BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Citigroup iniţiază o serie de disponibilizări ca parte a revizuirii corporative a CEO-ului Jane Fraser

    Citigroup va începe în curând concedierile în cadrul reformei corporative a CEO-ului Jane Fraser, conform CNBC.

    Angajaţii afectaţi vor fi informaţi începând de miercuri, iar noi concedieri vor fi anunţate zilnic până la începutul săptămânii viitoare, potrivit unor persoane care cunosc situaţia.

    Printre cei afectaţi se vor număra şefi de personal, directori generali şi unii angajaţi de nivel inferior, au precizat persoanele respective. Disponibilizările se vor extinde până în februarie, au adăugat acestea.

    Mişcarea se încadrează în calendarul stabilit de Fraser într-o notă din 13 septembrie. Aceasta a anunţat cinci noi divizii ai căror şefi îi raportează direct, ceea ce a dus la plecarea câtorva directori de rang înalt. Următoarea fază va fi “comunicată şi implementată până la sfârşitul lunii noiembrie”, iar “schimbările finale” vor fi făcute până la sfârşitul lunii martie 2024, a declarat Fraser la acea vreme.

    Fraser se află sub presiune pentru a îmbunătăţi Citigroup, care s-a împotmolit într-o cădere a acţiunilor, în condiţiile în care numărul de angajaţi şi cheltuielile au crescut vertiginos în ultimii ani. CEO-ul, care a preluat funcţia în martie 2021, se află într-un moment crucial, deoarece se confruntă cu un scepticism profund al investitorilor că banca poate atinge obiectivele de performanţă pe care le-a prezentat anul trecut.

    Angajaţii care şi-au pierdut funcţiile pot candida pentru alte posturi, iar Citigroup va oferi indemnizaţii de concediere acolo unde este eligibil, a declarat luna trecută şeful departamentului de resurse umane al companiei.

    Amploarea totală a reducerilor de locuri de muncă este încă în curs de stabilire, dar managerii şi consultanţii care lucrează la proiect cunoscut la nivel intern sub numele de cod “Proiectul Bora Bora”, au discutat despre concedierea a cel puţin 10% din angajaţii.

    Au fost create noi organigrame ale Citigroup, iar managerii decid acum ce angajaţi vor păstra şi cine va fi lăsat pe dinafară, a declarat una dintre persoane.

    Lucrătorii s-au adunat pe platformele interne de chat cu întrebări despre reducerile iminente, potrivit persoanelor, care au refuzat să fie identificate.

     

  • Veşti bune pentru milioane de salariaţi din România: Categoria de angajaţi care ar putea beneficia de 2 zile libere de la anul

    Începând cu anul 2024, salariaţii de la stat ar putea beneficia de două noi zile libere, pe lângă cele 17 zile de sărbători legale, conform unui proiect de HG recent.

    Mai exact, este vorba despre proiectul de HG privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decât zilele de sărbătoare legală, pentru anul 2024, publicat în data de 08.11.2022 pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

    Proiectul prevede că, pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, zilele de 16 august şi 27 decembrie 2024 fiind stabilite ca zile libere.

    Pentru recuperarea zilelor de muncă stabilite, anterior, ca zile libere, instituţiile şi autorităţile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 30 august 2024, respectiv 31 ianuarie 2025, potrivit planificărilor stabilite.

    Conform notei de fundamentare la HG, stabilirea celor două zile libere respectiv 16 august şi 27 decembrie 2024, au rol de punţi întrucât acestea se situează între zilele nelucrătoare de sărbătoare legală şi perioadele de repaus săptămânal, conform legii.

    Pentru a intra în vigoare, acest proiect trebuie aprobat şi publicat în Monitorul Oficial.

     

     

     

     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Revoluţie în recrutarea resursei umane din industria de prelucrare! Dacă reuşeşte, proiectul lui Marcel Ciolacu de “Patriotism Economic” devine realitate

    De vreo cateva zile stalpii de electricitate din zona industriala a orasului s-au umplut de afise A4 colorate, lipite cu banda adeziva, care anunta oferte de serviciu pentru operator depozit si operator asamblare.  

    Sigur ca la criza de resursa umana industriala (si nu numai) astfel de afise sunt pe toti stalpii de electricitate din toate orasele. Diferenta in acest caz consta in faptul ca agentul industrial care recruteaza printr-o astfel de metoda este o mare si cunoscuta companie multinationala care ar fi putut lejer sa inchirieze toate panourile publicitare din oras ca sa posteze ofertele de angajare – nicidecum sa lipeasca cu scotch pe stalpii de electricitate afise A4 colorate.

