Tag: Prima casa

  • Locuinţa cumpărată prin “Prima Casă” va putea fi închiriată sau folosită ca sediu social

    Guvernul a modificat şi completat, miercuri, normele de implementare a Programului “Prima casă”, referitor la posibilitatea pe care o au beneficiarii programului de a trece de la o locuinţă mai mică la una mai mare, fie ca valoare, fie ca suprafaţă, posibilitate introdusă la începutul acestui an, şi reglementarea unor aspecte tehnice rezultate din practica derulării programului.

    Astfel, în cazul trecerii de la o locuinţă mai mică la una mai mare, garanţiile pentru achiziţionarea/construirea unei noi locuinţe în cadrul programului sunt garantate cu ipotecă legală de rang I asupra noii locuinţe, în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor şi în favoarea finanţatorului, proporţional cu procentul de garantare. Ipoteca este valabilă pe toată durata finanţării, cu notarea în cartea funciară a interdicţiei de înstrăinare pe o perioadă de 5 ani şi a interdicţiei de grevare cu sarcini pe toată durata garanţiei.

    Beneficiarul programului care doreşte trecerea de la o locuinţă mai mică la una mai mare are obligaţia să utilizeze sumele obţinute din vânzarea locuinţei achiziţionate sau construite iniţial în cadrul programului, pentru lichidarea creditului acordat iniţial. În cazul în care aceste sume sunt insuficiente pentru stingerea creditul acordat iniţial, beneficiarul se obligă să achite din surse proprii eventuala diferenţă.

    Utilizarea noului credit se va face exclusiv pentru achiziţionarea/construirea noii locuinţe în cadrul programului, cu condiţia lichidării creditului acordat iniţial, până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe. Valoarea noii locuinţe achiziţionate/construite trebuie să fie mai mare decât valoarea primei locuinţe, la momentul acordării creditului pentru locuinţa achiziţionată sau construită iniţial în cadrul programului.

    “Având în vedere solicitările apărute în practică din partea beneficiarilor programului, actul normativ prevede posibilitatea înscrierii în contractul de garantare şi de credit a soţului/soţiei, în situaţiile în care actul de căsătorie a intervenit ulterior achiziţionării locuinţei în cadrul programului. De asemenea, ca urmare a solicitărilor mai multor beneficiari, se aliniază prevederile Programului la cele ale noului Cod Civil în ceea ce priveşte posibilitatea separaţiei bunurilor prin convenţie matrimonială”, precizează Guvernul.

    Conform sursei citate, actul normativ răspunde, de asemenea, solicitării unui număr mare de beneficiari, prin inserarea în norme a unui acord în ceea ce priveşte posibilitatea de a închiria o parte sau întregul imobil achiziţionat prin Programul “Prima casă” sau de a stabili un sediu social în acest imobil.

    Totodată, în cazul beneficiarilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, finanţatorul, cu acordul Ministerului Finanţelor, aprobă înstrăinarea locuinţei achiziţionate sau construite iniţial în cadrul Programului, precum şi ridicarea temporară a interdicţiei de grevare, chiar şi înainte de expirarea perioadei de 5 ani în care operează interdicţia de înstrăinare a locuinţei, cu condiţia lichidării creditului iniţial.

    O altă prevedere vizează înstrăinarea locuinţei achiziţionate sau construite în cadrul programului, după expirarea perioadei de 5 ani în care operează interdicţia de înstrăinare a acesteia, sub condiţia achitării integrale a creditului garantat. În cazul neîndeplinirii acestei condiţii, acordul se consideră desfiinţat cu efect retroactiv. În cazul în care cumpărătorul achită preţul locuinţei prin credit, finanţatorul şi Ministerul Finanţelor Publice îşi exprimă acordul pentru ridicarea temporară a interdicţiei de grevare, în vederea înscrierii unei noi ipoteci asupra imobilului, în favoarea finanţatorului care acordă creditul destinat achiziţionării locuinţei.

    Guvernul mai aată că o altă reglementare a actului normativ are scopul să contribuie la sprijinirea persoanelor fizice care au achiziţionat o locuinţă prin acest program, însă din cauza unor dificultăţi financiare temporare au pierdut-o, iar după îmbunătăţirea situaţiei financiare doresc să recupereze imobilul. În aceste situaţii, beneficiarii programului pot solicita o singură dată finanţatorilor repunerea în drepturile şi obligaţiile aferente contractului de credit şi de garantare, cu respectarea condiţiilor programului şi cu menţinerea condiţiilor în care a fost acordată garanţia.

    În cazul garanţiilor acordate în favoarea finanţatorilor care aplică principiul împărţirii în mod egal a riscurilor şi pierderilor între finanţator şi garant şi plătite înainte de aplicarea acestui principiu, după aprobarea repunerii, procentul de garantare este de 50% din soldul creditului repus în monitorizare. În cazul finanţatorilor care nu au optat pentru aplicarea acestui principiu, garanţia acoperă în procent de 100% soldul creditului repus în monitorizare.

    Programul “Prima casă” a fost operaţionalizat în 2009, în contextul în care persoanele fizice se confruntau cu dificultăţi în accesarea unui credit destinat achiziţionării/construirii unei locuinţe. Prin implementarea programului s-au creat condiţii avantajoase de achiziţionare sau construire a unei locuinţe de către persoanele fizice eligibile.

