BusinessMagazin

Tag: proprietari

  • S-au schimbat regulile jocului: Asociaţiile de proprietari vor decide condiţiile de funcţionare şi de amplasare a camerelor de supraveghere de la bloc

    Amplasarea camerelor de supraveghere la bloc, condiţiile de funcţionare a sistemului şi spaţiile în care se montează acestea se vor decide în adunarea generală a asociaţiilor de proprietari, a anunţat Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), într-un ghid bazat pe vechea legislaţie a protecţiei datelor, care este încă de actualitate.
     
    „În contextul în care instalarea unui sistem de supraveghere video în condominiu este necesară în vederea realizării unui interes legitim al asociaţiei de proprietari (asigurarea pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, a imobilelor şi a instalaţiilor de utilitate publică, precum şi a împrejmuirilor afectate acestora), hotărârea de a instala un astfel de sistem trebuie adoptată în cadrul adunării generale a asociaţiei de proprietari”, au spus reprezentanţii ANSPDC.
     
    Totodată, în cadrul adunării generale a asociaţiei de proprietari se decid şi condiţiile de funcţionare a sistemelor de supraveghere, dar şi locul de amplasare al acestora.
     
    Spaţiile în care se pot instala sisteme de supraveghere sunt intrarea în bloc, zona de acces la lift, casa liftului, accesul la casieria asociaţiei şi scara care duce la primul etaj. ANSPDCP nu interzice amplasarea camerelor de supraveghere pe fiecare etaj, dar nici nu o recomandă.
     
    „(…) pentru a nu reprezenta o intruziune nejustificată în viaţa privată a locatarilor, este important să fie evitată orientarea în mod direct a mijloacelor de supraveghere/camerele video către uşile apartamentelor, astfel încât să nu surpindă imagini din interior. De asemenea, instalarea de camere în alte locaţii decât cele mai sus precizate este posibilă numai în baza consimţământului tuturor proprietarilor. Este interzisă utilizarea mijloacelor de supraveghere video ascunse ori disimulate.”
     

  • Legislaţia care schimbă regulile pentru proprietari: Cum se vor factura apa, încălzirea şi canalizarea de la bloc începând de mâine

    Noua lege va aduce mai multe modificări legate de modul în care funcţionează asociaţiile şi vizează şi atribuţiile reprezentanţilor de asociaţii. Potrivit legii nr. 196/2018, asociaţia se va ocupa de contractarea şi facturarea tilităţilor dintr-un imobil.

    Un aspect care se va modifica va fi facturarea utilităţilor. Astfel, facturarea individuală va fi permisă numai în condiţiile în care consumul este măsurat cu ajutorul unor contoare avizate din punct de vedere metrologic şi amplasate la branşamentul blocului sau la branşamentul apartamentului.

    De asemenea, alimentarea cu apă sau servicii de canalizare vor putea fi contractate individual prin contract de prestare stabilit între furnizor şi proprietarii de locuinţe, fără a mai fi nevoie de realizarea racordurilor individuale.

    Însă, cu mai multe condiţii, precum să existe branşamente de alimentare cu apă direct la instalaţiile fiecărui apartament, aceeaşi firmă să furnizeze ambele servicii, toţi proprietarii din bloc să fie fi de acord cu introducerea în contract a unei clauze de întrerupere a alimentării cu apă în caz de neplată a serviciului de canalizare şi toate branşamentele şi contoarele să fie avizate de către furnizorul de servicii.

    Potrivit actului normativ, consumatorii de utilităţi publice pot fi de două feluri, colectivi şi individuali. Astfel, consumatorii colectivi vor fi asociaţiile de proprietari şi cei individuali vor fi proprietarii de apartamente.