    Astfel incat urmarim cu toata atentia aceasta campanie de recrutare de forta de munca industriala, probabil un pilot care, daca reuseste, va marca o revolutie in procesele de recrutare.

    Adica de ce sa investesti 25 mii de lei ca sa tii la scoala un tanar de 16 ani in invatamant profesional sau dual ca sa-i pui in mana o meserie?

    De ce sa dai 100 mii de lei pe cursuri si seminarii pentru  instruirea unui inginer de sisteme si echipamente industriale, unui controlor de calitate sau unei persoane calificate?

    De ce sa mai contractezi platforme specializate, vanatori de capete sau firme de plasare de forta de munca?

    De ce sa cheltui bani cand poti sa furi angajati de la fraierii care investesc milioane de lei in pregatirea profesionala pentru industria de prelucrare – si asta doar lipind cu scotch oferte de munca pe stalpii de electricitate?

    O estimare pe care o am de la autoritati arata ca in oras sunt circa 18.000 de stalpi pe care putem lipi oferte de munca – suntem pregatiti sa semnam un contract cu proprietarii stalpilor pentru a fi in legalitate daca decidem sa pornim o campanie similara.

    Marcel Ciolacu, sustin cu tarie proiectul “Patriotismul Economic”, dar incep sa am rezerve ca va reusi daca mediul de afaceri, sistemul de educatie si autoritatile guvernamentale continua sa fie neseriosi.

    Directorii din industria de prelucrare sunt(em) prea narcistiti ca sa adere la un proiect national menit sa apropie sistemul de invatamant de piata muncii si prea zgarciti ca sa investeasca in NEET. Prefera sa-si sara la gat si sa-si fure angajatii recurgand la cele mai primitive mijloace.

    Sistemul de invatamant continua zborul sau academic spre astre, rupt complet de realitatea pietei muncii, indiferent la conceptul de angajabilitate. De altfel, facultatile s-au adaptat la lipsa de candidati si-i atrag altfel, pentru brain-drain, pregatind in limbi straine absolventi pentru joburi in fabricile din Uniunea Europeana. Si asta pe banii nostri.

    Si nu mai putin important, Ministerul Salariului Minim si Pensiilor Speciale nu face nici un efort sa devina cu adevarat Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, servind menirii de a genera politici publice pentru dezvoltarea de resursa umana industriala.

    Marcel Ciolacu, investitorii industriali incep sa ocoleasca Romania pentru ca stiu ca lipseste resursa umana calificata si cresc costurile de productie. Ca sa reuseasca “Patriotismul Economic” sunt obligatorii schimbari reale in legislatia din domeniul muncii si educatiei, verificari atente si conditionalitati pentru companiile care primesc ajutor pentru fabrici noi si crearea de stimulente pentru angajatorii care investesc in invatamantul tehnic pentru dezvoltarea resursei umane din prelucrare.

    Altfel, se vor incovoia degeaba stalpii de electricitate de multimea de anunturi de angajare lipite cu scotch, nu va veni nimeni la interviu.

     

     


     

     

  • CSR 2023. Seniorii JTI

    Motivaţie:

    „Seniorii JTI este un proiect pornit de la o nevoie reală, persoanele vârstnice fiind o categorie foarte vulnerabilă în România”, declară Gilda Lazăr, director corporate affairs şi comunicare la JTI România, Moldova şi Bulgaria.

     

    Descrierea proiectului:

    A fost lansat în aprilie 1998 şi demarat iniţial ca pilot, pe termen de trei luni. „Seniorii JTI” a continuat însă de atunci neîntrerupt, fiind primul proiect de responsabilitate socială al JTI şi unul dintre primele din România.

    Prin acest program, JTI oferă zilnic o masă caldă şi medicamente pentru 45 de persoane vârstnice fără venituri suficiente sau alt sprijin din partea familiior, din sectorul 2, unde se află şi sediul central al companiei, în România. Seniorii JTI primesc pachete festive cu alimente şi daruri specifice sărbătorilor de Paşte şi de Crăciun, beneficiază de asistenţă medicală oferită prin intermediul ambulanţelor sociale, precum şi de sprijin casnic din partea voluntarilor.

