BusinessMagazin

Tag: publicitate

  • Paradoxul din fotbal: două dintre cluburile cu cele mai mari venituri sunt în insolvenţă

    Cluburile de fotbal profesionist din România care au înregistrat cele mai mari venituri în 2015, între 8 – 4.8 milioane de euro, sunt FC Steaua, urmată de CS Pandurii Tg. Jiu şi ASA Târgu Mureş (locurile 2 – 3 sunt în 2016 în insolvenţă după pierderea finanţatorilor), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ligii Profesioniste de Fotbal.

    Din punct de vedere al veniturilor înregistrate din vânzarea biletelor, topul cluburilor este reprezentat de FC Steaua, FC Dinamo şi FC Botoşani, în timp ce, în funcţie de veniturile din sponsorizări şi publicitate se diferenţiază FC Dinamo (peste 1.3 milioane de euro), FC Steaua (aproximativ 1.2 milioane de euro) şi Viitorul Constanţa (peste 780.000 de euro). 

    Cinci cluburi au înregistrat profit net în 2015: Viitorul Constanţa (1.2 milioane de euro), CS Gaz Metan Mediaş (520.000 de euro), FC Botoşani (125.000 de euro), CS Pandurii Tg. Jiu (89.000 de euro) şi Dinamo Bucureşti (profit din reducerea datoriilor în insolvenţă).

    Fotbalul profesionist a generat în 2015 venituri totale de aproximativ 56 milioane de euro. Structura veniturilor din fotbalul profesionist este reprezentată de: bilete de intrare – 3%, sponsorizări şi publicitate – 19%, din care aproximativ 55% sunt venituri cu părţi afiliate, drepturi de difuzare – 40%, venituri UEFA – 9%, venituri/subvenţii de la autorităţi locale – 20%, alte venituri – 9%.    

     

  • Câti bani fac cei mai celebri 100 de tineri români pe internet

    6 milioane de vizualizări şi aproape 20.000 de noi abonaţi adaugă în fiecare săptămâna  cele 100 de canale de YouTube din vlogosfera românească, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Screen Native. 

    Totul anul acesta primul vlogger român ajunge la 2016 la 1.000.000 de abonaţi, anume Mikey Has, a cărui poveste o puteţi citi aici.

    Screen Native a realizat topul 100 al vloggerilor locali şi se actualizează în fiecare săptămâna şi pune în context o prima împărţire pe categorii a vlogosferei, o evaluare a tracţiunii fiecărei categorii şi a relevanţei faţă de grupe de vârstă a fiecărui canal.

    În clasament, după Mikey Has, urmează vloggeriţa Tequila, urmată de Ilies vlogs. Locul patru este ocupat de CreativeMonkeyzArmy, iRaphahell, Noaptea Târziu, MaxInfinite, Codrin Bradea, Zmenta Mihai şi maxisialtele. Topul 100 îl puteţi consulta aici

    Topul este ordonat după numărul de abonaţi ai canalului dar poate fi reevaluat după numărul de vizualizări, de noi abonaţi sau numărul de clipuri noi adăugate pentru a stabili cele mai mari creşteri sau cele mai de succes zone în ultima săptămâna, mergând până la  materialele care au generat acest succes.

    Mai multe despre fenomenul Youtube şi videoantreprenori puteţi citi aici

  • Care sunt cei mai tari 100 vloggeri români

    6 milioane de vizualizări şi aproape 20.000 de noi abonaţi adaugă în fiecare săptămâna  cele 100 de canale de YouTube din vlogosfera românească, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Screen Native. 

    Totul anul acesta primul vlogger român ajunge la 2016 la 1.000.000 de abonaţi, anume Mikey Has, a cărui poveste o puteţi citi aici.

    Screen Native a realizat topul 100 al vloggerilor locali şi se actualizează în fiecare săptămâna şi pune în context o prima împărţire pe categorii a vlogosferei, o evaluare a tracţiunii fiecărei categorii şi a relevanţei faţă de grupe de vârstă a fiecărui canal.