    În cazul în care, instalaţiile sunt racordate la instalaţiile comune ale blocului, utilizatorul va fi asociaţia de proprietari, iar dacă instalaţiile sunt racordate direct la instalaţiile unui apartament, utilizatorul va fi chiar proprietarul acelei locuinţe.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Noile taxe pe care trebuie să le plătiţi. Toţi românii care au o casă vor scoate mai mulţi bani din buzunar

    Noua lege 196/2018 a Asociaţiilor de proprietari a apărut în Monitorul Oficial, urmând să fie modificate mai multe aspecte, precum înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, administrarea, întreţinerea şi folosirea imobilelor sau grupurilor de imobile din condominii. Legea se aplică proprietarilor, chiriaşilor, asociaţiilor de proprietari şi asociaţiilor de chiriaşi din condominii, potrivit actului publicat în Monitorul Oficial. 

    Noua lege vizează în primul rând o mai bună structură a conducerii asociaţiilor de proprietari, precum şi clarificarea atribuţiilor fiecăruia. ”Preşedintele asociaţiei de proprietari şi membrii comitetului executiv pot fi remuneraţi pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, consemnată în procesul-verbal. Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sau pentru depăşirea atribuţiilor legale şi statutare, preşedintele asociaţiei, membrii comitetului executiv, respectiv membrii comisiei de cenzori ori, după caz, cenzorul răspund personal sau solidar, pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor sau terţilor, după caz.” 

     
    Una dintre schimbările aduse de noua lege este introducerea obligativităţii strângerii fondului de rulment, în scopul asigurării sumelor necesare pentru plăţi curente. Asociaţia de proprietari este obligată să stabilească cuantumul şi cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment.
     
    Fondul de rulment se va stabili astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociaţia de proprietari în anul anterior, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflaţiei, iar în cazurile asociaţiilor de proprietari nou-înfiinţate, prin aproximarea acestuia cu fondul de rulment stabilit la alte asociaţii de proprietari echivalente ca mărime.
     

  • „Averea“ retailerilor din comerţul modern. Care sunt cei mai mari proprietari imobiliari: marile lanţuri de hiper şi supermarketuri au magazine şi depozite evaluate la 21 mld. lei

    Activele imobiliare totale ale jucătorilor din comerţul mo­dern s-au apropiat anul trecut de 21,5 mld. lei (4,7 mld. euro) după un avans de 20% com­pa­rativ cu 2016, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe.
     
    În cazul retailerilor valoarea activelor imo­bi­liare include de regulă reţeaua de magazine, de­pozitele şi terenurile pe care companiile vor dezvolta ulterior hiper sau supermarketuri.
     
    „Printre cei mai mari proprietari de spaţii imobiliare din România se numără şi lanţurile de magazine din comerţul modern, chiar dacă activitatea de bază a acestora este alta, res­pec­tiv retailul“, spune Florian Gheorghe, ma­na­gerul departamentului de cercetare al com­paniei de cercetare imobiliară al Activ Pro­perty Services.
     
    Jucătorii din comerţul modern, unele dintre cele mai mari businessuri locale, au peste 2.500 de magazine sub mai multe forma­te, cu afaceri de circa 11 mld. euro anul trecut. Anual se deschid 250-300 de unităţi noi, în spe­cial pe format mic, supermarketuri şi magazine de proximitate. Magazinele sunt deservite de 90 de hectare de depozite logistice.
     
    Cel mai valoros portofoliu imobiliar din re­tail, cu o pondere de circa un sfert în total, este cel al lanţului de hipermarketuri Kauf­land. Nemţii sunt de altfel şi liderul pieţei de comerţ după valoarea cifrei de afaceri anuale.
     
    Valoarea portofoliilor diferă puternic de la un retailer la altul deoarece şi strategiile de dezvoltare diferă. Astfel, jucători precum Kaufland preferă să meargă pe terenuri proprii şi cu magazine deţinute în proprietate. Aceeaşi este şi situaţia depozitelor. Există şi retaileri care preferă chiria.
     