    Seniorii sunt selectaţi de Primăria Sectorului 2 prin Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială, în baza unor evaluări sociale şi a unei monitorizări riguroase, iar între autoritatea locală şi companie există un acord de parteneriat public-privat.

     

    Rezultate:
    Programul a primit premiul Good Corporate Citizenship în anul 2000. De asemenea, a stat la baza primului parteneriat public-privat semnat de autoritatea publică locală, la cererea acesteia, în anul 2002. „Vom continua să derulăm Seniorii JTI atâta timp cât va exista o nevoie în acest sens. Implicarea companiilor din România în proiecte de responsabilitate socială nu este doar importantă, ci absolut necesară. Dacă statul nu reuşeşte prin fonduri publice să rezolve anumite probleme, atunci comunităţile trebuie să se ajute singure. Iar companiile angajează oameni, sunt organizaţii vii şi fac parte din comunităţi. Noi, la JTI, am reuşit ca în trei decenii de activitate în România să fim un foarte bun vecin şi să vorbim despre noi nu doar prin broşuri sau comunicate de presă, dar mai ales prin ceea ce facem, prin evenimentele şi programele pe care le susţinem”, adaugă Gilda Lazăr.

    În 2023, JTI aniversează 30 de ani de la intrarea pe piaţa din România. Compania este partener al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS), Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), al Filarmonicii „George Enescu”, al Muzeului Brukenthal, al „Turneelor de poveste” (serie de turnee muzicale în oraşele mici), Festivalului SoNoRo, proiectelor CoolSound şi Aplauze pentru poet, precum şi sponsor oficial al Gigi Căciuleanu Romania Dance Company. JTI a fost premiată de Ministerul de Externe din Japonia pentru promovarea culturii nipone în România. JTI sprijină Grădina Japoneză din Herăstrău, Căsuţa de Ceai din Muzeul Naţional de Artă şi Centrul de Studii Româno-Japoneze din cadrul Universităţii Româno-Americane. Compania susţine, din anul 2000, Bursele JTI pentru Jurnalişti, fiind de asemenea partener al Internship 2.0. De-a lungul anilor compania a colaborat şi colaborează cu Samusocial, Ateliere fără frontiere, ARC, SoSiSeSa şi alte organizaţii neguvernamentale, sprijinind proiecte sociale prin care sunt susţinute persoane din categorii defavorizate în diverse zone ale ţării, sau intervenţii în situaţii de urgenţă (ca rezultat al pandemiei, războiului, inundaţiilor etc.).

  • Real Estate. Cum poţi să redesenezi locuinţe, dar şi percepţii, în piaţa serviciilor de arhitectură şi design?

    Arhitecta Roxana Dan a studiat şi chiar lucrat în afara ţării, dar s-a întors acasă mizând pe potenţialul unei pieţe aflate în creştere. Pare că nu a greşit, având în vedere că post-pandemie, românii sunt din ce în ce mai atenţi la influenţa pe care o are spaţiul în care trăiesc asupra vieţii lor. Loc de creştere însă mai este.

     

    De mic copil am ştiut că voi deveni arhitect. Tatăl meu este constructor şi pot să zic că am ajuns destul de des, copil fiind, pe şantiere. Am avut şi înclinaţie înspre desen, bricolaj – cred că şi asta a avut destul de multă greutate, dar cred că şi părinţii m-au ghidat în direcţia aceasta”, îşi descrie Roxana Dan alegerea profesională timpurie în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Ea a studiat şi în afara ţării şi a şi lucrat în străinătate, astfel că are un termen de comparaţie când vine vorba de nivelul de dezvoltare a pieţei locale. „Cred că este destul de greu la noi cu arhitectura – încă este un serviciu  pe care clienţii nu prea îl înţeleg. Mulţi dintre ei nici nu îl solicită, cred că nu au nevoie de arhitect, însă este o piaţă în creştere. În ultimii ani mai ales se caută foarte mult servicii de design interior, dar am întâlnit şi clienţi atenţi la cultura vizuală, care ne ascultă în totalitate şi care doresc să fie educaţi, adică întreabă şi vor să înţeleagă ceea ce facem”. S-a întors acasă mai ales pentru familie, dar şi pentru că ea considera că există loc de creştere pe această piaţă: „Îţi doreşti să lucrezi undeva unde chiar poţi să vii cu ceva nou – într-o piaţă suprasaturată e mai greu să faci asta”. După revenirea în ţară, a lucrat mai întâi ca angajat, iar în 2016 a înfiinţat propriul studio de arhitectură, Studium on Space. A început cu proiecte de amenajări interioare, axate mai ales pe reconversia unor spaţii deja existente, iar ulterior a trecut la refaţadizare şi la amenajare exterioară şi interioară. „După ce am dobândit mai multă experienţă pe cont propriu,  am migrat în zona de HoReCa şi am lucrat la proiecte de hoteluri, de pensiuni, restaurante, iar ulterior au început să vină clienţi cu locuinţe către noi, astfel că am început să creştem şi în zona aceasta”, descrie ea evoluţia studioului de arhitectură. În acest moment lucrează cu o echipă de opt oameni –  „Suntem practic împărţiţi. Unii dintre noi se ocupă de partea de ofertare sau de management ai şantierelor, nu se ocupă de randări, de proiectare”.