    De la începutul programului până în prezent, au fost acordate peste 141.909 garanţii în valoare totală de 2,76 miliarde euro. Bilanţul la zi al Programului “Prima Casă” arată că ritmul de depunere al solicitărilor de garantare este în medie de circa 140 solicitări/zi.

  • Programul “Prima Casa”, modificat în 2015: Beneficiarii vor putea cumpăra o nouă casă mai mare şi mai scumpă garantată de stat

    Beneficiarul Programului care deţine o locuinţă achiziţionată sau construită în cadrul Programului poate achiziţiona o nouă locuinţă în cadrul Programului cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: noua locuinţă care se va achiziţiona în cadrul Programului să aibă suprafaţa utilă mai mare decât a locuinţei achiziţionate sau construite iniţial în cadrul Programului sau valoarea noii locuinţe rezultată din raportul de evaluare să fie mai mare decât valoarea evaluată la momentul acordării creditului pentru locuinţa achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului”, se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă aprobat miercuri de Guvern.

    De asemenea, locuinţa achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului trebuie să fie înstrăinată prin vânzare-cumpărare, cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuinţe. În plus, creditul acordat iniţial în cadrul Programului trebuie să fie lichidat până la data încheierii contractului de vânzare – cumpărare a noii locuinţe în cadrul Programului sau să fie refinanţat prin acordarea celui de-al doilea credit în cadrul Programului pentru dobândirea unui imobil.

    Altă condiţie este ca la data solicitării celui de-al doilea credit, beneficiarul Programului, persoană fizică, declară pe propria răspundere, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, respectiv cea achiziţionată sau construită în cadrul Programului pe care o va înstrăina cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuinţe care va fi achiziţionată în cadrul Programului, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 metri pătraţi şi o a doua locuinţă, respectiv cea achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului, pe care o va înstrăina cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuinţe care va fi achiziţionată în cadrul programului.

    Proiectul de ordonanţă mai prevede ca la data lichidării sau refinanţării creditului acordat iniţial în cadrul Programului se radiază ipoteca în favoarea statului şi a finanţatorului, privilegiul finanţatorului, precum şi interdicţiile de înstrăinare şi grevare cu sarcini instituite asupra imobilului achiziţionat sau construit iniţial în cadrul programului.

    Pe de altă parte, în baza contractului de garantare aferent celui de al doilea credit asupra noii locuinţe se instituie în favoarea statului, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi în favoarea finanţatorilor, proporţional cu procentul de garantare, un drept de ipotecă legală de rangul I până la finalizarea procedurii de executare silită asupra imobilului care face obiectul garanţiei, potrivit legii, cu interdicţia de înstrăinare a locuinţei pe o perioadă de 5 ani şi interdicţia de grevare cu sarcini a acesteia pe toată durata garanţiei.

    Condiţia referitoare la rangul dreptului de ipotecă trebuie să fie îndeplinită până la momentul formulării cererii de plată a noii garanţii de către finanţator. În cazul primirii de către finanţator a comunicării respingerii cererii de plată a noii garanţii de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, în temeiul contractului de garantare, finanţatorul are dreptul să înscrie în cartea funciară ipoteca legală conform dispoziţiilor Codului civil, concomitent cu radierea din cartea funciară a ipotecii legale instituite în favoarea statului român.

    Pentru cei care beneficiază de al doilea credit prin Prima Casă, finanţatorul, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice, aprobă înstrăinarea locuinţei achiziţionate sau construite iniţial în cadrul Programului, precum şi ridicarea temporară a interdicţiei de grevare, chiar şi înainte de expirarea perioadei de 5 ani în care operează interdicţia de înstrăinare a locuinţei, cu condiţia lichidării sau refinanţării creditului iniţial.

    Modificarea Programului “Prima Casă” a fost anunţată de ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, în luna ianuarie.

    “Au existat solicitări de la persoane care au achiziţionat o primă casă, doresc să treacă la un apartament, să spunem, de la o garsonieră, de la un apartament cu două camere la un apartament cu trei camere, respectiv cu patru camere, şi atunci nu ar mai fi «Prima Casă». Trebuie să găsim şi pentru dumnealor o soluţie, astfel încât cât mai multe persoane să poată aplica”, declara Vâlcov la jumătatea lunii ianuarie.

    Măsura era apreciată de consultanţii şi dezvoltatorii imobiliari care spuneau că extinderea Programului şi pentru clienţii care au o locuinţă, dar vor să cumpere una mai mare, va ajuta piaţa rezidenţială, însă nu mizau pe o explozie a vânzărilor, deoarece această categorie de clienţi are oricum la dispoziţie creditele ipotecare în lei.

    Programul “Prima Casă” este operaţional din anul 2009, iar până la finele lunii ianuarie 2015, în cadrul programului au fost acordate peste 132.521 de garanţii în valoare totală de 2,58 miliarde euro. Din totalul garanţiilor acordate, 329 garanţii în valoare de 29 milioane lei, au fost executate, aceasta reprezentând o rată de default de 0,2%.