  • Suprafaţa de retail de la parterul clădirilor de birouri din zona Floreasca/Barbu Văcărescu din Bucureşti a ajuns la 10.000 mp

    Zona Floreasca – Barbu Văcărescu, împreună cu împrejurimile ei, este una dintre cele mai efervescente din ţară pe mai multe segmente ale pieţei imobiliare: clădiri de birouri, retail, rezidenţial. Calitatea ridicată a companiilor prezente aici a determinat şi salarii pe măsură, astfel că angajaţii din zonă câştigă mai mult de jumătate de miliard de euro pe an, spre 2% din masa salarială totală din întreaga ţară. Această situaţie financiară a favorizat evoluţia calităţii serviciilor oferite în această zonă.

    „În trecut, în apropierea clădirilor de birouri se regăseau doar concepte de retail simple – cantine de prânz şi spaţii de tip coffee corner. În ton cu noile cerinţe ale consumatorilor, trecerea s-a făcut treptat spre restaurante şi cafenele premium, precum şi către alte categorii de bunuri. La rândul lor, serviciile s-au diversificat, ajungând în zona de coafor, servicii de curăţătorie sau servicii medicale, astfel încât un angajat să poată rezolva problemele de zi cu zi în proximitatea locului de muncă. Ne aşteptăm ca diversificarea să continue prin concepte precum afterschool sau grădiniţe, care să îmbunătăţească viaţa angajaţilor”, a declarat Brînduşa Grama, associate retail agency în cadrul Colliers International Romania.

    În ciuda extinderii anunţate, opţiunile oferite de Promenada Mall, singurul centru comercial prezent în zonă, vor fi insuficiente pentru zecile de mii de angajaţi din zona Floreasca/Barbu Văcărescu, ale căror cheltuieli lunare doar pentru masa de prânz, de exemplu, ajung la aproape 3 milioane de euro. Astfel, spaţiile de retail de la parterul clădirilor de birouri, care totalizează 10.000 mp (aproape un sfert din suprafaţa centrului comercial), vin în completarea serviciilor oferite de Promenada, fără să reprezinte o concurenţă.

    „Rezultatele deosebite obţinute de aceste spaţii de retail vin ca urmare a asocierii oportune între veniturile ridicate ale angajaţilor şi localizarea bună, căutată atât de către operatorii HoReCa, cât şi de către dezvoltatorii de rezidenţial. Vedem un adevărat succes al zonei de retail adiacente clădirilor de birouri, un succes care sperăm să fie replicat şi în restul ţării”, a adăugat Brînduşa Grama.

    Dezvoltatorii încep să experimenteze în acest sens prin extinderea componentei de retail: unii proprietari de birouri încearcă să formeze un pol pentru lifestyle, iar în alte zone ale Capitalei există deja restaurante şi baruri care funcţionează mult peste programul de lucru al angajaţilor din apropiere, ca destinaţii de seară în timpul săptămânii sau de brunch la sfârşit de săptămână. Tendinţa ia amploare şi la nivel naţional, ansamblurile mixte (birouri şi retail şi, eventual, rezidenţial) devenind prioritare pentru dezvoltatori.

  • Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman fac o nouă tranzacţia COLOSALĂ de 150 de milioane de euro

    Proiectul de birouri The Bridge, dezvoltat de Forte Partners, este evaluat la peste 150 de milioane de euro.
     
    Fraţii Pavăl nu se află la prima negociere pe piaţa imobiliară, ei purtând discuţii cu mai multe companii. Cel mai aproape au fost să preia birourile israelienilor de la AFI, însă deal-ul a picat pe final din cauza unor neînţelegeri.
     