    Bugetul unei amenajări este relativ – variind în funcţie de produsele folosite, evident, mobilierul customizat fiind cel mai scump.

     Cel mai recent proiect în care s-a implicat este Edenholz, un ansamblu de locuinţe pasive construit în localitatea Tunari din apropiere de Bucureşti. „Edenholz este un proiect care are o abordare normală”, descrie ea acest proiect. „Vine cu o normalitate care la noi în România poate este percepută ca fiind spectaculoasă. Proiectul are trotuar, în contextul în care sunt foarte multe ansambluri rezidenţiale construite în Bucureşti care nu au trotuar, are finisaje de calitate folosite atât la interior cât şi la exterior. Nu vezi cabluri, burlane, totul este ascuns, totul este proiectat în detaliu”, descrie arhitecta câteva din particularităţile proiectului.  De asemenea, locuinţele din ansamblu sunt verzi, adică vin cu panouri fotovoltaice, cu pompe de căldură şi alte tehnologii care asigură pasivitatea locuinţe. Proiectul include 22 de locuinţe individuale, toate construite deja, iar până în prezent au vândut 80% din ansamblu. „Cred că până la finalul anului va trebui să închidem tot proiectul.” Preţurile variază în funcţie de numărul de camere şi porneşte de la 320.000 de euro pentru o locuinţă pe care ei o descriu drept standard, care are o suprafaţă de 140 de metri pătraţi, iar casa cu cea mai mare suprafaţă se întinde pe 200 de metri pătraţi. În ceea ce priveşte pragul cel mai de sus al preţului, spune că nu l-au fixat cu clientul încă. Cine sunt clienţii? „Avem şi clienţi străini, doi, dar restul sunt români. Sunt fie oameni de business, IT-şti sau medici.” În ceea ce priveşte contextul economic actual, Roxana Dan observă că oamenii sunt mult mai calculaţi, dar vânzările lor merg bine: „Locuinţele noastre sunt nişte locuinţe premium şi în momentul de faţă nu prea avem competiţie, aşadar, vânzările au mers destul de bine din acest punct de vedere. A existat un vid în piaţă pe zona de proiecte high-end. În ultimii ani s-au construit câteva proiecte mai în centru, să zic, la nivelul acesta, dar cu preţuri  inaccesibile. Cred că proiectele bune se vând foarte repede.”  

     

    Carte de vizită Roxana Dan:

    1. În perioada 2010-2017 a studiat arhitectură, urbanism şi design interior – a început studiile la Universitatea Ion Mincu din Bucureşti, iar pe parcursul anilor de studenţie a fost plecată cu burse la Universitatea Tehnică din Stuttgart, la Universitatea Tehnică din Berlin şi la Tsinghua University în Beijing;

    2. Pe perioada studiilor s-a implicat în multe proiecte cu scop umanitar, a fost chiar o perioadă plecată în Sri Lanka unde s-a implicat în procesul de proiectare a unei şcoli;

    3. După finalizarea studiilor, a început stagiatura în biroul lui Atilla Kim, şi a decis că e momentul să îşi înfiinţeze propriul birou de arhitectură, Studium on Space;

    4. În 2019 a lansat şi propriul brand de bijuterii, Lisa&Co.

     

    4 întrebări şi răspunsuri din discuţia cu Roxana Dan

     

    1. Ce îşi doresc românii să aibă în casele lor? Există vreun trend care se distinge din discuţiile cu ei?

    Am observat că majoritatea clienţilor vor un birou acasă. Toată lumea a lucrat de acasă, oamenii au învăţat că este mai comod aşa, că se economiseşte  timp, deci au nevoie de un spaţiu de lucru. Toţi îşi doresc o curte sau o grădină foarte frumos amenajată şi pot să zic că am început să văd un accent mai mare pe frumos decât pe practică. Înainte, toată lumea ne cerea să fie practică locuinţa şi estetica nu conta atât de mult. Însă în ultima vreme am văzut că primează frumosul.