    “Programul a fost operaţionalizat într-un context în care persoanele fizice se confruntau cu dificultăţi în accesarea unui credit destinat achiziţionării/construirii unei locuinţe, dificultăţi care se datorau în principal lipsei garanţiilor solicitate de bănci în temeiul normelor de creditare proprii. Prin implementarea Programului s-au creat condiţii avantajoase de achiziţionare sau construire a unei locuinţe de către persoanele fizice eligibile, programul cunoscând până în prezent o dinamică semnificativă. Bilanţul la zi al Programului Prima Casă arată că, acesta este cel mai popular program guvernamental gestionat de FNGCIMM şi cunoaşte o dezvoltare accelerată, ritmul de depunere al solicitărilor de garantare fiind de circa 140 solicitări/zi”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă.

  • Banca Românească va putea acorda în acest an credite de 124 milioane lei prin programul “Prima casă”

    “În 2014, valoarea medie a creditelor a fost de 157.000 de lei (echivalentul a 35.000 de euro). Cea mai mare cerere a fost înregistrată pentru apartamentele cu două şi trei camere din marile oraşe”, a declarat, într-un comunicat, Dan Grigoriu, director divizia produse şi segmente retail Banca Românească.

    Dobânda pentru creditele acordate de Banca Românească în programul Prima Casă este formată din ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă de 2,5%.

    Pentru achiziţia locuinţelor finalizate, inclusiv cele construite şi date în exploatare de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, valoarea maximă finanţată este, potrivit reglementărilor în vigoare, de 57.000 de euro (echivalentul în lei), iar pentru creditele de achiziţie a locuinţelor noi, limita maximă este de 66.500 de euro (echivalentul în lei). Clienţii Băncii Româneşti beneficiază de un avans de minimum 5% din valoarea împrumutului, lipsa comisioanelor, preaprobare financiară valabilă 90 de zile calendaristice.

    De la începutul programului guvernamental Prima Casă, în 2009, şi până la finalul lunii ianuarie 2015, Banca Românească a acordat peste 5.500 de credite.

    Cu un capital social de peste 700 de milioane de lei şi o reţea naţională de sucursale în majoritatea oraşelor importante ale ţării, Banca Românească are 22 de ani de activitate pe piaţa bancară din România. În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din sud-estul Europei, National Bank of Greece (NBG), a cumpărat pachetul majoritar de la Banca Românească, deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia. Banca Românească este una dintre cele mai bine capitalizate bănci de pe piaţa locală, cu un indice de solvabilitate de circa 18,5%.

  • BCR estimează că va acorda 7.500 de credite Prima Casă în acest an

    “Preconizăm că vom utiliza integral plafonul alocat şi vom avea nevoie de plafon suplimentar spre sfârşitul anului”, a declarat într-un comunicat Ioana Mihai, Şef Departament Credite Garantate din cadrul BCR.

    Prin Prima Casă 6, banca a acordat aproximativ 6.000 de credite, iar de la începutul programului şi până în prezent circa 38.000 de împrumuturi, în valoare de peste 6,3 miliarde lei.

    “Evoluţia vânzărilor de credite ipotecare în 2014 a arătat o creştere a creditului ipotecar standard, ce a egalat vânzările prin programul Prima Casă, dar la finalul plafonului alocat Programului, evoluţiile au indicat vânzări mai puternice pe Prima Casă. Pe perioada derulării Programului, creditul Prima Casă şi-a păstrat atractivitatea în special pentru tinerele familii care au putut beneficia de un avans scăzut şi condiţii avantajoase de costuri”, se mai arată în comunicat.

    Rata la un credit Prima Casă este calculată în funcţie de indicele Robor la 3 luni + 2,3 marjă pentru clienţii care primesc salariul într-un cont BCR.

    Un calcul orientativ anunţat de BCR arată că dobânda efectuvă DAE este de 4,13% pentru un credit în valoare totală de 160.000 lei, pe 30 de ani, dobânda variabilă este de 3,8% (Robor 3 luni + 2,3%), taxa de evaluare de 370 lei inclusiv TVA, rata lunară de 746 lei, iar valoarea totală plătibilă de 275.536 lei.

    BCR, cea mai mare bancă din România, cu o cotă de piaţă de 16,6% anul trecut, este deţinută de grupul austriac Erste.

  • Evoluţia programului Prima Casă: de la garsonieră în bloc vechi în 2009, la două camere în bloc nou, cu 60.000 de euro

    Potrivit unei analize realizate de Imobiliare.ro, în această sumă se încadrează apartamente vechi şi noi cu până la patru camere în interiorul marilor oraşe, precum şi vile nou-construite la periferia acestora. Paleta de oportunităţi este completată de oferte de case de vacanţă în zone cu potenţial turistic ale ţării.

    În cartierul Colentina, un apartament cu patru camere, finalizat în anul 1979, are un preţ cerut de 60.000 de euro. Locuinţa are o suprafaţă de 90 de metri pătraţi utili şi se află situată la etajul al nouălea dintr-un bloc cu 11 nivele, reabilitat termic.

    Făcând rabat de anul de construcţie, în bugetul propus există oportunităţi chiar şi în centrul Capitalei. Un astfel de exemplu este reprezentat de un apartament cu patru camere din zona Sala Palatului, construit în anul 1938. Locuinţa se află situată la etajul cinci din şapte şi are o suprafaţă utilă de 116 metri pătraţi.

