, a scris pe Facebook Claudiu Năsui.

    Conform acestuia, BNR face asta pentru a reduce banii din piaţă „pe care tot ei i-au tipărit. Mai ţineţi minte pandemia? Afaceri închise şi tone de bani tipăriţi. Calea sigură către distrugerea puterii de cumpărare. Prea mulţi bani care urmăresc prea puţine bunuri şi servicii”.

    Claudiu Năsui arată că nu este vina BNR că creşte acum dobânda, dar că e vina BNR că a acţionat ca un „pompier piroman”.

    „Ei dau foc, după care tot ei vin să-l stingă. Foarte bine că îl sting, dar mai bine nu dădeau foc de la început. Şi chiar şi stingerea asta a focului a început mult prea târziu şi mult prea anemic. Iar asta din motive 100% politice. Mai grav, chiar şi acum, acţiunea BNR e în contradicţie cu cea a guvernului, care el încă dă foc. Îndatorarea masivă a statului continuă, iar pentru asta BNR şi sistemul bancar tot măreşte masa monetară. Unul apasă pe frână, celălalt pe accelerat”, adaugă fostul ministru al Economiei.

    El spune că din toate astea pierd în primul rând toţi cei care s-au îndatorat.

    „Ei vor trebui să strângă cureaua, adică să-şi reducă consumul, ca să poată plăti ratele. Dacă nu plătesc rata la bancă îşi vor pierde casa/terenul/investiţia. În al doilea rând vor suferi investiţiile din privat. O dobândă mai mare înseamnă un cost al capitalului mai mare, ceea ce înseamnă mai puţine investiţii private. Ba chiar investiţiile începute nu se vor mai termina. Vor falimenta şi va veni acel val de falimente specific recesiunii”, arată Năsui.

    „Nu era mai bine doar să nu-şi crească statul cheltuielile în halul în care a făcut-o? Nu era mai bine să nu mai facă toate PNDL-urile, toate agenţiile noi de stat şi toate cheltuielile pe care le-au tot crescut? Factura pentru toate acestea încă nu a venit. Dar creşterea dobânzii de azi grăbeşte momentul în care va veni”, a mai scris Claudiu Năsui pe reţeaua de socializare.

  • Viitorul economic al Europei rămâne încert în 2023: De ce este puţin probabil ca scăderea inflaţiei să descurajeze BCE de la mai multe majorări de dobândă

    Inflaţia din zona euro a scăzut din nou sub pragul de două cifre în decembrie, datele publicate vineri dimineaţă arătând că rata principală a ajuns la 9,2%, după ce creşterea anualizată a preţurilor a depăşit 10% în precedentele două luni, relatează Financial Times.

    Totuşi, este puţin probabil ca această încetinire să fie suficientă pentru a convinge Banca Centrală Europeană să nu mai majoreze ratele dobânzilor, pieţele continuând să estimeze o serie de majorări din partea oficialilor de la Frankfurt pe parcursul anului 2023.

    Franziska Palmas, economist senior pentru Europa la grupul de cercetare Capital Economics, a declarat: „Este probabil ca BCE să îşi menţină asprimea legată de rate, în ciuda scăderilor deja înregistrate şi a probabilităţii unor noi scăderi puternice în acest an.”

    În timp ce scăderile preţurilor la combustibili şi subvenţiile guvernamentale au redus ratele inflaţiei globale, presiunile de bază asupra preţurilor rămân puternice.

    Berlinul a achitat majoritatea facturilor de gaz ale gospodăriilor pentru luna decembrie, ceea ce, potrivit economiştilor Commerzbank, a redus cu 1,2 puncte procentuale rata armonizată a inflaţiei globale. Rata a scăzut la 9,6%, de la 11,3% în luna precedentă. Însă creşterea costului serviciilor, un indicator al duratei probabile a presiunilor asupra preţurilor, a accelerat în decembrie.

    Sunt aşteptate noi scăderi în lunile următoare, ca urmare a declinului preţurilor la energie de la începutul anului. De asemenea, în curând, impactul creşterii costurilor energiei electrice de anul trecut, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, va scădea din indicele inflaţiei, ceea ce va diminua substanţial cifra principală.

    Carsten Brzeski, şeful departamentului de cercetare macroeconomică al băncii olandeze ING, a prezis că inflaţia din zona euro ar putea chiar să revină la ţinta de 2% a BCE până la sfârşitul anului 2023.

    Dacă recentele scăderi ale preţurilor la gaze continuă, BCE va trebui aproape sigur să îşi revizuiască în scădere proiecţiile privind inflaţia pentru acest an. Banca centrală a declarat în decembrie că preţurile vor creşte cu 6,3% pe parcursul anului 2023, pe baza ipotezei ca preţul gazelor naturale să ajungă la o medie de 124 de euro pe megawatt/oră pe tot parcursul acestui an.

    Însă preţul contractului olandez TTF de referinţă pentru gazul european a scăzut cu aproximativ 10% în această săptămână, ajungând la doar 69,70 euro/MWh joi după-amiază – un nivel cu 80% mai mic decât maximul din august, de 340 euro/MWh.

    “Prognozele BCE privind inflaţia sunt în prezent prea mari, doar judecând după ipotezele tehnice privind preţurile la gaze şi petrol şi după situaţia actuală a acestor preţuri”, a declarat Brzeski.

    Cu toate acestea, potrivit Bloomberg, ratele creditelor ipotecare franceze au depăşit în decembrie 2% pentru prima dată din 2016, un semn al presiunilor cu care se confruntă gospodăriile, subjugate de creşterea costurilor energiei şi alimentelor. 

    Rata medie a creditelor ipotecare înainte de comisioane şi costuri de asigurare este estimată la 2,04% în decembrie, în creştere de la 1,91% în noiembrie, a precizat Banca Franţei într-o analiză lunară a pieţei publicată joi. 