    În clasament, după Mikey Has, urmează vloggeriţa Tequila, urmată de Ilies vlogs. Locul patru este ocupat de CreativeMonkeyzArmy, iRaphahell, Noaptea Târziu, MaxInfinite, Codrin Bradea, Zmenta Mihai şi maxisialtele. Topul 100 îl puteţi consulta aici

    Topul este ordonat după numărul de abonaţi ai canalului dar poate fi reevaluat după numărul de vizualizări, de noi abonaţi sau numărul de clipuri noi adăugate pentru a stabili cele mai mari creşteri sau cele mai de succes zone în ultima săptămâna, mergând până la  materialele care au generat acest succes.

    Mai multe despre fenomenul Youtube şi videoantreprenori puteţi citi aici

  • Dispozitivele mobile iau cea mai mare cotă din accesarea internetului şi din publicitate

    Anul viitor utilizatorii vor accesa internetul cu precădere de pe dispozitive mobile, care vor deţine o pondere de 75%, potrivit raportului Zenith Mobile Advertising Forecasts.

    Rata de utilizare a internetului mobil a crescut de la 40% în 2012 la 68% în 2016 şi va ajunge la 79% în 2018, arată un comunicat al agenţiei de comuncare media Zenith Romania.

    Ţările cu cel mai ridicat nivel al consumului de internet mobil sunt în Europa de Vest, Asia şi America de Nord. În Spania mobilul va deţine în acest an o cotă de 85% din utilizarea internetului, Hong Kong plasându-se pe locul al doilea (79%) iar China pe locul al treilea (76%). Urmează SUA (74%) şi Italia şi India, cu 73%,

    Creşterea utilizării internetului mobil este determinată de rapiditatea răspândirii dispozitivelor mobile: în 2012 doar 23% din consumatorii de pe cele 60 de pieţe vizate de raportul Zenith aveau un smartphone, şi doar 4% aveau o tabletă. În 2016 smatphone-ul a atins 56% şi va urca la 63% pînă în 2018.

    Zenith estimează că publicitatea pe mobil va depăşi publicitatea pe desktop în 2017, iar cota sa din totalul consumului de publicitate pe internet la nivel global va creşte de la 44% în acest an până la 52%. Până în 2018 cota va creşte la 60%, iar cheltuielile de publicitate în zona dispozitivelor mobile vor totaliza 134 miliarde dolari, mai mult decât consumul de publicitate cumulat din print, cinema şi publicitate outdoor.

  • Cum sunt urmăriţi candidaţii de către recrutori cu ajutorul reteţei de socializare Facebook

    Platformele social media precum Facebook reprezintă un loc ideal pentru recrutorii care caută candidaţi pentru job-uri, după cum demonstrează o analiză complexă realizată de jurnaliştii de la BBC Capital.

    În urmă cu aproximativ patru luni, Lisa Dorahy îşi citea newsfeed-ul de pe pagina proprie de Facebook, când a dat peste o reclamă legată de un nou post. Nu îşi căuta un loc de muncă, dar acela a fost unul dintre puţinele momente în care mama a trei copii avea timp să folosească platforma social media, iar locul de muncă de asistent la o agenţie de recrutare part time părea perfect pentru ea, scrie BBC Capital. A aplicat pentru locul  de muncă respectiv şi a avut un interviu trei zile mai târziu, pe care l-a trecut cu brio, angajându-se la agenţia Human Connections din Noua Zeelandă. Dorahy a realizat astfel că s-a aflat în grupul ţintă al celor care au postat anunţul pe Facebook.

    Publicitatea pe Facebook nu reprezintă un fenomen nou – iar anunţurile legate de locuri de muncă reprezintă rezultatul activităţii recrutorilor care caută pe cineva cu abilităţile dvs., bazate pe informaţia pe care aţi oferit-o pe Facebook şi omportamentul vostru pe reţeaua de spcializare.