    Cu 60.000 de euro poate fi achiziţionat însă şi un apartament nou, cu două camere, în zona Calea Călăraşilor-Popa Nan, în apropiere de staţiile de metrou Piaţa Muncii şi Piaţa Iancului. Locuinţa dispune de o suprafaţă utilă de circa 50 de metri pătraţi şi este amplasată la etajul al treilea al unui bloc de 10 unităţi locative, finalizat anul trecut. În preţul de achiziţie sunt incluse toate finisajele, precum şi centrala termică.

    Undeva mai la periferia Capitalei, în bugetul de 60.000 de euro se încadrează şi un apartament nou cu trei camere. În zona Bucureştii Noi, spre exemplu, o locuinţă de 70 de metri pătraţi utili, construită în anul 2012, poate fi achiziţionată cu 59.000 de euro.

    Oferte interesante pot fi găsite şi pe segmentul case-vile din zona Bucureşti-Ilfov. În Domneşti, spre exemplu, o vilă tip duplex, finalizată în 2013, are un preţ cerut de 60.000 de euro. Locuinţa dispune de o suprafaţă utilă de 130 de metri pătraţi, are patru camere şi un teren de 300 de metri pătraţi. Cu aceeaşi sumă poate fi achiziţionată o casă cu trei camere, construită înainte de 1990, în zona Buftea-Crevedia. Unitatea locativă are o suprafaţă utilă de 100 de metri pătraţi şi dispune de un teren de 800 de metri pătraţi.

    Pe lângă apartamente vechi cu până la patru camere, în marile oraşe ale ţării sunt disponibile spre achiziţie, în bugetul menţionat, atât apartamente, cât şi vile nou-construite.

    Spre exemplu, în Braşov, zona Tractorul, o locuinţă tricamerală, cu o suprafaţă utilă de 80 de metri pătraţi, este scoasă la vânzare pe Imobiliare.ro pentru 59.500 de euro.

    În oraşul de la poalele Tâmpei, cu un buget de 60.000 de euro poate fi achiziţionat un apartament vechi cu până la patru camere. Acesta este cazul unei locuinţe din zona Noua: aceasta are o suprafaţă utilă de 90 de metri pătraţi şi este situată la etajul unu al unui bloc pe patru nivele.

    În zona Stupini, o casă cu patru camere, construită în 2014, poate fi achiziţionată cu 59.000 de euro. Aceasta este structurată pe două etaje, are o suprafaţă utilă de 110 metri pătraţi şi teren de 200 de metri pătraţi.

    Pentru clujeni, cele mai atractive oferte prin prisma preţului rămân cele din Floreşti, localitate situată lângă Cluj-Napoca, unde o vilă finalizată anul trecut are un preţ cerut de 60.000 de euro. Locuinţa este compartimentată în patru camere, dispune de o suprafaţă utilă de 110 metri pătraţi, iar terenul aferent are 180 de metri pătraţi.

    În acelaşi timp, în cartierul Mănăştur (strada Mehedinţi), un apartament vechi, cu patru camere, este scos la vânzare pentru 60.000 de euro. Acesta este situat la etajul şapte din zece şi dispune de o suprafaţă utilă de 70 de metri pătraţi.

    În cartierul Iris, un apartament nou, tot cu patru camere, are un preţ cerut de 59.000 de euro. Acesta este situat la parterul unui bloc pe cinci nivele finalizat în anul 2009 şi ocupă 83 de metri pătraţi utili.

    În zona Soarelui din Timişoara, un apartament cu patru camere, de 90 de metri pătraţi utili, are un preţ cerut de 60.000 de euro. Acesta este situat la etajul trei din patru al unui bloc finalizat înainte de 1990.

    Cu aceeaşi sumă poate fi achiziţionată, tot în sudul oraşului, în zona Steaua, un apartament nou, într-un bloc finalizat în 2008. Locuinţa are 78 de metri pătraţi utili şi se află situată la etajul trei din patru.

    În zona Plopi, o casă cu patru camere, structurată pe parter şi mansardă, este scoasă la vânzare pentru 60.000 de euro. Locuinţa a fost construită în anul 1999, are o suprafaţă utilă de 150 de metri pătraţi şi 486 de metri pătraţi de teren.

    Constănţenii pot alege un apartament vechi, cu patru camere, din zona Tomis Nord, listat la un preţ de 59.500 de euro. Locuinţa este situată la etajul opt din zece şi are 82 de metri pătraţi utili.

    În zona I.C. Brătianu, un apartament nou cu trei camere, finalizat anul trecut, poate fi achiziţionat cu 60.000 de euro. Acesta este situat la etajul patru din cinci şi dispune de o suprafaţă utilă de 70 de metri pătraţi.

    În zona Viile Noi, o casă cu cinci camere, ridicată înainte de 1990, are un preţ cerut de 59.000 de euro. Locuinţa are o suprafaţă utilă de 84 de metri pătraţi şi teren de 211  metri pătraţi.

    În zona Frumoasa din Iaşi, un apartament vechi de patru camere are un preţ cerut de 60.000 de euro. Acesta este situat la parterul unui bloc cu patru etaje, are o suprafaţă utilă de 90 de metri pătraţi şi dispune de boxă de depozitare şi trei locuri de parcare în proprietate.

    Cu aceeaşi sumă poate fi achiziţionat, în zona Păcurari, un apartament nou-construit, de 120 de metri pătraţi utili. Compartimentată în patru camere, unitatea locativă este situată la etajul trei din trei al unui imobil finalizat anul trecut.

    În zona Nicolina-Valea Adâncă, o vilă cu trei camere, finalizată anul trecut, are un preţ cerut de 59.900 de euro. Locuinţa dispune de o suprafaţă utilă de 80 de metri pătraţi şi teren de 450 de metri pătraţi.

    Case de vacanţă

    Paleta de oportunităţi în bugetul de 60.000 de euro este completată de oferte de case de vacanţă în zone cu potenţial turistic ale ţării.

    În Alba Iulia, zona Exterior-Vest, este scoasă la vânzare o casă de vacanţă în stil rustic. Aceasta dispune de o suprafaţă de 150 de metri pătraţi utili, este compusă din trei camere şi se vinde complet mobilată şi utilată. Terenul de 750 de metri pătraţi este amenajat cu grădină şi o mică piscină.

    La malul mării, în Mangalia, o vilă nouă (construcţie 2013) are un preţ cerut de 59.000 de euro. Locuinţa este compartimentată în trei camere, are o suprafaţă utilă de 130 de metri pătraţi şi dispune de un teren de 380 de metri pătraţi.

    În Comarnic, judeţul Prahova, o casă cu patru camere, ridicată în anul 2007, poate fi achiziţionată cu 60.000 de euro. Locuinţa este structurată pe parter şi mansardă, are o suprafaţă utilă de 126 de metri pătraţi, iar terenul aferent se întinde pe 1.350 de metri pătraţi.

     

  • ANALIZĂ: Dezvoltatori – Orice facilitate în plus la “Prima Casă” ajută, dar vânzările nu vor exploda

    “Este de urmărit cum va putea fi pusă în practică această liberalizare fără a îngreuna sistemul – din declaraţiile ministrului Finanţelor, măsura se aplică numai pentru cei care fac un upgrade al locuinţei curente (de la garsonieră, la două camere). Înainte de a o implementa, autorităţile ar trebui să ia în calcul cât mai serios capacitatea sistemului de a urmări un astfel de proces fără a pune obstacole în faţa demersurilor cumpărătorilor. În al doilea rând, se poate crea un precedent – poate sunt clienţi care au achiziţionat un apartament de două camere la periferie printr-un credit Prima Casă, iar acum, şi-ar dori să schimbe locuinţa cu o unitate similară, dar într-o zonă mai bună a oraşului. Pentru această categorie, de ce nu s-ar putea face această modificare?”, a declarat pentru MEDIAFAX Alina Necula, directorul de marketing şi vânzări al dezvoltatorului rezidenţial Adama Group.

    În ceea ce priveşte implicaţiile pe care o astfel de măsură le-ar avea asupra pieţei, ea spune că vor exista clienţi pe acest segment, dar, dată fiind tendinţa generală de creştere a numărului de tranzacţii, nu crede că această categorie va ocupa o pondere extrem de ridicată per total.

    În plus, ea precizează că băncile au lansat programe standard de creditare care concurează programul “Prima Casă”, devenind mult mai avantajoase pentru cei care îşi permit plata unui avans mai mare la început.

    “Astfel, chiar şi în ultimul an, programul guvernamental s-a adresat exclusiv celor care sub nicio formă nu şi-au permis un avans mai mare de 5% şi un astfel de target va avea şi această măsură. Altfel, clienţii se orientează spre creditarea standard. Este un lucru lăudabil faptul că Guvernul ia în calcul măsuri pentru a susţine populaţia să achiziţioneze o locuinţă şi acest avantaj suplimentar nu are de ce să dăuneze pieţei. Totuşi, în acest sens, ar putea să îşi îndrepte atenţia spre un alt aspect care ar susţine în mod clar dezvoltările imobiliare – extinderea plafonului de TVA 5% peste limita de 385.000 lei de acum, de exemplu”, a adăugat Necula.

    Ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, a anunţat miercuri că Guvernul va discuta la sfârşitul lunii februarie un proiect de act normativ pentru modificarea programului “Prima Casă”, care să permită, printre altele, proprietarilor de locuinţe să poată cumpăra, în acest program, locuinţe mai mari, dacă vând proprietatea pe care o deţin în prezent.

    Vâlcov a dat ca exemplu de modificare includerea în program a persoanelor care au o locuinţă, dar doresc să cumpere una mai mare, precizând că proprietarii de imobile vor putea lua parte la program în condiţiile în care vând imobilul deţinut.

    “Orice lege, orice facilitate care vine în ajutorul pieţei rezidenţiale sunt binevenite. Prima Casă oricum are un plafon limitat, care a avut ca efect dezvoltarea de proiecte de calitate inferioară, şi nu doar din punct de vedere al finisajelor, ci şi din cel al structurii. Nu poţi să construieşti cu 300 de euro metrul pătrat şi să vinzi cu 600 de euro metrul pătrat, e clar că ceva nu e în regulă acolo. Dacă va fi extins, clienţii vor avea acces şi la apartamente mai scumpe şi mai mari, în zone mai bune, nu doar în Popeşti Leordeni sau alte zone limitrofe oraşului”, a declarat pentru MEDIAFAX Andreea Comşa, managing director Premier Estate Management.

    În opinia sa, clienţii vor putea accesa un credit mai mare şi astel, vor viza locuinţe de calitate superioară, ceea ce va duce la creşterea calităţii dezvoltărilor.

    “Deja se vede faptul că dezvoltatorii au început să construiască în locaţii mai bune, dar încă sunt presaţi de TVA de 5%. Dacă plafonul pentru TVA de 5% s-ar extinde la 100.000 de euro (380.000 lei, în prezent, n.r.), ar fi mai multe dezvoltări de locuinţe, cu efecte în economie, deoarece consumul va creşte”, a arătat Comşa.

    Chiar dacă măsura este salutată de jucătorii de pe piaţa rezidenţială, aceştia nu au aşteptări prea mari în ceea ce priveşte vânzările de locuinţe.

    “Din punct de vedere al programului Prima Casă, orice extinderea a ariei de aplicare este binevenită. Nu cred că va genera o explozie pe piaţă, dar cu siguranţă este foarte bine. În general upgradării (cei care se mută de la o locuinţă mai mică la una mai mare, n.r.) şi cei care îşi permit o locuinţă mai mare pot să acceseze un credit ipotecar în lei, iar băncile şi-au adaptat oferta foarte bine. Cei care vor beneficia de această măsură sunt cei care vor să se mute de la 2 la 3 camere”, a spus Gabriel Voicu, director divizia New Homes în cadrul companiei Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    În ceea ce priveşte influenţa asupra dezvoltărilor de locuinţe, acesta consideră că pentru a modifica în vreun fel abordarea investitorilor în proiecte rezidenţiale măsura trebuie menţinută cel puţin 6-8 luni.

    “Este un lucru bun pentru că oricum cumpărătorii se îndreaptă în ultima perioadă spre locuinţe cu 3 camere, dat fiind diferenţa destul de mică de preţ faţă de cele cu 2 camere. Dar pe de altă parte, nu ştiu dacă ajută prea mult piaţa, pentru că băncile au ieftinit destul de mult creditele ipotecare în lei. Cei care au o casă şi o vând pentru a cumpăra una mai mare pot oricum să acceseze un credit ipotecar ieftin, dar cu avans de 15%. Măsura îi va ajuta pe cei care după ce au vândut o casă vor să rămână cu bani cash, având în vedere că pentru Prima Casă avansul este de 5%”, a declarat Antoanela Comşa, reprezentantul dezvoltatorului imobiliar Gran Via, implicat în construcţia mai multor proiecte rezidenţiale în Bucureşti.

    Plafonul de garanţii de stat pentru programul “Prima Casă” a fost fixat de Guvern la 2,5 miliarde lei pentru acest an, concomitent cu realocarea diferenţei rămase neutilizate de anul trecut.

    Până în toamna anului trecut, Fondul Naţional de Garantare pentru IMM a acordat aproximativ 126.200 de garanţii, contracte încheiate în perioada 2009-2014, valoarea finanţărilor susţinute fiind de circa 4,8 miliarde euro. În primele nouă luni de anul trecut, numărul de garanţii acordate în cadrul programului a fost de aproximativ 20.500, cu finanţări accesate în valoare de 736 milioane euro.

    Ulterior, Guvernul a suplimentat cu 400,5 milioane de lei a plafonului disponibil pentru emiterea de garanţii în cadrul programului, până la 31 decembrie 2014.

  • ANALIZĂ: Dezvoltatori – Orice facilitate în plus la “Prima Casă” ajută, dar vânzările nu vor exploda

    “Este de urmărit cum va putea fi pusă în practică această liberalizare fără a îngreuna sistemul – din declaraţiile ministrului Finanţelor, măsura se aplică numai pentru cei care fac un upgrade al locuinţei curente (de la garsonieră, la două camere). Înainte de a o implementa, autorităţile ar trebui să ia în calcul cât mai serios capacitatea sistemului de a urmări un astfel de proces fără a pune obstacole în faţa demersurilor cumpărătorilor. În al doilea rând, se poate crea un precedent – poate sunt clienţi care au achiziţionat un apartament de două camere la periferie printr-un credit Prima Casă, iar acum, şi-ar dori să schimbe locuinţa cu o unitate similară, dar într-o zonă mai bună a oraşului. Pentru această categorie, de ce nu s-ar putea face această modificare?”, a declarat pentru MEDIAFAX Alina Necula, directorul de marketing şi vânzări al dezvoltatorului rezidenţial Adama Group.

    În ceea ce priveşte implicaţiile pe care o astfel de măsură le-ar avea asupra pieţei, ea spune că vor exista clienţi pe acest segment, dar, dată fiind tendinţa generală de creştere a numărului de tranzacţii, nu crede că această categorie va ocupa o pondere extrem de ridicată per total.

    În plus, ea precizează că băncile au lansat programe standard de creditare care concurează programul “Prima Casă”, devenind mult mai avantajoase pentru cei care îşi permit plata unui avans mai mare la început.

    “Astfel, chiar şi în ultimul an, programul guvernamental s-a adresat exclusiv celor care sub nicio formă nu şi-au permis un avans mai mare de 5% şi un astfel de target va avea şi această măsură. Altfel, clienţii se orientează spre creditarea standard. Este un lucru lăudabil faptul că Guvernul ia în calcul măsuri pentru a susţine populaţia să achiziţioneze o locuinţă şi acest avantaj suplimentar nu are de ce să dăuneze pieţei. Totuşi, în acest sens, ar putea să îşi îndrepte atenţia spre un alt aspect care ar susţine în mod clar dezvoltările imobiliare – extinderea plafonului de TVA 5% peste limita de 385.000 lei de acum, de exemplu”, a adăugat Necula.

    Ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, a anunţat miercuri că Guvernul va discuta la sfârşitul lunii februarie un proiect de act normativ pentru modificarea programului “Prima Casă”, care să permită, printre altele, proprietarilor de locuinţe să poată cumpăra, în acest program, locuinţe mai mari, dacă vând proprietatea pe care o deţin în prezent.

    Vâlcov a dat ca exemplu de modificare includerea în program a persoanelor care au o locuinţă, dar doresc să cumpere una mai mare, precizând că proprietarii de imobile vor putea lua parte la program în condiţiile în care vând imobilul deţinut.

    “Orice lege, orice facilitate care vine în ajutorul pieţei rezidenţiale sunt binevenite. Prima Casă oricum are un plafon limitat, care a avut ca efect dezvoltarea de proiecte de calitate inferioară, şi nu doar din punct de vedere al finisajelor, ci şi din cel al structurii. Nu poţi să construieşti cu 300 de euro metrul pătrat şi să vinzi cu 600 de euro metrul pătrat, e clar că ceva nu e în regulă acolo. Dacă va fi extins, clienţii vor avea acces şi la apartamente mai scumpe şi mai mari, în zone mai bune, nu doar în Popeşti Leordeni sau alte zone limitrofe oraşului”, a declarat pentru MEDIAFAX Andreea Comşa, managing director Premier Estate Management.

    În opinia sa, clienţii vor putea accesa un credit mai mare şi astel, vor viza locuinţe de calitate superioară, ceea ce va duce la creşterea calităţii dezvoltărilor.

    “Deja se vede faptul că dezvoltatorii au început să construiască în locaţii mai bune, dar încă sunt presaţi de TVA de 5%. Dacă plafonul pentru TVA de 5% s-ar extinde la 100.000 de euro (380.000 lei, în prezent, n.r.), ar fi mai multe dezvoltări de locuinţe, cu efecte în economie, deoarece consumul va creşte”, a arătat Comşa.

    Chiar dacă măsura este salutată de jucătorii de pe piaţa rezidenţială, aceştia nu au aşteptări prea mari în ceea ce priveşte vânzările de locuinţe.

    “Din punct de vedere al programului Prima Casă, orice extinderea a ariei de aplicare este binevenită. Nu cred că va genera o explozie pe piaţă, dar cu siguranţă este foarte bine. În general upgradării (cei care se mută de la o locuinţă mai mică la una mai mare, n.r.) şi cei care îşi permit o locuinţă mai mare pot să acceseze un credit ipotecar în lei, iar băncile şi-au adaptat oferta foarte bine. Cei care vor beneficia de această măsură sunt cei care vor să se mute de la 2 la 3 camere”, a spus Gabriel Voicu, director divizia New Homes în cadrul companiei Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    În ceea ce priveşte influenţa asupra dezvoltărilor de locuinţe, acesta consideră că pentru a modifica în vreun fel abordarea investitorilor în proiecte rezidenţiale măsura trebuie menţinută cel puţin 6-8 luni.

    “Este un lucru bun pentru că oricum cumpărătorii se îndreaptă în ultima perioadă spre locuinţe cu 3 camere, dat fiind diferenţa destul de mică de preţ faţă de cele cu 2 camere. Dar pe de altă parte, nu ştiu dacă ajută prea mult piaţa, pentru că băncile au ieftinit destul de mult creditele ipotecare în lei. Cei care au o casă şi o vând pentru a cumpăra una mai mare pot oricum să acceseze un credit ipotecar ieftin, dar cu avans de 15%. Măsura îi va ajuta pe cei care după ce au vândut o casă vor să rămână cu bani cash, având în vedere că pentru Prima Casă avansul este de 5%”, a declarat Antoanela Comşa, reprezentantul dezvoltatorului imobiliar Gran Via, implicat în construcţia mai multor proiecte rezidenţiale în Bucureşti.

    Plafonul de garanţii de stat pentru programul “Prima Casă” a fost fixat de Guvern la 2,5 miliarde lei pentru acest an, concomitent cu realocarea diferenţei rămase neutilizate de anul trecut.

    Până în toamna anului trecut, Fondul Naţional de Garantare pentru IMM a acordat aproximativ 126.200 de garanţii, contracte încheiate în perioada 2009-2014, valoarea finanţărilor susţinute fiind de circa 4,8 miliarde euro. În primele nouă luni de anul trecut, numărul de garanţii acordate în cadrul programului a fost de aproximativ 20.500, cu finanţări accesate în valoare de 736 milioane euro.

    Ulterior, Guvernul a suplimentat cu 400,5 milioane de lei a plafonului disponibil pentru emiterea de garanţii în cadrul programului, până la 31 decembrie 2014.

  • Programul “Prima Casă”, modificat ca proprietarii să poată cumpăra apartamente mai mari

    Ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, a declarat, miercuri, că lărgirea “cadrului de acces” la “Prima Casă” este în discuţie în cadrului ministerului şi va fi analizată la sfârşitul lunii ferbuarie în Guvern.

    Vâlcov a dat ca exemplu de modificare includerea în program a persoanelor care au o locuinţă, dar doresc să cumpere una mai mare.

    Au existat solicitări de la persoane care au achiziţionat o primă casă, doresc să treacă la un apartament, să spunem, de la o garsonieră, de la un apartament cu două camere la un apartament cu trei camere, respectiv cu patru camere, şi atunci nu ar mai fi «Prima Casă». Trebuie să găsim şi pentru dumnealor o soluţie, astfel încât cât mai multe persoane să poată aplica”, a spus Vâlcov.

    El a precizat că proprietarii de imobile vor putea lua parte la program în condiţiile în care vând imobilul deţinut.

    Vâlcov a adăugat că, din câte cunoaşte, anul trecut, niciun român, rezident în străinătate, nu a solicitat cumpărarea de locuinţe prin acest program.

  • Programul “Prima Casă”, modificat ca proprietarii să poată cumpăra apartamente mai mari

    Ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, a declarat, miercuri, că lărgirea “cadrului de acces” la “Prima Casă” este în discuţie în cadrului ministerului şi va fi analizată la sfârşitul lunii ferbuarie în Guvern.

    Vâlcov a dat ca exemplu de modificare includerea în program a persoanelor care au o locuinţă, dar doresc să cumpere una mai mare.

    Au existat solicitări de la persoane care au achiziţionat o primă casă, doresc să treacă la un apartament, să spunem, de la o garsonieră, de la un apartament cu două camere la un apartament cu trei camere, respectiv cu patru camere, şi atunci nu ar mai fi «Prima Casă». Trebuie să găsim şi pentru dumnealor o soluţie, astfel încât cât mai multe persoane să poată aplica”, a spus Vâlcov.

    El a precizat că proprietarii de imobile vor putea lua parte la program în condiţiile în care vând imobilul deţinut.

    Vâlcov a adăugat că, din câte cunoaşte, anul trecut, niciun român, rezident în străinătate, nu a solicitat cumpărarea de locuinţe prin acest program.

  • Plafonul de garanţii pentru “Prima Casă” a fost fixat la 2,5 miliarde lei pentru acest an

    Procedura a fost decisă în şedinţa de miercuri, prin hotărâre.

    “Programul guvernamental «Prima casă», prin care statul acordă garanţii guvernamentale pentru achiziţionarea unei locuinţe, va continua şi în 2015. Pentru anul în curs a fost alocat un plafon suplimentar de garantare în valoare de 2.500 milioane lei. De asemenea, actul normativ aprobat de Guvern prevede posibilitatea utilizării în anul 2015 a diferenţei nealocate din plafonul prevăzut pentru anul 2014, precum şi sumele neutilizate până la data de 31 decembrie 2014 din fondurile alocate băncilor din plafonul disponibil pentru 2014. Suma reprezentând diferenţa rămasă neutilizată
    şi/sau nealocată din anul 2014 se va publica pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice şi al Fondului Naţional de Garantare şi Contragarantare pentru IMM-uri”, informează Guvernul.

    Până în toamna anului trecut, Fondul Naţional de Garantare pentru IMM a acordat aproximativ 126.200 de garanţii, contracte încheiate în perioada 2009-2014, valoarea finanţărilor susţinute fiind de circa 4,8 miliarde euro. În primele nouă luni de anul trecut, numărul de garanţii acordate în cadrul programului a fost de aproximativ 20.500, cu finanţări accesate în valoare de 736 milioane euro.

    Ulterior, Guvernul a suplimentat cu 400,5 milioane de lei a plafonului disponibil pentru emiterea de garanţii în cadrul programului, până la 31 decembrie 2014.

    Potrivit datelor disponibile pe pagina de web a FNGCIMM, prin intermediul căruia se acordă garanţiile de stat, băncile participante la program sunt: BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Banca Românească, Alpha Bank, Millennium Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, EFG Bancpost, Piraeus Bank, Intesa Sanpaolo România, UniCredit Ţiriac Bank, Credite Agricole, OTP Bank, Bank Leumi, RIB Bank, ING Bank şi Marfin Bank.

    Programul Prima Casă a fost introdus în anul 2009, iar din anul 2011 şi până anul trecut, garanţiile pentru creditele destinate achiziţiei sau construcţiei de locuinţe se acordă de către finanţatorii care au optat pentru a prelua 50% din riscurile asumate de stat în cadrul etapelor anterioare, în limita plafonului reutilizat, rezultat în urma restrângerii garanţiei statului, precum şi a plafonului suplimentar acordat în anul 2012 şi 2013.

    Valoarea maximă a unei garanţii individuale se determină prin aplicarea unui procent de garantare de 50% din finanţarea garantată.

    Creditele Prima Casă au o dobândă compusă din indicele ROBOR la trei luni plus o marjă fixă de cel mult 2,5 puncte procentuale.

    Beneficiarii tebuie să dispună de un avans de minimum 5% din preţul de achiziţie a locuinţei, care acoperă diferenţa dintre preţul de achiziţie rezultat din antecontractul de vânzare-cumpărare şi finanţarea garantată (95%).

    Conform datelor prezentate de Guvern, de la iniţierea programului, în 2009, şi până în prezent, au fost acordate aproximativ 130.000 garanţii, pentru finanţări în valoare de 2,525 miliarde euro, respectiv 10,985 miliarde lei, din care 31% reprezintă valoarea garanţiilor destinate achiziţiei de imobile construite între anii 2008-2014.

    Pentru emiterea de garanţii în cadrul programului, în cursul anului 2014, au fost efectuate alocări şi realocări totale în sumă de aproximativ 2,33 miliarde de lei.