    2. Cerinţe atipice din partea clienţilor?

    Cerinţe mai atipice avem în fiecare zi. Pot să zic că locuinţele aduc mereu provocări noi, e vorba despre noutăţile tehnologice mai ales şi pentru noi. Oamenii vor multă tehnologie – avem foarte multe lucruri care trebuie integrate în locuinţă înainte ca pereţii să fie închişi.

    3. De ce să apelăm la un arhitect când ne amenajăm locuinţa?

    Un arhitect întoarce un spaţiu pe toate părţile – se gândeşte la ce merge foarte bine şi la ce nu merge – practic cineva face foarte multă muncă şi îşi bate foarte mult capul până când îţi oferă un plan de amenajare şi o randare. Şi eu cred că este un serviciu complet justificat prin care se economisesc foarte multe costuri şi care apoi are un impact pozitiv asupra vieţii tale, asupra mediului în care trăieşti, care te influenţează destul de mult.

    4. Cum a evoluat piaţa serviciilor de arhitectură şi de amenajare în contextul actual?

    Oamenii sunt mult mai rezervaţi în ceea ce priveşte achiziţionarea locuinţelor, au crescut foarte mult dobânzile în primul rând şi în al doilea rând, pandemia şi războiul au adus anumite semne de întrebare. Însă pot să vorbesc şi de o creştere a interesului pentru a avea o locuinţă mai frumoasă, pentru a avea o curte bine şi frumos amenajată, pentru a avea un birou acasă, pentru că toată lumea pe perioada pandemiei a lucrat de acasă şi cumva această tendinţă s-a menţinut şi acum, având în vedere că foarte multe persoane lucrează încă remote.

  • Veşti bune pentru angajaţi. Categoria de persoane care va câştiga mai mult în acest an

    Începând cu 1 octombrie 2023, salariul minim brut pe ţară a ajuns la 3.300 de lei, astfel cei care vor angaja zilieri vor scoate mai mulţi bani din buzunar, conform legii privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

    Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, intrată în vigoare la 15 aprilie 2011,  reglementează remuneraţia brută primită de cei care exercită activităţi cu caracter ocazional care trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea pe oră a salariului minim brut pe ţară.

    Salariul minim brut pe ţară a ajuns la 3.300 de lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 900 din 28 septembrie 2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 877 din 28 septembrie 2023. Astfel, remuneraţia orară pentru zilieri a crescut de la 18,145 lei pe oră la 19,960 lei pe oră.

    Costul orar al zilierilor este unul brut, ulterior se reţine impozit în cotă de 10% şi contribuţii la pensie în cotă de 25%.

     

     

  • Ciucă: E alarmant faptul că vârsta de la care începe consumul de stupefiante a ajuns să fie 12 ani

    „Am semnat alături de parlamentarii Partidului Naţional Liberal un proiect legislativ potrivit căruia traficanţii de droguri vor executa pedepse mărite, în închisoare. Măsurile vor intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, în procedură de urgenţă. Potrivit proiectului iniţiat de ministra liberală a Justiţiei, senatoarea Alina Gorghiu, se elimină posibilitatea suspendării pedepselor pentru traficanţi, acestea urmând să fie majorate de la 2-7 ani la 3-10 ani închisoare”, scrie pe Facebook Nicolae Ciucă.

    Liderul PNL afirmă că proiectul de lege este „un răspuns faţă de creşterea flagelului drogurilor în societate, atât ca număr al consumatorilor afectaţi, cât şi ca extindere a zonei de vârstă a acestora”.

    „Este alarmant faptul că vârsta de la care începe consumul de stupefiante a ajuns să fie 12 ani. Alunecarea pe această pantă periculoasă, încă de la vârste fragede, aduce suferinţă atât dependenţilor, cât şi familiilor lor. Este obligatoriu ca instituţiile statului să intervină ferm prin toate instrumentele posibile, inclusiv prin cele legislative”, încheie Ciucă.

    Traficanţii de droguri nu vor mai scăpa de închisoare, spunea mai devreme ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu.