    Facebook Ads este un serviciu care permite businessurilor să plaseze reclame pe şi în jurul feed-urile de Facebook ale utilizatorilor. Odată cu plasarea unei astfel de reclame, businessul respectiv poate să aleagă cu exactitate tipul de utilizator căreia se adresează, în funcţie de vârstă, sex, interese, religie, ş.a.

    Facebook nu este singura platformă social media care permite reclamele targetate – orice altă platformă care colectează datele utilizatorilor poate oferi un serviciu similar. Spre exemplu, Google+ şi Instagram (reţea deţinută de Facebook) oferă de asemenea reclame hyper-targetate (după cum numeşte BBC acest tip de promovare), în timp ce LinkedIn permite recrutorilor să creeze reclame pe bază de vârstă şi sex, dar nu în funcţie de rasă şi orientare sexuală.

    Fondatorul agenţiei digitale de marketing Link Humans estimează că aproximativ 10% din cele circa 20.000 de agenţii de recrutare de pe piaţa britanică folosesc în prezent publicitatea pe Facebook.

    ”Facebook are cele mai multe informaţii referitoare despre persoane, discutabil, dintre toate companiile tech”, spune el pentru BBC. Facebook are aproximativ 1,13 utilizatori activi zilnic şi este locul în care poţi să găseşti candidaţi pentru toate tipurile de job-uri, spune fondatorul platformei social media Social-Hire Tony Restell.

    Atât în Statele Unite ale Americii, cât şi în Regatul Unit, sunt ilegale procesele de recrutări care includ discriminări legate de vârstă, sex, religie; astfel că chiar dacă reclamele respective nu par discriminatorii ele înseşi, procesul de targetare permite targetarea unora şi excluderea altora. Chiar dacă procesul folosit pentru aplicări la diverse anunţuri legate de locuri de muncă disponibile, aceste lucruri sunt greu de demonstrat, spune David Perry, managing partner la o firmă de avocatură din New York.

  • Enel Distribuţie Muntenia, investiţii de peste 2 milioane de lei, finalizate în judeţul Giurgiu

    Enel Distribuţie Muntenia a finalizat lucrări de modernizare a reţelei în judeţul Giurgiu in valoare de peste 2 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii.

    Au fost vizate atât reţeaua de joasă tensiune, cât şi cea de medie tensiune. Costul lucrărilor finalizate se ridică la peste 2.000.000 lei, şi fac parte dintr-un program de modernizare a reţelei din judetul Giurgiu. İn procesul de modernizare au fost inlocuiţi până acum peste 19.000 metri liniari de cablu şi au fost montate peste 400 grupuri de masură şi protecţie.

    İn localitatea Copaciu reţeaua de joasă şi medie tensiune, precum şi branşamentele au fost modernizate integral iar aparatele de masură au fost montate la exterior, se arată în comunicat. İn localitatea Uzunu au fost finalizate lucrările la posturile de transformare pentru reţeaua de medie tensiune, împreună cu cele de modernizare a reţelei de joasă tensiune. Planurile pentru Uzunu şi Angheleşti prevăd mutarea aparatelor de măsură la exterior şi instalarea contoarelor de tip inteligent.

    Prin sistemul de contorizare inteligentă se vor putea realiza citiri de la distanţă a consumului de energie electrică, dar şi operaţiuni comerciale precum schimbări tarifare, conectări şi deconectări.

  • Doi tineri din Bucureşti încuie corporatiştii într-o cameră şi fac bani din asta

    Vlad Istrate(23 de ani) şi Denise Ionescu(25 de ani) sunt freelanceri: Vlad în domeniul financiar iar Denise în zona traducerilor. În prezent ambii urmează un master de consultanţă în afaceri la Universitatea Bucureşti, dar timpul liber şi-l petrec punând bazele Bolthaus, un business de tip escape the room.

    “Ideea ne-a venit imediat după ce am auzit de acest concept de la nişte prieteni, iar după ce am jucat prima cameră deja am decis să pornim la drum cu propriul escape room. Conceptul ni s-a părut inedit şi datorită faptului că pe vremea aceea nu se găseau atât de multe escape-uri în Bucureşti; ni s-a părut o oportunitate bună de afacere. Am luat-o ca pe o provocare, dacă în alte ţări se poate, la noi de ce nu?”, povesteşte Denise Ionescu.