    Aprobările de credite ipotecare în Franţa au încetinit ritmul în a doua jumătate a anului 2022, în condiţiile în care Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor pentru a limita inflaţia în creştere. Se aşteaptă ca noile credite ipotecare să însumeze 15 miliarde de euro (15,9 miliarde de dolari) în decembrie, ceea ce ar reprezenta cel mai scăzut nivel înregistrat din octombrie 2017. 

    În pofida creşterii, ratele creditelor ipotecare din Franţa sunt încă sub media pe 20 de ani de 3%, creşterile fiind reţinute de reglementări. Creditorii francezi nu pot acorda împrumuturi cu rate peste plafonul cunoscut sub numele de taux d’usure, care este stabilit trimestrial de Banca Franţei. În Germania, Spania şi Italia, ratele ipotecare înainte de comisioane şi costuri de asigurare au depăşit 2% înaintea lunii august a anului trecut. 

  • Cât au crescut ratele creditelor ipotecare legate de ROBOR şi IRCC în acest an şi ce va urma în 2023?

    ♦ Pentru un credit ipotecar de 250.000 de lei pe o perioadă de 30 de ani, la niveluri ale IRCC de 5,7%, respectiv 6%, ratele ar ajunge la 1.869 lei, respectiv 1.922 lei.

    Pentru un credit ipotecar legat de ROBOR, care a ajuns la 7,63% în decembrie 2022, în valoare de 200.000 lei, pe 30 de ani, rata creditului este cu circa 58% mai mare faţă de decembrie 2021, nivelul din luna decembrie 2022 fiind de 1.849 lei. Pentru un credit ipotecar de 250.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, rata creditului ipotecar a ajuns la 2.311 lei.

    Pe de altă parte, în ultimul an rata pentru un credit ipotecar nou legat de IRCC a crescut cu aproximativ 40%, ajungând la 1.272 lei pentru un credit ipotecar de 200.000 lei pe o perioadă de 30 de ani şi 1.590 lei pentru un credit ipotecar de 250.000 lei pe 30 de ani.

    În condiţiile în care IRCC urcă la 5,7% sau 6% în 2023, conform estimărilor ZF, ratele creditelor ipotecare legate de IRCC ar creşte cu circa 18%, respectiv 21%. Astfel, la un credit ipotecar de 200.000 lei pe o perioadă de 30 de ani, la un nivel al IRCC de 5,7%, respectiv 6%, rata ar ajunge la 1.496 lei, respectiv 1.538 lei.

    Pentru un credit ipotecar de 250.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, pentru aceleaşi cotaţii ale indicelui, ratele ar ajunge la 1.869 lei, respectiv 1.922 lei

    Indicele de referinţă IRCC pentru creditele retail în lei ce va fi folosit în T1/2023 creşte peste 5,7%, de la 4,06% la final de 2022. Œn T2/2023 indicele poate ajunge la 6%, însă rămâne sub ROBOR la 3 luni, aflat acum peste 7,6%.


     

     

  • Ironia din spatele haosului: Degringolada din Marea Britanie ar putea fi ceea ce salvează economia. Amânarea declaraţiilor fiscale ar putea economisi 15 miliarde de lire

    Decizia prim-ministrului Rishi Sunak de a amâna declaraţia economică a Trezoreriei Marii Britanii poate economisi până la 15 miliarde de lire sterline şi poate scuti reducerea profundă a cheltuielilor serviciilor publice, potrivit declaraţiilor unui economist de renume, scrie Bloomberg.

    Declaraţia care include previziunile economice şi estimările pentru împrumuturile guvernamentale va fi transmisă pe 17 noiembrie, în loc de 31 octombrie, aşa cum era planificat anterior.

    Amânarea timp de 2 săptămâni şi jumătate permite Oficiului pentru responsabilitatea bugetară să includă o scădere bruscă a ratelor dobânzilor de pe piaţă, în urma plecării lui Liz Truss de la putere.

    Torsten Bell, directorul executiv al Resolution Foundation, a declarat că economiile s-ar putea ridica la 15 miliarde de lire sterline, echivalentul unui sfert din bugetul anual de apărare al Regatului Unit.

    „Rentabilitatea obligaţiunilor a scăzut mult”, a spus Melanie Baker, economist senior la Royal London Asset Management. „Mărimea găurii fiscale despre care se vorbea acum câteva săptămâni a avut loc într-un moment în care randamentele obligaţiunilor erau mai mari. Acum acestea au scăzut, iar costul împrumuturilor guvernamentale este mai mic. Situaţia în cauză reduce dimensiunea deficitului fiscal.”

    Trezoreria a refuzat să comenteze estimările.

    Sunak şi ministrul de finanţe al Regatului Unit, Jeremy Hunt, se luptă pentru a acoperi un decalaj în finanţele publice cauzat de creşterea inflaţiei şi a ratelor dobânzilor. Contextul global dificil a fost agravat de planul lui Truss de reduceri de taxe, care a adăugat o rată de penalizare pentru împrumuturile din Regatul Unit.

    De când Hunt a inversat majoritatea acestor măsuri şi Sunak a devenit prim-ministru în această săptămână, ratele pieţei s-au stabilit.

    Chiar şi aşa, potrivit lui Hunt, cheltuielile guvernamentale vor trebui reduse drastic pentru ca împrumuturile să nu scape de sub control.

    „Va trebui să luăm decizii dificile pentru a readuce stabilitatea şi încrederea”, a declarat Sunak miercuri în Parlament. „Cheltuielile trebuie plătite. O vom face într-un mod corect şi plin de compasiune.”

    Înăsprirea fiscală necesară pentru echilibrarea contabilităţii poate compensa o parte din câştigul ratei dobânzii prin încetinirea creşterii şi, în consecinţă, prin reducerea încasărilor fiscale.

  • Nouriel Roubini anticipează o combinaţie „urâtă” între anii ’70 şi criza financiară globală

    Într-un interviu acordat podcastului Odd Lots, directorul general al Roubini Macro Associates şi autorul noii cărţi “MegaThreats: Ten Dangerous Trends That Imperil Our Future, And How to Survive Them” (Zece tendinţe periculoase care ne pun în pericol viitorul şi cum să supravieţuim), spune că durerea economică şi de piaţă cauzată de creşterea ratelor va fi prea greu de suportat pentru băncile centrale. Acestea vor renunţa în cele din urmă la înăsprirea politicii monetare înainte ca inflaţia să fie învinsă, conform Bloomberg.

    În timp ce Roubini şi-a câştigat porecla de “Dr. Doom” pentru opiniile sale îndelungate şi pesimiste despre economia globală, apariţia sa anterioară în Odd Lots s-a dovedit a fi prevăzătoare. Într-un episod înregistrat în mai 2020, el a avertizat că orice redresare economică va fi urmată de o perioadă de inflaţie ridicată, datorită unei combinaţii de şocuri ale ofertei şi de relaxare agresivă, o opinie care a devenit de atunci o naraţiune curentă.

    În prezent, Roubini este din ce în ce mai convins că lumea va fi prinsă într-o perioadă de stagflaţie, în timp ce băncile centrale se vor strădui să ţină sub control aşteptările inflaţioniste şi, în cele din urmă, vor clipi în faţa unor probleme pe pieţele financiare. El aminteşte de acţiunile care au scăzut cu peste 20% în acest an, de tensiunile din domeniul capitalului privat, de răcirea pieţei imobiliare din SUA şi de o piaţă a creditelor în declin, în care companiile au profitat de anii de rate scăzute ale dobânzii pentru a se îndatora.

    “Şi acesta este doar începutul acestei dureri. Aşteptaţi până când va fi o durere reală şi atunci veţi avea o instituţie financiară majoră care ar putea ceda la nivel global, nu în SUA poate acum, dar cu siguranţă la nivel internaţional. Există câteva firme care sunt uriaşe şi sistemice. Acestea pot da faliment. S-ar putea să aveţi un alt efect Lehman, apoi Fed va trebui să se lase păgubaşă. Veţi avea o recesiune severă şi veţi avea un şoc pe piaţa financiară. Cu siguranţă că se vor da înapoi.”, a spus el.

    Dar nici măcar o recesiune profundă de această natură nu va fi suficientă pentru a reduce inflaţia, datorită efectelor persistente ale şocurilor negative ale ofertei.

    “Inflaţia nu va scădea suficient de repede pentru că există un şoc negativ al ofertei”, explică Roubini. “Amintiţi-vă că atunci când aveţi un şoc negativ al ofertei, veţi avea o recesiune şi o inflaţie ridicată”, spune Roubini. “Nu vom avea o scădere a inflaţiei suficient de rapidă pentru a ajunge la 2%”.

    Rezultatul va fi o perioadă care combină cele mai rele momente din anii ’70 şi criza financiară globală, prezice Roubini. În timp ce o mare parte din previziunile lui privind inflaţia se datorează presiunilor asupra ofertei, care s-ar putea atenua pe termen scurt, el vede impedimente structurale mai mari, care vor reduce creşterea potenţială şi vor menţine preţurile la un nivel ridicat în următorii ani. Pe lângă Covid, el citează războiul din Ucraina, perturbările în curs de desfăşurare din China, forţe mai mari, inclusiv deglobalizarea, îmbătrânirea populaţiei, limitele imigraţiei, războiul cibernetic, politica populistă, creşterea puterii sindicatelor, alte pandemii şi efectele schimbărilor climatice.

    Potrivit lui Roubini, o altă schimbare importantă care se anunţă este un efort mai agresiv în întreaga lume pentru a evita dolarul american, ca urmare a impunerii sancţiunilor împotriva Rusiei. În acest sens, părerile sale se aseamănă cu cele ale altor proeminenţi ai dolarului, inclusiv ale strategului de la Credit Suisse AG, Zoltan Pozsar şi ale lui Ray Dalio de la Bridgewater Associates LP. Roubini lucrează cu Atlas Capital Team, la care s-a alăturat în urmă cu doi ani în calitate de cofondator, pentru a crea un înlocuitor al dolarului digital susţinut de un amestec de aur, proprietăţi imobiliare americane şi titluri de stat americane pe termen scurt.

    Evoluţiile recente din Marea Britanie oferă o imagine a modului în care Roubini vede lucrurile la scară mai largă. După ce guvernul britanic a prezentat în septembrie un mini-buget sortit eşecului, o măsură care a tulburat piaţa de obligaţiuni şi a provocat haos pentru fondurile de pensii, Banca Angliei a amânat planurile de reducere a bilanţului său şi chiar l-a extins prin noi achiziţii de obligaţiuni.

    “Primul exemplu este exact Banca Angliei. Confruntaţi cu un şoc financiar, ce au făcut? S-au speriat total şi s-au întors la MMT. Aşa că acest lucru se va întâmpla peste tot”, spune Roubini. “Nu cred băncile centrale când spun “vom lupta cu orice preţ împotriva inflaţiei”, pentru că au iluzia unei aterizări uşoare sau a unei aterizări dure, care este scurtă şi superficială, două trimestre de creştere negativă şi apoi se revine la creştere şi relaxare. Acest lucru nu se va întâmpla. Va deveni urâtă, recesiunea şi veţi avea o criză financiară.”

    O parte din ceea ce va face ca acest capitol să fie atât de dureros şi, potrivit lui Roubini, potenţial mai rău decât inflaţia din anii 1970, este pur şi simplu nivelul ridicat al datoriei în ţările dezvoltate. Aceasta include atât guvernele, cât şi companiile, care s-ar putea să nu-şi permită să ramburseze sau să îşi reînnoiască datoriile pe măsură ce ratele dobânzilor cresc.