    „Măsurile propuse vor viza combaterea traficului, iar rigorile noilor prevederi legislative vor fi suportate de traficaţi. Tragediile din ultima vreme, precum cea de la 2 Mai, impun îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru a lupta eficient împotriva drogurilor. Dacă am fi avut această lege mai devreme, Roberta şi Sebastian, victimele accidentului din vara aceasta produs pe fondul consumului de droguri, poate ar fi fost alături de colegii lor la facultate acum. Prin această iniţiativă se propune eliminarea posibilităţii suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzute de legea 143/2000. Traficanţii de droguri de mare risc nu vor mai putea scăpa de închisoare! Este răspunsul necesar faţă de creşterea numărului de cauze penale având ca obiect infracţiuni din sfera traficului ilicit de droguri. În acest sens, menţionăm faptul că, în anul 2023, până la finele lunii septembrie, numărul de astfel de cauze de soluţionat a fost de 22.135 faţă de 18.233 în aceeaşi perioada din 2022. Dintre acestea, 10.780 de cauze au fost nou înregistrate faţă de 8484 în aceeaşi perioadă a anului 2022”, arăta ministrul Justiţiei.

     

  • Ministerul de Finanţe a publicat proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care introduce noi reguli şi majorează taxele aplicate companiilor de jocuri de noroc, pentru a finanţa deficitul bugetar

    Ministerul de Finanţe a publicat, marţi seară, proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care vrea să introducă noi reguli şi să majoreze taxele aplicate companiilor de jocuri de noroc, pentru a finanţa deficitul bugetar.

    Impactul financiar asupra bugetului general consolidat pentru 2023 este de 132,6 milioane lei.

    Potrivit notei de fundamentare a OUG, statul  estimează că majorarea taxelor va duce la creşterea veniturilor colectate la bugetul de stat de până la 40%. Astfel, pentru restul anului 2023 şi anul 2024 se estimează ca veniturile colectate la bugetul de stat să atingă cifra de 583,4 milioane lei.

    Proiectul prevede că statul poate acorda licenţe doar societăţilor înmatriculate în România sau persoanelor juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în state semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European sau din Confederaţia Elveţiană care au înregistrat un sediu permanent în România.

    De asemenea, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) va crea o bază de date referitoare la persoanele autoexcluse şi indezirabile în scopul combaterii şi prevenţiei adicţiei de jocuri de noroc, platformă care va putea fi consultată  in timp real de către toţi operatorii de jocuri de noroc.

    Nota de fundamentare a proiectului de OUG spune că scopul acestei infrastructuri IT este ”prevenirea şi combaterea dependenţei de jocuri de noroc, elaborarea de politici coerente privind sprijinul acordat persoanelor vulnerabile, protecţia minorilor sau a altor grupuri vulnerabile din punct de vedere social şi economic, în vederea evitării dezvoltării dependenţei acestora de jocuri de noroc, promovarea unor politici coerente privind jocul responsabil, în scopul reducerii comportamentelor de joc cu probleme, promovarea iniţiativelor bazate pe cercetare ştiinţifică şi opiniile experţilor, crearea unui echilibru între promovarea jocurilor de noroc pe piaţa din România şi responsabilitatea socială în organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc”.

    În plus, ONJN va dezvolta o linie de tip telverde.

    Activitatea va fi finantată din contributiile anuale ale operatorilor de jocuri de noroc:

    (i) organizatorii de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi din clasa I – 500.000 euro anual;

    (ii) persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă licenţiate din clasa II – 15.000 euro anual;

    (iii) jocurile la distanţă monopol de stat clasa III – 100.000 euro anual;

    (iv) organizatorii de jocuri de noroc tradiţionale licenţiaţi, după cum urmează:

    • Pentru jocurile loto: 200.000 euro anual

    • Pentru jocurile de videoloterie: 100 euro pentru fiecare aparat anual

    • Pentru pariurile mutuale: 50.000 euro anual

    • Pentru pariurile în cotă fixă: 200.000 euro anual

    • Pentru pariurile în contrapartidă: 100.000 euro anual

    • Pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor: 4.000 euro anual pentru fiecare masă de joc

    • Pentru jocurile caracteristice clubului de poker: 5.000 euro anual pentru fiecare club

    • Pentru jocurile tip slot-machine se va aplica etapizat după cum urmează:

    – 100 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2023, proporţional cu perioada de timp rămasă după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe;

    – 300 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2024

    – 500 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul în anului 2025 şi următorii.

    • Pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 5.000 euro anual

    • Pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune: 500.000 euro anual

    Veniturile din contribuţiile organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi încasate de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc se virează în procent de 70% către bugetul de stat, din conturile de venituri bugetare în care acestea au fost încasate, în termen de 5 zile lucrătoare al lunii 8 următoare încasării, iar procentul de 30% rămas din totalul sumelor încasate este utilizat pentru activitatea finanţată din venituri proprii.

    O altă schimbare legislativă prevede creşterea taxelor de licentiere:

    Taxe aferente licenţei de organizare a jocurilor de noroc (anuale):

    A. Pentru jocurile loto: 200.000 euro

    B. Pentru pariurile mutuale: 65.000 euro

    C. Pentru pariurile în cotă fixă: 200.000 euro

    D. Pentru pariurile în contrapartidă: 150.000 euro

    E. Pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor:150.000 euro

    F. Pentru jocurile caracteristice clubului de poker: 25.000 euro

    G. Pentru jocurile tip slot-machine: 150.000 euro

    H. Pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 15.000 euro

    I. Pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune: 150.000 euro

    J. Pentru jocurile de noroc la distanţă se acordă 3 categorii de licenţe

    Vedeti aici proiectul integral de OUG

    De asemenea, pentru protejarea jucătorilor, a persoanelor aflate în situaţii de risc, va fi interzisă vânzarea alcoolului în sălile de jocuri de noroc.

    Totodată, pentru asigurarea unui grad ridicat de conformare în faţa obligaţiilor legale, se impune creşterea nivelului de garanţii pe care operatorii de jocuri de noroc trebuie să îl asigure pentru a desfăşura această activitate.

     

  • Doi mari constructori români „se bat“ pe un proiect de 80 mil. euro

    Două companii locale – Con­strucţii Erbaşu şi SSAB – concurează pentru a pune mâna pe contractul de circa 80 de milioane de euro pen­tru construirea unui stadion de 18.000 de locuri în Con­stanţa. După ce compa­nia lui Cristian Erbaşu a fost declarată câştigă­toare la licitaţie, firma SSAB a contestat pier­derea, astfel că acum cazul se află în instanţă, unde Compa­nia Naţională de Inves­tiţii, beneficiarul proiectului, susţine în continuarea desemna­rea Construcţii Erbaşu.

    ♦ Concurenţa acerbă dintre cei doi constructori pe un proiect de asemenea calibru arată cât de mult s-au dezvoltat companiile româneşti din această industrie, unde, în urmă cu un deceniu, cu greu un antreprenor local ar fi putut pune mâna pe un contract de zeci de milioane de euro.

    Două companii locale – Con­strucţii Erbaşu şi SSAB – concurează pentru a pune mâna pe contractul de circa 80 de milioane de euro pen­tru construirea unui stadion de 18.000 de locuri în Con­stanţa. După ce compa­nia lui Cristian Erbaşu a fost declarată câştigă­toare la licitaţie, firma SSAB a contestat pier­derea, astfel că acum cazul se află în instanţă, unde Compa­nia Naţională de Inves­tiţii, beneficiarul proiectului, susţine în continuarea desemna­rea Construcţii Erbaşu.

    „Situaţia se află acum la Curtea de Apel, va mai dura până când va fi luată o de­cizie. Deocamdată s-au demolat con­struc­ţiile existente (stadionul vechi Farul – n. red.), etapă de care s-a ocupat firma Apolodor. Compania Naţională de Inves­tiţii trebuie să ia terenul gol, iar con­struc­torul va veni să ridice stadionul“, spune Cristian Erbaşu, proprietarul uneia dintre firmele care au participat la licitaţie.

    Concurenţa acerbă dintre cei doi con­structori pe un proiect de asemenea calibru arată cât de mult s-au dezvoltat companiile româneşti din această industrie, unde, în urmă cu un deceniu, cu greu un antreprenor local ar fi putut pune mâna pe un contract de zeci de milioane de euro. Obiceiul înce­tăţenit de-a lungul anilor era ca firme de construcţii să apeleze la subcontractori, şi nu să execute chiar ele lucrări. Acum însă este vorba despre companii cu suficientă forţă de muncă încât să ducă la bun sfârşit proiectul.

    Ca o comparaţie, competiţia între două firme locale pentru construcţia stadionului Gheorghe Hagi din Constanţa este o situa­ţie complet diferită faţă de cea care a stat la baza realizării Arenei Naţionale din Bucu­reşti, cel mai mare stadion din România din punctul de vedere al capacităţii, având 55.600 de locuri. Construcţia acestuia a fost finalizată în 2011 şi a fost realizată de asocierea de firme Max Boegl (Germania) – Astaldi (Italia).

    „La propunerea Ministerului Dezvoltă­rii, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Guvernul a aprobat construirea stadionului Gheorghe Hagi în municipiul Constanţa, în cadrul Programului Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, derulat de MDLPA prin Compania Naţională de Investiţii S.A.“, se arată în anunţul din o­tom­brie 2022 al Companiei Naţionale de Investiţii, beneficiarul proiectului.

    În acelaşi anunţ, se precizează că va­loarea bugetată pentru acest proiect era de 480 de milioane de lei, durata de proiectare şi execuţie fiind estimată la 28 de luni. Ulte­rior, valoarea a fost actualizată la 394 mi­lioane de lei, adică aproape 80 de mili­oane de euro.

    Stadionul va include şi un teren de antrenament pentru fotbal şi atletism, cu tribună de circa 1.000 de locuri, săli de an­tre­nament, centru de conferinţe, spaţiu ex­po­ziţional, spaţii administrative, comerciale şi de alimentaţie publică.

    La licitaţia pentru atribuirea execuţiei lucrărilor, s-au înscris două asocieri de firme: Construcţii Erbaşu – Tracon şi SSAB-AG – Metag Inşaat Ticaret – Atelier Unbuilt. Câştigător a fost declarat primul consorţiu, ulterior fiind depusă contestaţia SSAB la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

    Reprezentanţii SSAB nu au putut fi contactaţi pentru a oferi mai multe detalii cu privire la motivele pentru care au contestat rezultatul licitaţiei.

    Construcţii Erbaşu, un business de familie condus astăzi de Cristian Erbaşu, a cunoscut o ascensiune spectaculoasă în ultimii ani, odată cu proiectele mari pe care le-a strâns în portofoliu. Doar în această perioadă compania mai lucrează la proiecte precum reabilitarea Universităţii din Bucureşti, un nou terminal în cadrul Aeroportului Internaţional din Craiova, reabilitarea, renovarea, extinderea sau construirea de la zero a nouă spitale (în Tulcea, Timişoara, Cluj-Napoca, Slobozia, Călăraşi, Pucioasa, Bucureşti), precum şi contracte mari în infrastructura de transport, apă şi termoficare. Firma Construcţii Erbaşu a făcut afaceri de peste un miliard de lei în 2022, având aproape 1.000 de angajaţi.

    „Piaţa s-a dezvoltat, sunt constructori locali cu experienţă, care în general au pornit de la lucrări mici şi apoi au tot crescut“, spune Cristian Erbaşu.

    La rândul său, firma SSAB din Bacău a câştigat şi ea contracte mari în ultimii ani, însă s-a specializat mai degrabă pe lucrări cu finanţare privată. Compania – cu afaceri de 154 de milioane de lei şi 227 de angajaţi în 2022 – construieşte un depozit pentru Dedeman, a finalizat magazinul Ikea din Timişoara, o hală logistică tot în Timişoara pentru dezvoltatorul elveţian Artemis şi a mai construit în trecut un depozit farmaceutic al companiei de distribuţie de medicamente Fildas Trading în cadrul parcului industrial Miroslava din judeţul Iaşi, două magazine Kaufland la Buzău şi Nicolina (Iaşi) şi două hale de producţie ale dezvoltatorului CTP.

    Grupul de firme SSAB este deţinut de Mihai Iulian Şlic, fost primar al Bacăului, Corneliu Săftiuc şi Gabriel Nistor, cu ponderi egale. Societatea deţine şi propriile capacităţi de producţie de structuri metalice şi prefabricate din beton, oferind servicii de proiectare şi executare a lucrărilor de construcţii montaj a halelor industriale, după cum se arată pe site-ul companiei.

     

  • Maşina electrică autohtonă a Poloniei, Izera, ar putea să nu ajungă în showroomuri

    Camera Supremă de Audit din Polonia (NIK), care a inspectat compania ElectroMobility Poland (EMP), care se ocupă de proiectul construirii maşinii electrice autohtone a Poloniei, Izera, şi activităţile acesteia legate de proiect în perioada ianuarie 2021-sfârşitul lunii august 2022, estimează că proiectul este unul extrem de riscant, conform Warsaw Voice.