    Au pornit businessul în vara anului 2015, însă “începutul a fost destul de lent, având o singură cameră pe vremea aceea (Tutankhamun’s Curse) iar publicitatea rezumându-se la <word of mouth> adică recomandarea prietenilor, aceştia fiind de altfel clienţii noştri din acea vară.” În toamnă au terminat şi a doua cameră, Mayan Maze, şi au început să investească în publicitate pe canalele populare de socializare precum Facebook, Google+, Instagram şi chiar pe motorul de căutare Google.

    “Datorită faptului că Bolthaus operează în locaţie proprie, am avut posibilitatea de a construi totul pe placul nostru şi pe stilul imaginat de către noi. Renovarea şi amenajarea locului au costat în jur de 10.000 de euro, deoarece a necesitat un <facelift> considerabil, fiind un imobil vechi. Decorul, aparatura de logistică, site-ul, camerele de joc şi tot ce se mai poate adăuga până la produsul finit au mai costat încă 7.000 de euro”, spun cei doi.

    Elementele de diferenţiere faţă de alte afaceri similare, crede Denise Ionescu, sunt cele fizice şi dinamice pe care le-au încorporat în camera Mayan Maze. “Camera nu este una clasică unde jocurile sunt rezolvate stând pe scaun sau pe jos – ci există posibilităţi de a te simţi în întregime într-o junglă veritabilă. Mai multe nu putem spune pentru a nu strica surpriza celor care nu au apucat să joace încă. De asemenea, considerăm ca locaţia este un avantaj, totul fiind nou cu un aspect modern.”

  • Brexit: sperietoare, catastrofă, şantaj, oportunitate, marketing şi publicitate

    Timothy Garton Ash, un popular comentator britanic, avertizează prin Financial Times că Brexitul, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, ar fi criza crizelor pentru Europa. Un ziar german, Der Spiegel, îi imploră la propriu, într-o ediţie specială, pe britanici „să nu plece“. Pentru ziarul francez Liberation, Brexitul ar fi sacrificul de care este nevoie pentru salvarea Europei.

    Ieşirea Marii Mritanii din UE este, prin încărcătura sa economică şi mai ales politică, un eveniment fără precedent şi o provocare pentru Europa, fascinând şi trezind teamă totodată. Ziare şi politicieni, oameni de ştiinţă, analişti, economişti, ONG-uri, companii, toţi şi toate se implică într-un fel sau altul, pro şi contra, într-o dezbatere al cărei final va ţine în cele din urmă de votul britanicilor de rând şi de voinţa ţărilor europene de a se înţelege între ele. Britanicii vor decide pe 23 iunie soarta Marii Britanii şi a Europei, iar votul lor nu putea veni într-un moment mai dificil pentru UE. 

    Un sondaj de opinie realizat de think tank-ul Pew Research Center în 10 state membre, grup în care sunt incluse unele dintre cele mai proeuropene ţări, a găsit că doar 51% dintre cei chestionaţi au o părere favorabilă despre Uniune. În cel mai recent Eurobarometru pentru toate cele 28 de ţări membre ale UE, 43% din persoanele participante au răspuns că ele cred că UE merge într-o direcţie greşită. Doar 23% cred că drumul este cel bun. În alte sondaje, 48% dintre italieni s-au declarat în favoarea ieşirii din UE. La fel au spus şi 29% dintre nemţi.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum plănuieşte Elon Musk să facă istorie

    Este greu să greşeşti atunci când estimezi impactul economic al industriei auto. Automobilele sunt în multe ţări dezvoltate baza industrială şi a pieţei de retail. Pe spatele industriei auto trăiesc o mulţime de alte afaceri: dealerii de maşini, benzinarii şi producătorii de combustibil, revistele şi emisiuni de profil, service-urile, gamerii, asigurătorii, firmele de publicitate. Producţia, vânzările şi proprietatea auto sunt vitale pentru ele. De aceea, ascensiunea şi succesul continuu al Tesla sunt atât de interesante: au un potenţial extrem de perturbator. Recent, Tesla Motors a anunţat peste 325.000 de comenzi în doar câteva zeci de ore pentru noul său model Model 3. Aceasta pentru o maşină care încă nu există şi nu va fi livrată prea curând, probabil nu înainte de 2018, scrie revista Slate.