  • Legea tocmai a fost PUBLICATĂ. Toţi românii care au o casă vor scoate mai mulţi bani din buzunar. Noile taxe pe care trebuie să le plătiţi

    Noua lege vizează în primul rând o mai bună structură a conducerii asociaţiilor de proprietari, precum şi clarificarea atribuţiilor fiecăruia. ”Preşedintele asociaţiei de proprietari şi membrii comitetului executiv pot fi remuneraţi pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, consemnată în procesul-verbal. Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sau pentru depăşirea atribuţiilor legale şi statutare, preşedintele asociaţiei, membrii comitetului executiv, respectiv membrii comisiei de cenzori ori, după caz, cenzorul răspund personal sau solidar, pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor sau terţilor, după caz.” 

     
    Una dintre schimbările aduse de noua lege este introducerea obligativităţii strângerii fondului de rulment, în scopul asigurării sumelor necesare pentru plăţi curente. Asociaţia de proprietari este obligată să stabilească cuantumul şi cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment.
     
    Fondul de rulment se va stabili astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociaţia de proprietari în anul anterior, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflaţiei, iar în cazurile asociaţiilor de proprietari nou-înfiinţate, prin aproximarea acestuia cu fondul de rulment stabilit la alte asociaţii de proprietari echivalente ca mărime.
     

  • Legea tocmai a fost PUBLICATĂ. Toţi românii care au o casă vor scoate mai mulţi bani din buzunar. Noile taxe pe care trebuie să le plătiţi

    Noua lege vizează în primul rând o mai bună structură a conducerii asociaţiilor de proprietari, precum şi clarificarea atribuţiilor fiecăruia. ”Preşedintele asociaţiei de proprietari şi membrii comitetului executiv pot fi remuneraţi pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, consemnată în procesul-verbal. Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sau pentru depăşirea atribuţiilor legale şi statutare, preşedintele asociaţiei, membrii comitetului executiv, respectiv membrii comisiei de cenzori ori, după caz, cenzorul răspund personal sau solidar, pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor sau terţilor, după caz.” 

     
    Una dintre schimbările aduse de noua lege este introducerea obligativităţii strângerii fondului de rulment, în scopul asigurării sumelor necesare pentru plăţi curente. Asociaţia de proprietari este obligată să stabilească cuantumul şi cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment.
     
    Fondul de rulment se va stabili astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociaţia de proprietari în anul anterior, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflaţiei, iar în cazurile asociaţiilor de proprietari nou-înfiinţate, prin aproximarea acestuia cu fondul de rulment stabilit la alte asociaţii de proprietari echivalente ca mărime.
     