    “În anii ’70 am avut două şocuri stagflaţioniste, cu inflaţie şi recesiune”, explică el. “Dar ratele de îndatorare erau de 100% din PIB pentru economiile avansate din sectorul privat şi public. După GFC, cu criza datoriilor, ipoteci, locuinţe, datorii bancare, dar am avut deflaţie, deoarece a fost un şoc negativ al cererii agregate şi o criză a creditelor. Aşa că am putut relaxa politicile monetare şi fiscale aşa cum am dorit. Astăzi avem niveluri ale datoriei în PIB de 350% din PIB la nivel global, 420% în economiile avansate.”

    În opinia sa, suntem martorii prăbuşirii politicii generale, deoarece un mediu economic sumbru se intersectează cu o creştere a politicilor populiste atât la stânga, cât şi la dreapta.

    “Ne aflăm deja într-o adevărată bombă cu ceas în ceea ce priveşte presiunile sociale şi politice”, spune Roubini. “O criză economică, o criză financiară şi o criză geopolitică vor înrăutăţi mult aceste lucruri.”

     

  • Creşterea ROBOR a dus ratele creditelor ipotecare în lei în sus cu 70-80% în ultimul an, iar IRCC vine din urmă cu o creştere de 34-40%. Cât plătesc acum românii în ambele cazuri?

    ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei luate înainte de luna mai 2019, se afla la un nivel de puţin peste 1,5% în octombrie 2021, pentru ca în octombrie 2022 să ajungă la peste 7,9% ♦ Odată cu creşterea indicelui ROBOR, ratele la creditele ipotecare pe care românii le-au luat înainte de introducerea IRCC au mers pe o pantă ascendentă ajungând la o creştere de 70-80% în ultimul an ♦ Începând cu octombrie 2022, IRCC a făcut primul pas spre rate mai mari pentru creditele ipotecare, respectiv o creştere până la 4,06%, de la 2,65%, traiectoria fiind una de creştere.

    BRD, Raiffeisen şi UniCredit Bank, trei din cele mai mari 10 bănci din sistemul bancar, au înregistrat în ultimul an creşteri ale ratelor clienţilor la creditele ipotecare în lei legate atât de ROBOR – între 70 şi 80% – cât şi la ratele ipotecarelor în lei legate de IRCC – între 34 şi 40%, potrivit simulărilor transmise de bănci la solicitarea ZF.

    Indicele ROBOR este un indicator al pieţei monetare, iar din anul 2010 a fost stabilit de guvern drept referinţa în funcţie de care să fie stabilite ratele creditelor. După luna mai a anului 2019, IRCC a înlocuit ROBOR, acesta având la bază media aritmetică a ratelor dobânzilor zilnice ale tranzacţiilor interbancare trimestriale.

    Astfel, în cazul BRD, pentru un credit ipotecar în valoare de 250.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, legat de ROBOR, pe data de 1 octombrie 2021, la un nivel al ROBOR la 3 luni de 1,79%, rata lunară ar fi fost 1.236 lei. Pentru data de 3 octombrie 2022, pentru acelaşi credit ipotecar, când ROBOR la 3 luni era 7,92%, rata lunară ar fi ajuns la 2.248 lei, însemnând o creştere de 82%, respectiv 1.012 lei în plus la rată.

    Din perspectiva aceluiaşi credit ipotecar, dar legat de indicele IRCC, unde IRCC se afla la un nivel de 1,08% la 1 octombrie 2021, rata lunară ar fi fost atunci de 1.134 lei. Pentru acelaşi credit ipotecar al BRD, la 1 octombrie 2022, la un nivel al IRCC de 4,06%, rata lunară ar fi ajuns la 1.580 lei, însemnând o creştere de 40%, adică un plus de 446 lei la rata creditului. În cazul unei simulări oferite de Raiffeisen Bank, la un credit ipotecar de 250.000 lei, pe o perioadă de 25 de ani, care este legat de ROBOR la 3 luni, pe data de 30 septembrie 2021, când nivelul ROBOR la 3 luni se afla la 1,69%, rata lunară era de 1.386 lei. La 30 septembrie 2022, rata aceluiaşi credit, dar la un nivel al ROBOR de 7,93%, s-a dus până la 2.397 lei, însemnând o creştere cu 73%, respectiv 1.011 lei în plus de plată la rata lunară.

    Pentru acelaşi credit ipotecar al Raiffeisen Bank, dar legat de IRCC, în luna octombrie 2021, când nivelul IRCC era de 1,08%, rata lunară era de 1.209 lei. Acum, după creşterea de la 1 octombrie 2022, rata pentru acelaşi credit ipotecar, la un nivel al IRCC de 4,06%, s-a dus la o rată lunară de 1.635 lei, însemnând o creştere de 34%, respectiv 440 lei în plus la rată.

    „Impactul nu este de neglijat şi nu există o soluţie unică, potrivită în toate cazurile pentru optimizarea acestuia. Fiecare client trebuie să îşi analizeze atent situaţia financiară prezentă, viitoare şi opţiunile înainte de luarea unei decizii“, au transmis reprezentanţii Raiffeisen Bank pentru ZF.

    În acelaşi timp, reprezentanţii Raiffeisen Bank susţin că românii ar trebui să aibă în vedere faptul că trecerea de la ROBOR la IRCC aduce cu sine o scădere de rată temporară, având în vedere aşteptarea ca IRCC să aibă o evoluţie crescătoare în perioada următoare. Prin urmare, românii ar avea două soluţii pe care le-ar putea accesa, astfel încât să aducă un oarecare beneficiu.

    „Trecerea de la dobândă variabilă la o dobândă fixă este o soluţie care asigură protecţie pentru o perioadă de 5 ani. Clienţii Raiffeisen Bank pot opta pentru o astfel de modificare prin semnarea unui simplu act adiţional la contractual de credit, urmând ca la finalul celor 5 ani să revină la dobânda variabilă. Refinanţarea şi consolidarea creditelor existente poate ajuta la optimizarea bugetului lunar atât prin modificarea duratei de creditare, cât şi prin modificarea structurii costurilor, în cazul nostru, clienţii pot apela la refinanţarea creditelor cu dobândă fixă, atât negarantată, cât şi garantată cu ipotecă“, au mai explicat reprezentanţii Raiffeisen Bank. Conform informaţiilor tranmise de re Raiffeisen Bank, în prezent 75% din creditele ipotecare sunt pe dobândă fixă.

    În cazul UniCredit Bank, reprezentanţii băncii au transmis pentru ZF doar o simulare privind evoluţia ratei lunare pentru un credit ipotecare în valoare de 250.000 lei, pe o perioadă de 25 de ani, legat de IRCC. În ceea ce priveşte rata creditului ipotecare la octombrie 2021, nivelul era de 1.209 lei, iar în prezent, rata aceluiaşi credit a ajuns la 1.635 lei, însemnând o creştere de 35%, respectiv un plus de 426 lei la rata lunară.

    „Impactul creşterii indicatorului de dobânda, fie el ROBOR sau IRCC, asupra ratelor clienţilor care au credite în desfăşurare depinde de mai mulţi factori, respectiv: perioada de creditare şi perioada rămasă până la finalizarea creditului, dar şi valoarea împrumutului sau tipul de grafic selectat (rate egale sau descrescătoare). Pe de altă parte, deşi creşterea ROBOR a fost mai abruptă, dat fiind că acesta este un indicator care reacţionează imediat la contextul pieţei (atât în sensul majorării cât şi al diminuării valorii acestuia), creşterea indicatorului IRCC urmează aceeaşi traiectorie într-un ritm mai lent (cu o întârziere de aproximativ 6 luni). Astfel, începând cu actualizarea IRCC de la 1 octombrie, ecartul dintre cei doi indicatori a început să se reducă“, au explicat reprezentanţii UniCredit Bank pentru ZF.

    Pentru realizarea unei imagine de ansamblu privind evoluţia ratelor la creditele ipotecare în lei la principalele bănci din sistem, atât pentru cele legate de ROBOR, cât şi pentru creditele ipotecare legate de IRCC, ZF a transmis solicitări şi la Banca Transilvania, BCR şi ING Bank, dar simulările nu au fost furnizate de aceste bănci până la închiderea ediţiei.

    Deşi dobânda fixă poate fi o soluţie temporară pentru români, până la stabilizarea fluctuaţiilor din piaţă, aceasta este de regulă puţin mai mare decât valoarea dobânzii variabile din prezent, din cauza unui calcul realizat de fiecare bancă pentru a încorpora estimările relevante pentru evoluţiile viitoare privind contextul economic. Pe de altă parte, această soluţie oferă o protecţie, dobânda având un nivel fix, ceea ce creează predictiblitate în bugetul clienţilor pentru a-şi face planuri.

    Ratele creditelor ipotecare în lei legate de ROBOR au înregistrat creşteri de la lună la lună. Pentru a vedea evoluţia acestor rate ZF a calculat, cu ajutorul platformei Conso.ro şi al datelor BNR privind evoluţia ROBOR, rata ipotetică pentru trei categorii de credite ipotecare, respectiv o valoare a creditului ipotecar de 200.000 lei, de 250.000 lei şi de 300.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, utilizând nivelul mediu al ROBOR la 3 luni din fiecare lună în ultimul an şi o marjă aproximativă de 3% pe care băncile o adaugă la ROBOR când calculează dobânzile în cazul creditelor ipotecare, nivelul marjei fiind în general între 2,5% şi peste 3% în cazul celor mai mari bănci din România. Dobânzile nu sunt actualizate zilnic în contractele de credit, ci trimestrial sau semestrial în funcţie de bancă.

    Astfel, pentru un credit ipotecar în lei în valoare de 200.000 lei contractat de un român pe o perioadă de 30 de ani rata era de 1.013 lei pe lună în iulie 2021, când ROBOR la 3 luni era la cel mai mic nivel, respectiv 1,5%, Analizând evoluţia ROBOR din ultimul an, se observă cum fiecare creştere influenţează şi creşterea ratelor plătite lunar. În perioada iulie – decembrie 2021, creşterea a fost de aproape 161 lei, iar pe măsură ce ROBOR a urcat mai accentuat şi rata a devenit din ce în ce mai mare.

    Pentru acest exemplu, pe data de 9 august 2022, ROBOR a atins un nivel de 8,14%, ceea ce a propulsat rata acestui credit la 1.926 lei, însemnând o creştere de circa 90%, adică aproape dublare. Ulterior, luna septembrie a venit cu o stagnare a nivelului ROBOR la 7,92%, ceea ce a însemnat o rată de 1.893 lei. Acest nivel a fost menţinut până când, în luna octombrie dobânda de politică monetară a crescut de la 5,5%, la 6,25%. Astfel ROBOR a pornit din nou în sus, ajungând pe data de 10 octombrie la 7,99%, însemnând o rată lunară pentru acest exemplu de 1.903 lei.

    În cazul unui credit ipotecar în lei în valoare de 250.000 lei contractat de un român pe o perioadă de 30 de ani, în luna iulie 2021, când ROBOR la 3 luni era la cel mai mic nivel, rata lunară se situa la 1.267 lei. Un an mai târziu, acelaşi credit legat la ROBOR a ajuns să aibă o rată de 2.407 lei, la un nivel al ROBOR de 8,14%, însemnând mai mult decât o dublare. Raportat la luna august 2021, rata a crescut cu 87%, până la 2.392 lei pe data de 10 august 2022, însemnând o sumă în plus la rată de 1.110 lei. Odată cu luna septembrie şi cu o scădere uşoară a nivelului ROBOR la 7,92%, rata acestui credit a ajuns la 2.366 lei, iar pe 10 octombrie rata lunară a consemnat din nou o creştere până la 2.379 lei.

    În ceea ce priveşte ultimul exemplu din simularea efectuată de ZF, unde valoarea creditului ipotecar contractat este de 300.000 lei, baza ratei este mai mare, respectiv 1.520 lei în iulie 2021, iar un an mai târziu rata a ajuns la 2.889 lei, însemnând o creştere asemănătoare cu cea din exemplul anterior. Raportat la luna august 2021, rata a crescut cu 87%, până la 2.871 lei pe data de 10 august 2022, însemnând un avans de 1.351 lei. Faţă de nivelurile atinse pe 9 şi 10 august 2022, luna septembrie vine cu o scădere relativ mică de 30-50 lei, pentru ca odată cu 10 octombrie 2022, nivelul să înceapă din nou o creştere uşoară.

    Rata de dobândă zilnică a tranzacţiilor interbancare reprezentă media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa monetară interbancară. Deşi noul indice este la un nivel mult mai mic decât ROBOR, respectiv 4,06%, acesta are o întârziere de 6 luni, ceea ce înseamnă că în momentul în care ROBOR va scădea, IRCC poate ajunge la nivelul actual al ROBOR. Prin urmare, la un moment dat IRCC poate să fie mai mare decât ROBOR, situaţie asemănătoare cu perioada de după introducerea IRCC.

    ROBOR la 3 luni a ajuns la un nivel de 7,99% luni, reluând un trend ascendent după ce timp de câteva săptămâni, nivelul stagnase în jurul a 7,92% -7,93%. Odată cu şedinţa BNR prin care s-a anunţat o creştere a dobânzii cheie cu 0,75 puncte procentuale până la 6,25%, piaţa a reacţionat, iar ROBOR la 3 luni a început să crească, ajungând la 7,94% joi, ulterior la 7,96% vineri.

    În ceea ce priveşte indicele IRCC, odată cu debutul lunii octombrie 2022, nivelul indicelui a crescut de la 2,65%, la 4,06%, însemnând automat o creştere a ratelor creditelor legate de IRCC.

     

    Simulare BRD pentru un credit ipotecar de 250.000 lei, pe 30 de ani, legat de ROBOR:

    ROBOR 3M la 1 oct 2021:

    1.79% -> rata lunară 1.236 lei

    ROBOR 3M la 3 oct 2022:

    7.92% -> rata lunară 2.248 lei

    Creştere de 82%, respectiv 1.012 lei

     

    Simulare BRD pentru un credit ipotecar de 250.000 lei, pe 30 de ani, legat de IRCC:

    IRCC valabil la 1 oct 2021:

    1.08% -> rata lunară 1.134 lei

    IRCC valabil la 1 oct 2022:

    4.06% -> rata lunară 1.580 lei

    Creştere de 40%, respectiv 446 lei

     

    Simulare Raiffeisen pentru un credit ipotecar de 250.000 lei, pe 25 de ani, legat de ROBOR:

    ROBOR 3M la 30 sept 2021:

    1,69% -> rata lunară 1.386 lei

    ROBOR 3M la 30 sept 2022:

    7,93% -> rata lunară 2.397 lei

    Creştere de 73%, respectiv 1.011 lei

     

    Simulare Raiffeisen pentru un credit ipotecar de 250.000 lei, pe 25 de ani, legat de IRCC:

    IRCC la 1 oct 2021:

    1,08% -> rata lunară 1.301 lei

    IRCC la 1 oct 2022:

    4,06% – >rata lunară 1.741 lei

    Creştere de 34%, respectiv 440 lei

     

    Simulare UniCredit pentru un credit ipotecar de 250.000 lei, pe 25 de ani, legat de IRCC:

    IRCC la oct 2021:

    1,08% -> rata lunară 1.209 lei

    IRCC la oct 2022:

    4,06% -> rata lunară 1.635 lei

    Creştere de 35%, respectiv 426 lei

    Sursa: Băncile

  • Şoc pe piaţa imobiliarelor din SUA: Ratele ipotecare cresc la 6,7%, cel mai mare nivel înregistrat din 2007

    Ratele ipotecare au crescut la cel mai înalt nivel din 2007, costurile mai mari ale împrumuturilor forţând şuruburile şi mai mult pe piaţa imobiliară din SUA, care se răceşte rapid, raporteaza Bloomberg.

    Media pentru un împrumut fix pe 30 de ani a fost de 6,7%, în creştere faţă de 6,29% săptămâna trecută, a declarat joi Freddie Mac. Ratele au urmărit o creştere a randamentelor trezoreriei pe 10 ani, care s-au apropiat de 4% la începutul acestei săptămâni.

    Ratele ipotecare scăzute din punct de vedere istoric au alimentat creşterea preţurilor la locuinţe din cauza pandemiei, dar costurile împrumuturilor s-au dublat de la începutul anului aproape de 3%. Saltul rapid a subminat puterea de cumpărare a vânătorilor de case şi a târât în ​​jos preţurile imobiliare, în timp ce Rezerva Federală încearcă să abordeze inflaţia.

    „Incertitudinea şi volatilitatea de pe pieţele financiare au un impact puternic asupra ratelor ipotecare”, a declarat Sam Khater, economistul şef al lui Freddie Mac.

    Ratele ipotecare au scăzut pentru scurt timp sub 5% la începutul lunii august, crescând de atunci cu aproape 2 puncte procentuale. Datele publicate în această săptămână au arătat că preţurile caselor din 20 de oraşe din SUA au înregistrat o scădere lunară în iulie, pentru prima dată din 2012. Seattle, San Francisco şi San Diego au înregistrat cele mai mari scăderi, deoarece pieţele scumpe de pe Coasta de Vest scad rapid.

    Vânzările de case în aşteptare din SUA au scăzut în august pentru a şaptea oară în acest an, coborând la cel mai mic nivel din 2011, excluzând perioada imediată de după pandemie, potrivit indicelui Asociaţiei Naţionale a Agenţilor Imobiliari, publicat miercuri.

    Este o întorsătură gravă după mai bine de doi ani de boom imobiliar care a împins preţurile imobiliarelor din SUA la maxime record. Situaţia este probabil să se înrăutăţească pe măsură ce ratele cresc spre 7%, un nivel nemaivăzut din 2002.

    „Sporul uriaş al ratelor ipotecare din ultimele nouă luni a lovit bugetele multor cumpărători, ducând la o scădere semnificativă a tranzacţiilor”, a declarat George Raţiu, manager de cercetare economică la Realtor.com. „În vreme ce politica monetară continuă să se înăsprească, se aşteaptă ca ratele ipotecare să continue să crească.”

  • Credit acordat de stat plătit tot de stat: Blue Air nu a plătit nicio rată la împrumutul Eximbank

    Blue Air nu a plătit nicio rată la creditul în valoare de 300 mil. lei acordat de Eximbank cu garanţia statului, statul şi-a asumat plata ratelor din noiembrie 2021 şi până în prezent. „Au fost achitate 10 rate în perioada noiembrie 2021 – august 2022, în valoare de 50.129.166 lei“, spun pentru ZF reprezentanţii Blue Air, care arată că ratele nu au fost achitate de companie.

    Blue Air a avut o perioadă de graţie de 12 luni din momentul în care a primit creditul şi până la efectuarea primei plăţi. Reprezentanţii Blue Air susţin că încă din luna august 2021 au atenţionat Ministerul Finanţelor şi Ministerul Transporturilor despre situaţia financiară pre­cară în care se afla compania. La acea dată, ministrul transpor­tu­rilor era Cătălin Drulă, iar ministru al finanţelor a fost Dan Vîlceanu.

    Compania a trimis un memoriu către Ministerul Transporturilor şi Ministerul de Finanţe în data de 18 august 2021 în care dorea să organizeze o ofertă publică de acţiuni în valoare de 110 mil. euro la bursa de valori din Londra şi cerea statului să execute garanţiile acordate, statul preluând 75% din acţionariatul companiei, lucru care nu s-a înâmplat nici până în prezent, când compania a intrat în incapacitate de plată.

  • Totul sau nimic: Băncile centrale sunt mai hotărâte ca niciodată să parieze tot pe majorarea ratelor dobânzii pentru a învinge inflaţia, cu riscul ca economiile să aterizeze într-o recesiune severă

    Băncile centrale sunt gata să conducă economia mondială periculos de aproape de o recesiune, în încercarea de a combate inflaţia. După ce au văzut şi au acţionat prea târziu împotriva creşterii galopante a preţurilor Fed şi omologii săi vor să câştige lupta cu inflaţia chiar şi cu preţul contractării  economiilor, scrie Bloomberg.

    Aproximativ 90 de bănci centrale au majorate ratele dobânzilor în acest an, iar jumătate dintre acestea au crescut ratele cu cel puţin 75 de puncte dintr-un singur foc. Rezultatul acestor decizii este cea mai amplă înăspirere a politicii monetare din ultimii 15 ani şi abandonarea erei banilor ieftini.

    În trimestrul actual vor avea loc creşteri uriaşe ale ratelor la comanda celor mai importante bănci centrale din lume, potrivit analiştilor de la JP Morgan.

    Doar în această săptămână, Fed va majora pentru a treia oară la rând dobânda cu 75 de puncte de bază, în timp ce există voci care cer o majorare de un punct întreg după ce inflaţia din SUA a sărit din nou în august de pragul de 8%.

    Se preconizează că Banca Angşiei îşi va majora deasemenea dobânda cu 50 de puncte, ea fiind urmată de ţări precum Norvegia, Suedia, Elveţia sau Indonezia.

    În timp ce băncile încep să calce puternic frâna, factorii de decizie din interiorul acestora au început să discute public într-o manieră tot mai sumbră despre riscurile cu care vin aceste majorări, adică recesiunea şi producerea unor turbulenţe pe piaţa muncii.

    Nu mai există niciun dubiu privind impactul negativ pe care înăsprirea politicii monetare o va avea asupra economiilor ci doar o întrebare: Cât de rău ar putea fi?

    Analiştii de la Black Rock estimează că readucerea inflaţiei la nivelul de 2% ar însemna o recesiune severă pentru SUA şi ar produce cel puţin trei milioane de şomeri. În cazul Europei, rezultatul scontat de BCE ar putea produce încă pierderi şi mai mari decât cele ale SUA.

    Nici măcar investitori nu vor putea scăpa de această furtună.

    După ce inflaţia pentru luna august a fost raportată în SUA, piaţa bursieră s-a confruntat cu cea mai severă prăbuşire din ultimii doi ani, determinată de planurile Fed privind înăsprirea şi mai agresivă a politicii moneetare.

    Cunoscutul investitor Ray Dalio prevesteşte o prăbuşire a pieţelor de acţiuni de peste 20%, pe măsură ce ratele vor continua să crească.

    Din 1980 şi până în prezent, economia mondială a crescut în medie cu 3,4%. Acum, odată cu înăsprirea politicii monetare, la care se adaugă problemele cauzate de COVID-19 şi de războiului din Ucraina, rata de creştere va ajunge la 1%, potrivit economiştilor.

    „Avem în faţa noastră toate ingredintele unei recesiuni globale”, a declarat Kevin Warsh, fostul guvernator al Fed.

     

  • Urmează cele mai dificile două trimestre – T4 şi T1 – pentru cei care au credite ipotecare/imobiliare legate la IRCC. În T1/2023 DAE ajunge la nu mai puţin de 8%, o dobândă care va fi destul de greu de plătit. Creşterea accelerată a ratelor care va urma poate fi acoperită doar printr-o majorare salarială de 20%, fără a include inflaţia

    Totul a pornit de la o discuţie pe care am avut-o săptămâna trecută cu cineva care avea un credit ipotecar luat anul trecut în septembrie şi care a pornit cu o rată de 1.450 de lei pe lună, iar acum plăteşte 1.700 de lei. De la 1 octombrie va plăti mai mult (banca încă nu i-a comunicat noua rată), iar de la 1 ianuarie va plăti şi mai mult. Întrebarea a fost ce să facă, cum poate plăti această creştere, dacă băncile au soluţii şi care ar fi ele. Greu de răspuns, mai ales că nu poate jongla din scadenţă, pentru că nu are suficienţi ani de plată pentru ca banca să-i poată majora scadenţa cu anii pe care i-a plătit deja, astfel încât rata să-i rămână aproape la fel şi să nu fie lovit atâ de mult de creşterea IRCC.

    Nu ştiu dacă multă lume este pregătită pentru şocul creşterii IRCC din trimestrul al IV-lea şi trimestrul I al anului viitor, care implică o majorare substanţială a ratei de plată la bancă.

    Acum IRCC este 2,56%, de la 1 octombrie creşte la 3,9%, iar la de 1 ianuarie se va duce la 5,7%, pe baza calculelor de până acum privind dobânzile tranzacţionate pe piaţa interbancară (în iulie dobânda medie a fost de 4,72%, în august a fost de 6,21%, iar până pe 15 septembrie dobânda medie de tranzacţionare a fost de 6,05%).

    Pentru cineva care a luat un credit ipotecar anul trecut în perioada octombrie-noiembrie-decembrie, când a fost cel mai mic IRCC, de 1,08%, creşterea de acum şi mai ales ce va urma este ucigătoare.

    Ca un exemplu: pentru un credit de 60.000 de euro cu un IRCC, 1,08% în momentul acordării creditului, plus marja băncii de 2%, plus taxele şi asigurările aferente de 0,3%, a rezultat un DAE de 3,38%, cu o rată lunară de 1.678 de lei.

    Acum, IRCC este de 2,56% plus marja băncii de 2%, plus 0,3% taxele, rezultă DAE de 4,86%, care implică o rată de 2.048 lei pe lună.

    De la 1 octombrie, odată cu noul IRCC de 3,9%, cu marja băncii şi taxele, rezultă DAE de 6,2%, care implică o rată lunară de plată de 2.383 de lei.

    De la 1 ianuarie, cu noul IRCC de 5,7%, plus marja băncii, plus taxele, rezultă DAE de 8%, ceea ce implică o rată de 2.833 de lei pe lună.

    Este foarte greu de acomodat o asemenea creştere în numai un an, mai ales în condiţiile actuale, cu explozia inflaţiei, creşterile generalizate de preţuri şi facturile la energie.

    În momentul în care a fost luat creditul de 60.000 de euro, salariul net era de 5.600 de lei pe lună, un salariu destul de bun. Rata reprezenta 30% din salariu, rămânând disponibili 3.900 de lei.

    De la 1 ianuarie, care este numai peste trei luni şi două săptămâni, noua rată de 2.833 de lei înseamnă 50% din salariu, rămânând disponibili 2.760 de lei. O bună parte din bani sunt deja mâncaţi de creşterea preţurilor, aşa că ceea ce va rămâne disponibil este mult mai puţin.

    Va fi un şoc pentru mulţi corporatişti care anul trecut, când au luat creditul la cea mai mică dobândă, nu puteau să-şi închipuie ce va fi în doar un an. Foarte mulţi îşi calculau că după plata ratei rămân cu 3.900 de lei, bani care puteau acoperi utilităţile, benzina, şi mai rămâneau bani pentru city-break, ieşit la restaurant şi achiziţia de haine.

    După cele două majorări de IRCC, de la 1 octombrie şi de la 1 ianuarie, suma care ar rămâne disponibilă va fi mult mai mică şi va implica o reducere dramatică a city-break-urilor, ieşirilor la restaurant/terase şi a schimbării hainelor.

    Nimeni nu este pregătit pentru acest lucru.

    Ceea ce va urma va fi o frustrare extraordinară, care se va îndrepta către bănci (deja profiturile pe care le obţin băncile încep să atârne greu, într-un sens negativ), împotriva guvernului şi a partidelor, iar politicienii vor da vina pe Banca Naţională pentru modul în care a gestionat inflaţia şi politica de dobânzi. Explicaţiile logice legate de evoluţiile economice şi financiare din lume şi de la noi nu vor mai ţine.

    În urmă cu un an, când a fost cea mai bună perioadă de IRCC, băncile au dat credite ipotecare/imobiliare cu toate mâinile. Nimeni nu lua în considerare această creştere de dobândă, care va da toate bugetele celor care au luat împrumuturi peste cap.

    Problema corporatiştilor cu credite ipotecare/imobiliare este că nici nu prea au marjă de manevră, pentru că au numai un an de plată la credit, care nici nu s-ar vedea dacă banca ar prelungi scadenţa în încercarea de a menţine rata la fel.

    Pentru cei care au luat credite în urmă cu mai mulţi ani, o soluţie ar fi majorarea scadenţei cu anii care s-au plătit deja, astfel încât să se păstreze rata, iar creşterea care va urma în T4 şi T1 să fie mai uşor de suportat.

    Pentru exemplul de mai sus soluţia ideală ar fi ca angajatorul celui care a luat creditul să-i majoreze salariul cu 20% numai pentru a-i acoperi creşterea ratei. Dar este greu de crezut că sunt companii care pot majora salariile de la anul cu 20% în condiţiile actuale. Iar acest lucru nu implică şi o majorare care să acopere creşterea preţurilor, adică a inflaţiei.

    Aşa că vor urma două trimestre de şoc pentru care lumea nu este pregătită, dar care vor aduce o nemulţumire generală, mai ales în rândul corporatiştilor.