    Marea inovaţie a Tesla Motors, şi a lui Musk, nu este ingineria maşinilor. Ideea de a folosi electricitatea pentru a propulsa o maşină nu este nouă. Mulţi alţi producători auto şi‑au aruncat pe piaţă propriile maşini electrice. Cea mai spectaculoasă inovaţie a companiei constă în practicile de afaceri, care diferă semnificativ de cele ale celorlalţi producători de autivehicule. Impactul Tesla se va simţi, probabil, dincolo de rezultatele financiare ale companiei.

    Dacă maşinile sale vor deveni ceva obişnuit pe străzi şi produse în masă, aşa cum Musk speră să se întâmple cu Model 3, şi dacă Tesla va ajunge pe profit (în 2015 a înregistrat pierderi operaţionale de 717 milioane de dolari), aceasta va însemna o modificare majoră a fluxurilor de venituri din economie. O schimbare mult mai mare decât cele 13,4 miliarde de dolari pe care producătorul le-ar obţine din cele 325.000 de maşini rezervate.

    Aceasta deoarece Tesla şi proprietarii de maşini nu-şi prăpădesc banii pe serviciile şi produsele care golesc portofelele industriei tradiţionale şi ale clienţilor ei. Fiecare vehicul Tesla pus în circulaţie înseamnă o tăietură în vânzările de combustibil. Compania a vândut deja 107.000 de maşini şi niciuna dintre ele nu foloseşte benzină. Un calcul sumar arată că la fiecare 100.000 de maşini Tesla în circulaţie, benzinăriile pierd venituri de 100 de milioane de dolari pe an (calculul are la bază preţurile din SUA). Bineînţeles, şi electricitatea costă, dar nu atât de mult.

    Apoi, vor fi schimbări în domeniul publicităţii. Start-up-urile cheltuie adesea exagerat de mult pe publicitate pentru a se face cunoscute pe o piaţă aglomerată. Însă Tesla este oaia neagră a familiei auto şi iese în evidenţă doar prin faptul că există. Musk a atras comenzi de invidiat fără, spre exemplu, să plătească pentru vreun spot publicitar de 30 de secunde la Super Bowl. Tesla lipseşte din reclamele de la televizor, dar numele apare în schimb frecvent în presă. Ambiţiile, carisma şi banii lui Musk sunt mai captivante.

    În 2015, trei din primii zece cei mai mari cheltuitori pe publicitate din SUA au fost General Motors (nr. 3, cu 3,1 miliarde de dolari), Ford (nr. 6, cu 2,5 miliarde de dolari) şi Fiat/Chrysler (nr. 8, cu 2,2 miliarde de dolari). De asemenea, Tesla nu s-a angajat în eforturi de sponsorizare, spre exemplu pentru echipe sportive, aşa cum fac ceilalţi producători auto, şi ignoră spectacolele auto. Companiile de maşini cheltuie tone de bani pentru a apărea cu maşini tunate la diverse spectacole şi manifestări auto. Tesla nici măcar nu s-a obosit să apară la New York Auto Show.

    De asemenea, producătorii auto cheltuie tone de bani pentru a-şi susţine vastele reţele de dealeri. Acestea sunt, într-un fel, principalii clienţi în condiţiile în care ele cumpără maşinile şi sunt singura cale în care producătorul ajunge la clientul final.
    Tesla nu are dealeri şi îşi vinde maşinile direct clienţilor prin magazinele de retail pe care le deţine. Fiecare maşină Tesla vândută reprezintă o pierdere de marjă pentru un dealer auto şi o ameninţare pentru o structură veche de un secol în care vehiculele sunt comercializate prin dealeri care menţin stocuri mari. Producătorii auto cheltuie mulţi bani pe stimulente – discounturi, dotări, pachete de opţiuni şi chiar premii în cash – pentru a scăpa de maşinile de pe stoc. Spre exemplu, în luna noiembrie a anului trecut, suma medie plătită în SUA ca stimulent a fost de 3.108 dolari de maşină.

    Tesla nu face aşa şi şi-a construit un model de business în care de cele mai multe ori cere preţul întreg. Iar dacă achiziţiile de maşini Tesla sunt subvenţionate, spre exemplu pentru diverse scheme de reducere a poluării sau de încurajare a start-up-urilor, altcineva plăteşte pentru ele – de cele mai multe ori contribuabilii. În SUA, o persoană care cumpără o maşină cu propulsie integral electrică primeşte scutiri de taxe de 7.500 de dolari.

    Wall Street-ul nu poate rămâne nici el indiferent. Tesla a fost destul de activă pe pieţele financiare. Anul trecut a vândut pe bursă acţiuni de 500 de milioane de dolari. Dar şi aici compania iese din tipar. Ea încasează în avans depozitele clienţilor, cu un an, doi, trei înainte de producţie sau de livrare. Ceilalţi producători nu fac aşa. Iar depozitele se adună, devenind, desigur, pasive. Odată ce acceptă un depozit, Tesla se obligă să producă maşina. Şi cum 325.000 de persoane s-au repezit să plătească în avans câte 1.000 de dolari pentru a-şi rezerva Tesla Model 3, compania a adunat 325 de milioane de dolari fără să plătească niciun comision lupilor de pe Wall Street.

    Capriciile se vor domoli, cu siguranţă, după ce compania va creşte şi va căuta să se transforme dintr-un brand de lux într-unul mainstream, spun unii analişti. Pe măsură ce se va maturiza şi va ţinti diferite niveluri de preţ, Tesla va trebui să se poarte ca un producător auto american tipic. Sau nu? Până acum nu a dat semne că se îndreaptă spre această direcţie. A reuşit să atragă 325.000 de comenzi în câteva zeci de ore fără să plătească pentru clipuri publicitare sau pentru participarea la spectacole auto, fără a-şi construi o reţea de dealeri. Iar aceasta este adevărata ameninţare care vine din partea Tesla pentru establishment-ul auto. Compania creează un model de afaceri alternativ. Un întreg ecosistem de afaceri alternativ.
    Ascensiunea Tesla nu va fi ca o plimbare prin parcul auto. A devenit o obişnuinţă pentru Musk să rateze ţintele de profitabilitate şi de livrare. Nu cu luni, ci cu ani.

    Revista Consumer Reports scrie că mailul Tesla este plin cu mesajele proprietarilor de Model X care se plâng că crossover-urile lor electrice au o grămadă de probleme care necesită reparaţii în garanţie. Un proprietar spune că maşina sa de 138.000 de dolari are probleme la ambele uşi din spate, că noaptea vede luminile dublu prin parbrizul uriaş şi că pilotul automat devine confuz uneori. Clienţii se plâng, dar şi laudă serviciile pe care le primesc de la Tesla, pentru că producătorul efectuează reparaţiile rapid şi eficient.

    Cu toate acestea, magia lui Musk funcţionează şi el a reuşit să construiască un adevărat cult în jurul său. Poate că ceilalţi guru din industria auto l-au luat în râs, dar guvernul francez i-a luat planurile foarte în serios. Ségoléne Royal, ministrul francez al ecologiei, dezvoltării sustenabile şi energiei, i-a cerut întreprinzătorului american să-şi construiască o fabrică în locul celei mai vechi centrale nucleare franceze, care va fi închisă începând cu anul acesta, scrie Francetvinfo.fr. Ministrul spune că a discutat cu Musk şi acesta i-a spus că ar vrea să construiască o uzină în Europa şi că oscilează între Germania şi Franţa.

    „Nu a spus nu! Cine nu riscă nu câştigă“, a explicat Royal, fostă candidată la preşedinţia Franţei. Contactată de Francetvinfo, Tesla a anunţat că „în prezent nu are proiecte de implementare în Europa“.

    Între timp, Tesla derulează planuri costisitoare de extindere a uzinei sale din Fremont pentru a majora capacitatea de producţie la 500.000 de unităţi până în 2020. Producţia lui Model 3 – primul model produs în masă – urmează să crească gradual până în 2019.

    Sunt voci care spun că nu maşinile vor fi obiectul principal de afaceri al Tesla, ci bateriile, ce urmează să fie produse la o fabrică, Gigafactory, aflată în construcţie în Nevada. Bateriile de acolo ar putea înlocui gazele naturale şi alte surse de încălzire, iar Musk nu a făcut din aceste planuri un secret. Bateriile ar trebui să reducă cu mai mult de 30% costul per kilowatt-oră.  Producţia va începe anul viitor, coordonată cu lansarea Model 3.

    Tesla şi planurile lui Musk sunt luate acum în serios şi de puternicii producători auto germani. Mercedes, BMW, Audi şi Porsche sunt şi ei producători de nişă, axaţi pe piaţa de lux. Au o experienţă de zeci de ani şi sunt giganţi în domeniul lor. Cândva nu puteau decât să ia în râs ambiţiile lui Musk. În noiembrie, Edzard Reuter, un fost preşedinte al Daimler, a descris Tesla ca fiind „o glumă care nu poate fi luată în serios în comparaţie cu măreţele companii germane“, scrie Los Angeles Times.

    Şi aceşti producători au lansat sau au în pregătire maşini electrice, dar planurile lor se concentrează pe propulsie hibridă, deoarece au crezut că prea puţină lume ar cumpăra maşini cu propulsie integral electrică cu o autonomie mai mică de 160 de kilometri la o încărcare completă. Însă succesul pe care îl are chiar în Germania Model S, pur electric, cu o autonomie de 400 de kilometri, i-a pus pe gânduri. Maşinile lor au, în Germania, vânzări dezamăgitoare. BMW i3, cu propulsive integral electrică, are o autonomie de doar 130 de kilometri!

    „Producătorii germani iau Tesla în serios din ce în ce mai mult. Nemţii sunt grozav de mândri de talentele lor inginereşti şi cred că naţia lor ştie orice se poate şti despre maşini, că nimeni nu poate construi o maşină mai bine decât ei“, spune Ferdinand Dudenhoeffer, specialist în industria auto germană la Centrul de Cercetare Auto al Universităţii Duisburg-Essen.  „Apoi iată că vine un golan tânăr din California. Au crezut că nu ştie nimic despre maşini şi l-au tratat ca pe o glumă. Iar acum îl văd cum conduce revoluţia.“

    Nemţii au cumpărat anul trecut de la Tesla mai multe maşini electrice decât de la oricare alt producător auto. Compania americană se dovedeşte a fi un competitor deosebit de puternic în Germania chiar şi înainte de lansarea Model 3, vânzând 1.582 de maşini Model S în 2015. Pe această piaţă, în aceeaşi periodă, BMW a reuşit să vândă 1.051 de maşini din modelul BMW i3s, Mercedes 1.161 de maşini cu propulsie integral electrică şi 676 de Smart-uri electrice, iar VW 796 Golf‑uri electrice.
     

  • Yahoo, agonia unui gigant

    Mayer, care a venit la Yahoo după o lungă perioadă de activitate în conducerea Google, este acum supusă unor presiuni tot mai mari legate de performanţele companiei; segmentul de business în care Yahoo a excelat, adică mecanismul de căutare online, a fost scos la vânzare în luna februarie. În mod straniu, nimeni nu se avântă totuşi să îl cumpere.

    Termenul limită de ofertare pentru businessul de bază al Yahoo a fost 18 aprilie, iar cele mai mari şanse de achiziţionare pare să le aibă Verizon. Alte companii cu şanse mai sunt TPG, un fond de investiţii din San Francisco, şi YP Holdings, cunoscută anterior sub numele de YellowPages.com. Iniţial părea că mai multe nume importante, precum Time, Microsoft, Alphabet, Comcast sau AT&T, sunt interesate de preluarea Yahoo, dar pe măsură ce lucrurile au avansat, acestea au renunţat la a mai face o ofertă.

    Potrivit Wall Street Journal, majoritatea ofertelor au fost între 4 şi 8 miliarde de dolari. „De la luarea deciziei de vânzare în luna februarie, echipa de management a lucrat alături de mai mulţi consultanţi financiari şi legali pentru a discuta cu companiile care şi-au arătat interesul“, a mai spus CEO-ul Yahoo. „Personal, eu cred că o tranzacţie alături de partenerii corecţi ar putea elibera un potenţial uriaş.“

    Una dintre explicaţii poate fi dată de anunţul recent al companiei privitor la veniturile aferente trimestrului I din 2016, cu toate că acestea, fiind în scădere faţă de anul trecut, au depăşit totuşi aşteptările analiştilor. Veniturile Yahoo au fost de 8 cenţi per acţiune; în perioada similară a anului trecut, acestea au fost de 15 cenţi per acţiune. Veniturile cumulate au fost de 1,09 miliarde dolari, de asemenea în scădere faţă de cele 1,23 miliarde raportate pentru trimestrul I al anului 2015. Potrivit Thomson Reuters, analiştii de pe Wall Street se aşteptau la doar 7 cenţi per acţiune, respectiv 1,08 miliarde dolari.

    „E important de reţinut că în urmă cu doi ani Yahoo s-a lăudat cu venituri de 38 de cenţi per acţiune, anul trecut au anunţat 15 cenţi, iar anul acesta sunt mândri că au generat venituri de 8 cenţi per acţiune“, remarcă Eric Jackson de la SpringOwl Asset Management, companie ce a investit în Yahoo. „De multe ori ne pierdem în titlurile din ultima perioadă, dar până la urmă vorbim de o companie care a fost dusă în picaj de CEO-ul în funcţie.“

    CEO-ul Yahoo este de altă părere: Mayer a spus că rezultatele sunt „în linie cu aşteptările sale“, menţionând că planul echipei sale pentru 2016 constă în creşterea eficienţei şi scăderea costurilor. „Eu, boardul şi echipa de management suntem de acord în ceea ce priveşte această vânzare, care va aduce beneficii acţionarilor noştri.“

    Marissa Mayer a venit la conducerea Yahoo în 2012, într-o perioadă descrisă chiar de ea ca una „fără o strategie coerentă de viitor“. Un element important în planul său de a reconstrui Yahoo a fost investirea unor sume considerabile în aşa-numitele Mavens (mobile, video, operaţiuni sociale şi operaţiuni native). Dar acest pariu pare să nu fi fost cel mai inspirat, pentru că veniturile din zona de mobile au crescut la o rată sub aşteptări.

    Mai exact, veniturile din zona de mobile au scăzut în Q1 2016 faţă de Q4 2015, de la 291 milioane dolari la 260 milioane. În total, veniturile generate de Mavens au crescut cu doar 25 de milioane dolari faţă de primul trimestru al anului trecut, de la 265 milioane la 290 milioane de dolari.

    Yahoo s-a îndepărtat şi mai mult de serviciile oferite iniţial – căutările de pe desktop şi display advertising – în speranţa de a deveni o forţă în zona de mobile, capabilă să ofere conţinut de cea mai bună calitate şi, evident, reclamele ce vin la pachet cu acesta.

    Compania a făcut astfel mai multe achiziţii, printre care companiile de tehnologie BrightRoll şi Gemini sau reţeaua socială Tumblr. Preluarea Tumblr în 2013, pentru 1,1 miliarde de dolari, a fost în mod special criticată de acţionari, care susţin că Mayer a dat prea mulţi bani pentru un produs neprofitabil. Preluarea a crescut baza de utilizatori a Yahoo cu circa 1 miliard de dolari, dar nu a adus şi publicitate.