  • Businessul din lapte cu caimac – VIDEO

    „Lăptăria cu caimac a apărut ca un vis al nostru de a arăta că lactatele de specialitate încă se pot găsi pe piaţa locală, încă se pot produce şi, mai ales, că se poate şi la noi, în România”, descrie Mădălina Cocan motivele pentru care ea şi soţul său, Adrian Cocan, au lansat businessul Lăptăria cu caimac. Acesta este axat, după cum îi sugerează şi numele, pe producţia de lapte cu caimac.
    Principalele diferenţe dintre acesta şi laptele produs de alte branduri de pe piaţa locală sunt termenul de valabilitate mai redus, de 14 zile, dar şi tehnicile de procesare, care implică folosirea unei temperaturi de pasteurizare mai joase decât media obişnuită, pentru a păstra gustul laptelui cât mai apropiat de cel proaspăt muls şi pentru a nu se pierde substanţele nutritive naturale.
    Lăptăria cu caimac este de fapt primul brand propriu al producătorului local de lapte vrac Agroserv Măriuţa, lansat, în urmă cu un sfert de secol, de tatăl Mădălinei, Nicuşor Şerban.
    În prezent, ferma Agroserv Măriuţa deţine 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste zece ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România şi, în ultimii ani, şi din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.
    Anul trecut, compania cu aproape 80 de angajaţi a avut o cifră de afaceri de 32,6 milioane de lei şi un profit net de aproximativ 5,5 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.
    Proiectul Lăptăria cu caimac a presupus construirea unei fabrici cu o  capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi. Construcţia unităţii de producţie, aflată vizavi de fermă, a durat un an şi jumătate, iar valoarea investiţiei iniţiale a fost de peste 5 milioane de euro. Dintre aceştia, aproape jumătate au fost obţinuţi din fonduri europene, prin sprijin pentru investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Restul investiţiei, pe care antreprenorii se aşteaptă să o amortizeze în opt ani, a provenit din credit bancar şi fonduri proprii.
    La baza conceptului noului brand stă dorinţa soţilor Cocan de a continua afacerea familiei, de a inova un segment al pieţei de produse de specialitate, dar şi de a aplica experienţa de marketing şi business pe care au dobândit-o în peste 10 ani de activare vânzând lapte direct clienţilor persoane fizice, cât şi în regim business to business.
    Pentru început, brandul familiei Cocan este distribuit în reţeaua Mega Image, atât în Capitală cât şi în celelalte oraşe din ţară în care retailerul este prezent, însă pe viitor proprietarii doresc să extindă distribuţia şi în alte reţele de super şi hipermarketuri. 
    Clienţii cărora se adresează proprietarii Lăptăriei cu caimac sunt consumatorii de produse premium, naturale. „Produsele noastre vizează publicul larg, dar în principal familiile tinere cu copii, care îşi doresc o alimentaţie corectă, echilibrată, şi care investesc timp şi atenţie în alegerile alimentare pe care le fac”, spune antreprenoarea.
    Mădălina Cocan este de părere că pentru a miza pe antreprenoriat este nevoie de curaj şi de o echipă competentă; crede, de asemenea, că pentru a avea succes este nevoie de şcoală, educaţie şi multă muncă. Cea mai mare provocare în domeniul în care activează este, din punctul ei de vedere, „să aduci un produs care să fie 100% autentic, să îşi păstreze gustul original şi, în acelaşi timp, nici să nu expire în câteva zile, într-o piaţă în care produsele expiră într-o perioadă de o lună sau mai mult”.
    Pe viitor, planurile antreprenorilor vizează consolidarea echipei, extinderea cu până la şase linii de producţie funcţionale până la finalul anului 2018, dar şi lansarea unor produse noi, ca iaurtul şi mai multe tipuri de caş. Aceştia nu vor să se rezume doar la distribuţia în lanţurile de retail, ci să se extindă şi pe alte segmente ale pieţei. „În viitor intenţionăm să abordăm şi segmentul HoReCa, dar şi magazine specializate: brutăriile, cofetăriile, gelateriile şi patiseriile de top”, spune Mădălina Cocan.
    În prezent, potrivit Ziarului Financiar, piaţa lactatelor este estimată la un miliard de euro anual, fiind dominată de companii cu acţionariat străin care şi-au consolidat poziţia pe piaţă, precum Lactalis, Danone sau Fabrica de lapte Braşov. În ultimii ani, tot mai multe branduri româneşti de lactate au fost preluate de giganţi internaţionali, ca Lactalis, care a preluat mărcile La Dorna, Albalact şi Covalact.

  • Studiu: Din ce în ce mai mulţi proprietari de clădiri aleg externalizarea administrării acestora

    CBRE a analizat evoluţia segmentului serviciilor de administrare a proprietăţilor, în ultimii ani, în România, iar conform analizei tendinţa este de creştere a procentului de externalizare pe acest segment, arată un comunicat al companiei.

    Specialiştii spun că orientarea spre externalizare se simte şi pe piaţa clădirilor de birouri, unde s-a remarcat o evoluţie ascendentă în ultimii trei ani.

    „În timp ce 24% dintre proiectele de clădiri de birouri livrate în anul 2015 apelau la externalizarea serviciilor de administrare a proprietăţilor, 57% adoptau acest mod de lucru în 2016. Anul 2017 a marcat un nou salt: aproape 80% din spaţiile de birouri beneficiau de serviciile companiilor specializate în domeniu”, se arată în raport.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro