Tag: protest

  • Nou protest al „Vestelor galbene”: se cere demisia lui Macron. 250 de manifestanţi au fost arestaţi

    „Vestele galbene” au ieşit din nou pe străzile Franţei, oamenii fiind nemulţumiţi de măsurile economice şi sociale. Protestele au fost violente şi circa 250 de oameni au fost arestaţi.

    „Vestele galbene” sunt din nou purtate de francezi. Mişcarea a început în 2018, când oamenii au ieşit în stradă, nemulţumiţi de preţul la carburanţi şi reforma economică.

    Astăzi, dezamăgirile lor sunt şi mai mari. Vor justiţie, cer democraţie şi o viaţă mai bună. Francezii se plâng şi de gestionarea proastă a crizei şi îi cer demisia preşedintelui Macron.

    În jur de 1.000 de francezi au ieşit pe străzile Parisului, împărţiţi în două proteste. Unul dintre ele a fost liniştit, dar celălat s-a lăsat cu violenţe.

    Protestatarii au aruncat cu sticle, au spart parbrize, au incendiat o maşină şi o motocicletă, iar poliţiştii au folosit gaze lacrimogene pentru a-i opri.

    „Prin manifestaţia de azi, încercăm să ne concentrăm asupra cererilor noastre, istoria datei de 17 noiembrie (2018 – când mişcarea a început) pentru Vestele Galbene, iar poporul francez a ieşit în străzi pentru a cere o viaţă mai bună, justiţie socială şi fiscală şi democraţie directă şi participativă şi sfârşitul privilegiilor”, spune unul din liderii mişcării „Veste galbene”, Jerome Rodriguez.

    Circa 250 de persoane au fost arestate. Asupra unora s-au găsit arme, şurubelniţe şi cuţite.

  • Restaurantele şi terasele îşi suspendă temporar activitatea. Anunţul făcut de reprezentanţii organizaţiei HORA

    Membrii organizaţiei patronale HORA din industria ospitalităţii anunţă că îşi vor suspenda activitatea miercuri, timp de o oră, în semn de protest faţă de măsurile adoptate de Guvern.

    Reprezentanţii Organizaţiei Patronale HORA anunţă organizarea unui protesc paşnic, prin suspendarea activităţii. Protestul va avea loc miercuri, între orele 17.00- 18.00 şi vor participa toţi cei care lucrează în această industrie, cât şi partenerii.

    „Miercuri, între orele 17:00 şi 18:00 întrerupem vânzarea şi ne poziţionăm în faţa restaurantelor şi a teraselor cu pancarte însoţite de mesaje ferme, prin care ne exprimăm, paşnic şi conform normelor de prevenire a răspândirii COVID-19, nemulţumirea faţă de măsurile adoptate”, transmit reprezentanţii Organizaţiei Patronale HORA, printr-un comunicat de presă.

    „Urmare a crizei datorată pandemiei şi a măsurilor restrictive instaurate de autorităţi, industria noastră este în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin brusc care a dus astăzi la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% faţă de primele şase luni ale anului trecut şi a determinat suspendarea activităţii în cazul a peste 40% dintre operatori”, se arată în comunicat.

    Înainte de criza COVID-19, industria HORECA număra 40.000 de societăţi comerciale, cu o cifră de afaceri de 5 miliarde de euro şi circa 400.000 de angajaţi.

    „Considerăm că restricţionarea vânzării şi a consumului în restaurant nu rezolvă dificultăţile statului în a asigura respectarea legii şi că prin aceste restricţii se aduc doar mari prejudicii sectorului HORECA. Nu există argumente pentru blocarea acestui sector iar Guvernul actual poartă responsabilitatea distrugerii sectorului HORECA prin măsuri total disproporţionate faţă de situaţia reală, astăzi fiind afectaţi în mod direct de aceste restricţii nejustificate 400.000 de angajaţi”, se mai arată în comunicat.

  • Restaurantele închise au scos bucătarii în stradă: Omul vrea să mănânce, nu are unde

    Zeci de bucătari din toată ţara au ieşit, sâmbătă, în stradă să îşi strige nemulţumirile pentru ca restaurantele nu se deschid, iar ei riscă să rămână fără joburi. Economiştii spun că pierderile din ultimele luni în industria ospitalităţii comparativ cu anul trecut sunt de peste 75%.

    Restaurantele rămân închise şi revoltaţi de situaţie, bucătari din toată ţara au ieşit, sâmbătă, în stradă.

    Ionuţ este chef de ani de zile, dar criza l-a împins să lucreze temporar în construcţii ca să poată să îşi întreţină familia.

    90% din bucătarii din România au salariul minim pe economie, iar cei care sunt acum în şomaj tehnic câştigă doar 1.000 de lei, bani care nu le ajung de la o lună la alta.

    Problema lor însă este faptul că riscă să rămână fără locuri de muncă.

    Dacă situaţia nu se schimbă, multe afaceri vor da faliment.

    Economiştii spun că PIB-ul sectorului ospitalităţii a scăzut cu peste 75%, cea mai dramatică scădere trimestrială din ultimele decenii.

    „În perioada asta e foarte greu. Sincer am început să fac altceva, în construcţii, orice, ca să fie bine, să câştigăm ceva. Omul vrea să mănânce, nu are unde”, spune Ionuţ Tilincă.

    „Nu este normal, deschid păcănelele şi noi stăm şi ne uităm unii la alţii. Da, poate să rămână un bucătar fără un loc de muncă. Un an pe care l-am pierdut din toate punctele de vedere”, a declarat şi Ciprian Spancioc, un alt bucătar.

    „Undeva la 400.000 de oameni lucrează în acest domeniu. Riscă să rămână fără un loc de muncă, riscă să intre într-un blocaj financiar din care nu ştiu dacă vor ieşi vreodată”, afirmă Paul Siserman, directorul Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din România.

    „După 100 de zile de la apariţia primului caz de coronavirus în România economia românească în trimestrul doi, va înregistra o scăderea PIB-ului trimestrial de 14,6%, cea mai dramatică scădere a PIB-ului trimestrial în ultimele decenii. Dintre cele mai afectate sectoare ale economii se regăseşte şi sectorul ospitalier şi al turismului, unde noi calculăm cu o scădere dramatică de 75% din PIB-ul sectorial”, spune Levente Szasz, economist şi prodecan la FSEGA Cluj.

  • Ministrul Sănătăţii din Anglia: Protestele împotriva rasismului cresc riscul infectării COVID

    Protestele anti-rasism la care au participat mii de oameni în Londra şi în marile oraşe din Marea Britanie cresc „fără îndoială” riscul de creştere al numărului de cazuri de COVID-19 spune Ministrul Sănătăţii, Matt Hancock.

    Mii de oameni şi-au strigat indignarea faţă de brutalitatea poliţiei în cazul lui George Floyd.

    Evenimentul a avut loc chiar dacă autorităţile din Marea Britanie au recomandat evitarea adunărilor mari.

    Întrebat într-un interviu la Sky News dacă adunările duc la o creştere a numărului de cazuri, Matt Hancock, ministrul Sănătăţii din Marea Britanie, a spus: „Fără îndoială este un risc”.

    „Sprijin argumentul pe care îl susţin cei care protestează, dar virusul în sine nu face discriminări şi adunarea în grupuri mari creşte riscul de răspândire a acestui virus”.

  • Congo în modă

    Prezentarea ultimei colecţiei a brandului său, Hanifa, s-a făcut pe Instagram, articolele vestimentare incluse în Pink Label Congo Collection părând a defila singure pe ecran. Niciun element al colecţiei nu a fost filmat pe un manechin uman şi apoi editat pe computer, ci a fost creat în totalitate digital, după cum afirmă Anifa Mvuemba, scrie CNN. Toate articolele reprezintă ţara de origine de a creatoarei, Congo, şi se doresc a fi o formă de protest la condiţiile de muncă din minele ţării, de unde provine mai bine de 60 la sută din producţia de cobalt a lumii, afirmă aceasta. 

  • Bulină cu bulină

    Acesta a decis să decupeze atent fiecare dintre cele 88 de buline din copia cu autograf a tabloului „L-Isoleucine T-Butyl Ester” şi să le pună în vânzare pentru suma de 480 de dolari bucata, după care a scos la licitaţie online şi hârtia rămasă din tablou, care s-a adjudecat pentru suma de 260.000 de dolari. Demersul MSCHF s-a dorit a fi, printre altele, un protest împotriva aşa-numitei deţineri „fracţionate” de opere de artă,  care presupune cumpărarea unei lucrări în comun de câţiva oameni, ceea ce duce preţurile mult prea sus pentru alţii care
    şi-ar dori şi ei lucrarea respectivă.

  • Miting la Termocentrala Mintia: Peste 70 de angajaţi spun că nu şi-au primit drepturi salariale

    Peste 70 de salariaţi de la Termocentrala Mintia, din Hunedoara, protestează, luni dimineaţa, pentru că nu au primit anumite drepturi salariale pentru luna martie, respectiv tichetele de masă, de transport şi pentru încălzire, în cuantum de 1.500 de lei,au declarat, pentru MEDIAFAX, surse sindicale.

    Cei 70 de angajaţi s-au adunat, luni dimineaţa, în curtea Termocentralei Mintia.

    Oamenii ar fi trebuit să primească luni drepturile salariale aferente lunii martie şi aprilie, dar şi salariile pentru aprilie.

    Ei au fost informaţi că vor primi doar salariile pentru luna aprilie şi, astfel, vor rămâne restante tichetele de masa, de transport şi ajutorul de încălzire pentru lunile martie şi aprilie.

    Cele trei drepturi, respectiv tichetele de masă de transport şi tichetele de încălzire sunt în valoare totală de 1.500 de lei.

     

  • Cu sticla la protest

    Aceasta, scrie The Independent, şi-a închis recent timp de trei zile magazinele de la Londra, umplându-le cu peste 90.000 de sticle de plastic, pentru a atrage atenţia asupra poluării cu obiecte din acest material. Numărul de sticle a fost ales special, spune creatoarea, deoarece exact atâtea se cumpără în lume la fiecare şase secunde. În completarea acestui demers, Anya Hindmarch a lansat şi o serie de genţi I Am A Plastic Bag confecţionate din sticle şi parbrize de plastic, cu bordură şi baiere de piele. 

  • Taximetriştii protestează în Iaşi, nemulţumiţi de transportul alternativ: Ne iau clienţii

    Peste 300 de maşini de taxi au blocat miercuri, la prânz, centrul Iaşului, în semn de protest faţă de transportul alternativ. Aceştia susţin că autorităţile nu  îi verifică pe şoferii care fac transport alternativ, deşi în 1 februarie a intrat în vigoare ordonanţa ce reglementează activitatea lor.

    Traficul rutier este blocat, miercuri, la prânz, în centrul Iaşului, din cauza unui protest al taximetriştilor. Peste 300 de maşini galbene au fost parcate pe bulevardul Anastasie Panu, în faţa Palatului Culturii.

    Taximetriştii sunt nemulţumiţi de faptul că autorităţile nu îi verifică pe şoferii Uber, deşi de la 1 februarie a intrat în vigoare Ordonanţa 49, ce reglementează activitatea de transport alternativ în România.

    „Dacă din 2015 până pe 1 februarie 20120 toate instituţiile statului spuneau că nu au un cadru legal să fie sancţionat acest transport alternativ, astăzi avem această Ordonanţă 49, articolul 21, care spune clar că activitatea de transport alternativ se face în condiţiile legii 38. Adică, orice persoană de transport, fie persoană independentă, AF, PF sau SRL trebuie să aibă la bordul maşinii aparat fiscal, casă de marcat fiscală. Ce înseamnă acest lucru? Că legiuitorul a recunoscut că din 2015 până acum cei care au făcut transport alternativ au făcut evaziune fiscală”, a declarat Mircea Manolache, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR).

    Potrivit acestuia, taximetriştii solicită ca cei care fac transport alternativ să aibă, la fel ca taximetriştii, însemne clare atât în interiorul, cât şi pe exteriorul maşinii, să deţină atestate, autorizaţii, ca maşinile să fie omologate la un an, ITP-ul să fie făcut la 6 luni, şoferii să aibă carte de muncă şi casă de marcat.

    Mircea Manolache susţine că şoferii care fac transport alternativ, dar şi companiile fac evaziune fiscală.

    „La nivel naţional sunt 15.000 de utilizatori, asta ar însemna aproape 1 milion de euro încasări zilnice. Ştim cu toţii că orice agent economic care acţionează pe raza judeţului sau a ţării este nevoit să plătească TVA, impozit pe profit, carte de muncă şi toate celelalte taxe care sunt prevăzute în Ordonanţa 49. Cu alte cuvinte, cam 60% din încasări ar trebui să meargă în bugetul local, bugetul central, fapt pentru care sunt convins că această activitate de transport e susţinută de cei care ar trebui să ne reprezinte”, a declarat Mircea Manolache.

    Preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România a explicat că, deşi de la 1 februarie a sesizat mai multe instituţii ale statului în ceea ce priveşte activitatea şoferilor care fac transport alternativ, aceştia nu au fost controlaţi nici de Poliţie, nici de ITM, în timp ce taximetriştii primesc zilnic zeci de amenzi.

    Taximetriştii din Iaşi sunt nemulţumiţi de faptul că le-au scăzut veniturile de când în capitala Moldovei există şi transportul alternativ.

    „Suntem nemulţumiţi pentru că în primul rând nu au aceleaşi cheltuieli ca şi noi, ne iau clienţii pentru că au serviciul ăsta şi tot ce e nou este căutat. Nu au casă de marcat, nu au carte de muncă. Eu sunt obligat să lucrez cu carte de muncă la 8 ore, aduc venit statului. În plus, sunt în jur de 1000 şi ceva de maşini care sunt din afara Iaşului, care îşi plătesc autorizaţiile şi maşinile sunt înmatriculate în alte judeţe şi practică transport în Iaşi, care ne blochează străzile, care ne poluează oraşul”, a spus Cristi, un şofer de taxi din Iaşi.

    „În tot oraşul avem câteva staţii de taxi, staţiile de taxi care au fost înfiinţate stau ocupate de maşini particulare. Poliţia Locală nu ia nicio măsură, poliţia rutieră nu ia nicio măsură, pe noi dacă ne vede la dublaj ne amendează şi cam atât. Sigur că avem încasări mai mici, ei vin cu comenzi pe Uber la aeroport, noi stăm câte o oră, o oră jumate că aşteptăm avioanele sau ducem clienţi acolo, nu ne convine să consumăm benzina de la aeroport în oraş şi înapoi. Ei vin, au luat clientul şi au plecat”, a spus Dorin, un alt taximestrist.

    Protestul taximetriştilor a fost autorizat până la ora 13.00, iar aceştia au refuzat să meargă să discute cu prefectul judeţului Iaşi.

  • Magistraţii Curţii de Apel Ploieşti suspendă activitatea ca protest faţă de abrogarea pensiilor

    Magistraţii din cadrul mai multor instanţe din Prahova, Dâmboviţa şi Buzău, din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, au decis, miercuri, suspendarea activităţii de judecată pe durată nedeterminată, ca măsură de protest faţă de abrogarea pensiilor de serviciu, urmând să judece doar cauze urgente.

    Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Curtea de Apel Ploieşti, se va asigura doar judecarea cauzelor urgente, restul şedinţelor fiind suspendate.

    „Adunările Generale ale Judecătorilor instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti au hotărât ca urmare a abrogării dispoziţiilor legale ce consacră pensia de serviciu a magistraţilor, suspendarea activităţii de judecată şi a celei cu publicul pe o perioadă nedeterminată, cu excepţia cauzelor urgente. În această perioadă, programul cu publicul la compartimentele Arhivă şi Registratură şi la Biroul de Informare şi Relaţii Publice va fi redus, toate aceste informaţii fiind expres afişate pe site-urile instanţelor”, se arată în comunicat

    În documentul citat se precizează că această măsură se aplică la Curtea de Apel Ploieşti, Tribunalul Prahova, Tribunalul Dâmboviţa, Tribunalul Buzău, Judecătoria Ploieşti, Judecătoria Câmpina, Judecătoria Vălenii de Munte, Judecătoria Sinaia, Judecătoria Mizil, Judecătoria Răcari, Judecătoria Pucioasa, Judecătoria Moreni, Judecătoria Găeşti, Judecătoria Buzău, Judecătoria Râmnicu Sărat, Judecătoria Pogoanele.

    Judecătoria Târgovişte suspendă activitatea pe o perioadă de două săptămâni începând cu data de 3 februarie.

    Pensiile speciale au fost eliminate, marţi în şedinţa Camerei Deputaţilor din Parlament, cu 247 de voturi pentru şi 21 de abţineri. Proiectul de lege vizează parlamentari, magistraţi şi funcţionari publici cu statut special, excepţie făcand militarii şi poliţiştii.