BusinessMagazin

Tag: prag

  • Ziua de 13 este una norocoasă pentru investitori: bursa românească sparge pragul pshilogic de 10.000 de puncte pentru prima oară din 2007 încoace

    Pe 13 ianuarie 2020, bursa de la Bucureşti a spart pragul psihologic de 10.000 de puncte, reflectat prin prisma valorii indicelui principal BET, pentru prima oară din octombrie 2007 încoace, arată datele agregate de ZF din platforma BVB.

    Astfel indicele principal BET este la maximul din 2007 încoace după un raliu de 35% în anul 2019, cel mai bun an de la criză încoace prin prisma randamentului indicelui principal, arată datele agregate de ZF.

    Indicele principal BET s-a apreciat luni cu 0,7%, evoluţie susţinută în principal de acţiunile Fondului Proprietate (2,5%), care au fost de altfel şi cele mai tranzacţionate cu un rulaj de 6,2 mil. lei, adică un sfert din total. MedLife (2,35%) şi Sphera Group (2,34%) completează podiumul creşterilor din prima ligă bursieră de la Bucureşti.

  • Moment istoric: Indicele bursier Dow Jones trece pentru prima dată de pragul de 29.000 de puncte

    Indicele bursier Dow Jones a înregistrat vineri un moment istoric după ce a trecut de pragul de 29.000 de puncte în deschiderea şedinţei de tranzacţionare (n.r: şedinţa bursieră în SUA începe la 16.00 – ora României).

    La ora redactării acestei ştiri indicele Dow Jones a scăzut sub prag, tranzacţionându-se la 28.976,5 puncte, însă dacă reuşeşte să încheie şedinţa peste acest prag, va marca 37 de zile de la momentul în care indicele Dow Jones Industrial Average a atins pragul de 28.000 de puncte – în data de 15 noiembrie.

    Analiştii se aşteptau ca Dow Jones să nu performeze spre maxime istorice în şedinţa de vineri pe fondul publicării statisticilor referitoare la piaţa muncii din SUA pe luna decembrie, care arată că s-au creat doar 145.000 de locuri noi de muncă versus 160.000, cât estimau economiştii chestionaţi de Dow Jones.

    De asemenea, salariile au crescut în decembrie cu 2,9% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce economiştii se aşteptau la o creştere de 3,1%. Astfel, în deecmbrie 2019 a fost prima lună din iulie 2018 până acum în care salariile din SUA au crescut cu mai puţin de 3%.

     

  • Argentina, ţara unde şi moartea este prea scumpă

    Factura unei înmormântări poate ajunge la 180.000 de peso, adică aproximativ 2.700 de euro, într-o ţară unde aproape 40% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, scrie Le Figaro.

    În Argentina, o şară zguduită de cea mai gravă criză economică din 2001, chiar şi să mori pare a fi devenit un lux.

    “Problema este economică. Oamenii nu au bani pentru servicii funerare, se ajută între ei sau se împrumută, unii plătesc cu dolarii puşi la saltea. Oamenii nu mai au putere de cumpărare de câţiva ani”, povesteşte Juan Tapia, proprietarul companiei de pompe funebre Cocheria Tacuari.

    Cel mai ieftin serviciu oferit de aceasta costă aproximativ 376 de euro. De la spital, mortul este dus direct la cimitir. În funcţie de calitatea serviciilor, facture unei înmormântări poate atinge 180.000 de peso, aproximativ 2.700 de euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Sectorul bancar global este în pragul a celui mai masiv val de concedieri după cel din 2015

    Băncile din întreaga lume dezvăluie cea mai mare rundă de concedieri din ultimii patru ani, o măsură necesară pentru reducerea costurilor, adaptarea la încetinirea economiei şi la avansul tehnologiei digitale. În acest an, peste 50 de bănci au anunţat planuri de a tăia, cumulat, 77.780 de locuri de muncă, cea mai mare valoare după cea de 91.448 din 2015, potrivit unor date ale companiilor şi sindicatelor citate de Bloomberg. Băncile din Europa, care se confruntă cu sarcina adăugată a ratelor dobânzilor negative în anii următori, reprezintă aproape 82% din totalul celor care concediază.

    Concedierile din 2019 aduc totalul din ultimii şase ani la peste 425.000 de posturi. Morgan Stanley este cea mai recentă instituţie financiară care face un efort de eficientizare la finalul anului, reducând aproximativ 1.500 de locuri de muncă, potrivit surselor citate de Bloomberg. Directorul executiv al companiei, James Gorman, a declarat că tăierile reprezintă aproximativ 2% din forţa de muncă a băncii.

    Cifrele din acest an subliniază şi slăbiciunea băncilor europene, întrucât economia orientată la export a regiunii se confruntă cu litigii comerciale internaţionale, în timp ce ratele dobânzilor negative consumă în continuare veniturile din împrumuturi. Spre deosebire de S.U.A., în care programele guvernamentale şi ratele în creştere au ajutat creditorii să îşi revină rapid după criza financiară, băncile din Europa încă se luptă să-şi recâştige poziţia. Multe concediază personal şi vând afaceri pentru a îşi creşte profitabilitatea.

    Cel mai mare creditor din Germania ocupă primul loc în lista concedierilor planificate. Deutsche Bank intenţionează să concedieze 18.000 de angajaţi până în 2022, deoarece se retrage dintr-o mare parte a activităţii sale bancare de investiţii. Ţara de origine a creditorului este cea mai fragmentată piaţă bancară din Europa şi printre cele mai expuse la ratele dobânzilor negative, deoarece creditorii deţin mai multe depozite decât concurenţii din străinătate.

    Cele mai mari reduceri de personal din sectorul bancar din Europa sunt anunţate de zece bănci: Deutsche Bank – 18.000 persoane concediate, UniCredit – 8.000, Santander – 5.400, Commerzbank – 4.300, HSBC – 4.000, Barclays – 3.000, Alfa-Bank JSC – 3.000, KBC – 2.100, SocGen – 2.100 şi Caixabank – 2.000 de concedieri anunţate, conform Bloomberg.

  • Cursul a atins în 2019 un nou maxim istoric, de 4,7808 lei/euro, apropiindu-se de pragul psihologic de 4,8 lei/euro

    Cursul de schimb leu/euro a urcat în 2019 la un nou maxim istoric, ajungând în luna noiembrie până la 4,7808 lei/euro şi apropiindu-se de pragul psihologic de 4,8 lei/euro. În luna decembrie cursul de schimb leu/euro a rămas peste pragul de 4,77 lei/euro, ziua de 27 decembrie aducând cursul la 4,7799 lei/euro, aproape de maximul istoric.

    Moneda naţională s-a depreciat cu aproximativ 2,5% în raport cu euro pe parcursul anului, cursul de schimb leu/euro atingând în 21 noiembrie recordul istoric de 4,7808 lei/euro.

    Comparativ, pe parcursul întregului an 2018, leul a pierdut doar 0,09% în raport cu euro, cursul leu/euro fiind la finele lunii decembrie 2018 la 4,6639 lei/euro.

    Piaţa valutară a fost fluctuantă pe parcursul anului 2019, lunile de toamnă aducând o revenire a deprecierii monedei naţionale, după tendinţa de apreciere din lunile de vară când leul a câştigat teren în faţa principalelor valute.

    Concret, după ce în prima parte a anului leul s-a depreciat în faţa euro cu circa 2%, fiind atins în ianuarie un vârf al cursului leu/euro de 4,7648 lei/euro, în lunile de vară s-a manifestat o tendinţă de apreciere, cotaţia oscilând pre­ponderent în jurul a 4,72-4,73 lei/euro. Însă, presiunile de depreciere a leului au revenit în lunile de toamnă, în septembrie intervalul de variaţie urcând la 4,73 – 4,75 lei/euro, iar în noiembrie cotaţia a fost preponderent între 4,76 şi 4,77 lei/euro.

    Pe parcursul lunii noiembrie moneda naţională a fost pe o tendinţă de depreciere mai accentuată în faţa euro, iar cursul leu/euro a ajuns la sfârşitul lunii noiembrie la 4,7781 lei/euro. Doar în noiem­brie deprecierea leului a fost de circa 0,4% în raport cu euro.

    Şi în luna decembrie cursul de schimb leu/euro a rămas peste pragul de 4,77 lei/euro, ziua de 27 decembrie aducând cursul la 4,7799 lei/euro, aproape de maximul istoric.

    Moneda naţională a închis primele 11 luni din 2019 pe depreciere în faţa principalelor trei valute – euro, dolar şi franc elveţian -, cea mai puternică pier­dere fiind în faţa monedei americane. Leul a adunat o depreciere de 6,6% în raport cu dolarul american, com­pa­rativ cu nivelul de la sfâr­şitul lui 2018, cursul ajungând la sfâr­şi­tul lunii noiem­brie până la 4,3425 lei/dolar, una dintre cele mai mari valori de la sfârşitul anului 2016. Faţă de francul elveţian, moneda naţională a pier­dut 4,9%, cursul urcând în noiembrie până la 4,3443 lei/franc elveţian.

    Rezervele valu­ta­re de la BNR s-au diminuat în luna noiembrie 2019 cu 1,09 mld. euro, la 33,8 mld. euro, însă doar o parte din această scădere a reprezentat intervenţia băncii centrale pentru a tempera deprecierea monedei naţionale în raport cu euro, în timp ce o altă parte din scăderea rezervelor valutare a fost determinată de plăţi efectuate din conturile Ministerului Finanţelor aflate la banca centrală pentru achiziţia unor echipamente militare.

     

     

  • Tăvălugul din retail: Profi a deschis 26 de magazine în septembrie şi a depăşit pragul de 1.100 de unităţi

    Profi a deschis aproape 200 de unităţi de la începutul lui 2019, conform datelor ZF.

    Lanţul de magazine Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, a deschis în luna septembrie un total de 26 de supermarketuri şi magazine de proximitate în oraşe mari şi mici din ţară precum Satu Mare, Bucureşti şi Corabia.

    Compania şi-a menţinut ritmul alert al expansiunii, mai exact peste 20 de unităţi pe lună. Cu noile deschideri reţeaua a depăşit pragul de 1.100 de magazine, prag ce nu a mai fost atins de nicio altă reţea până acum.

    Dintre deschideri 13 sunt pe formatul City (format mai mic destinat mediului urban), 9 sunt Standard (formatul clasic pentru zona urbană), iar 4 sunt Loco (brand lansat pentru mediul rural). De la începutul lui 2019 au fost inaugurate aproape 200 de unităţi, conform datelor ZF. Iar compania nu se opreşte aici, având planificate peste 250 de magazine noi în 2019 conform datelor comunicate anterior. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Germania este în pragul recesiunii. Ce se întâmplă cu economia României?

    Economia românească este conectată puternic cu economia germană, aproape un sfert dintre exporturi plecând spre Ger­ma­nia. Din totalul de 67,7 mld. euro, valoarea exporturilor româneşti în 2018, 15,6 mld. euro au reprezentat vânzări către Germania.

    „În mod sigur România este afectată de situaţia economică din Germania, care este principala noastră piaţă de export. Într-adevăr, întot­deauna  când încercăm să facem previ­ziuni pentru economia româ­nească, începem prin a ne uita ce se va întâmpla în perioada următoare cu eco­nomia Germaniei. În orice previziune realistă despre economia românească se începe prin a se studia care sunt perspec­tivele în care va evolua economia Germaniei“, a declarat pentru ZF Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

    Analiştii economici sunt de părere că economia româneas­că poate suferi atât din cauza şocurilor externe, cât şi din cauza celor interne. Din sfera şocurilor interne cel mai periculos este evoluţia industriei din iunie, care a înregistrat o scădere anuală de 6,6%, în timp ce exporturile au scăzut la un ritm lunar de 5,5%. Industria înseamnă circa 23% din economia românească şi aproape trei sferturi din exporturi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Exporturile Germaniei se prăbuşesc şi aruncă cea mai mare economie din Europa în pragul recesiunii

    Exporturile Germaniei s-au prăbuşit în al doilea trimestru din acest an, ceea ce a împins cea mai mare economie din Europa în pragul recesiunii în T2 2019, potrivit Bloomberg.

    În ceea ce se conturează a fi un efect parşiv al conflictului comercial SUA-China, starea sectorului de producţie din Germania se înrăutăţeşte, iar exporturile au scăzut cu 1,3%, înregistrând cel mai mare declin din ultimii şase ani. Astfel s-a ajuns la o contracţie a PIB-ului, a doua pe anul acesta.

    Comerţul global slăbit şi încetinirea industriei auto târăsc Germania în pragul unei recesiuni care ar putea avea repercursiuni grave pentru întreaga economie din zona euro.

    Încrederea scăzută în mediul de business şi avertismentele lansate de cele mai mari companii din ţară adâncesc îngrijorările cu privire la perspectivele economice şi pun din ce în ce mai multă presiune pe cancelarul german Angela Merkel – solicitând de la aceasta stimuli fiscali.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • A murit unul dintre cei mai cunoscuţi miliardari din Europa cu afaceri şi în România

    Ferdinand Piech, urmaşul familiei Porsche care a transformat gigantul Volkswagen într-un mamut care vinde în toată lumea – şi care a ieşit abrupt din business când a început scandalul Dieselgate în urmă cu patru ani – a murit. El avea 82 de ani, potrivit Bloomberg.
     
    Publicaţia germană Bild rapotează că Piech a murit după ce a luat cina cu nevasta lui într-un restaurant din Rosenheim, în sudul Germaniei şi a fost transportat de urgenţă la spital, unde s-a stins din viaţă.

    „Volkswagen nu ar fi unde este fără Ferdinand Pierch. Îi datorăm mulţumiri şi recunoştinţă”, spune Bernd Osterloh, liderul puternicului sindicat al angajaţilor Volkswagen, şi membru al consilului de supraveghere.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Washington Post: Nouă ţări se află în pragul recesiunii, iar SUA ar putea ajunge în aceeaşi situaţie

    Săptămâna trecută, indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 3%, după ce China a raportat cele mai proaste rezultate privind producţia industrială din ultimii 17 ani, iar Germania a anunţat că a înregistrat o scădere economică în cel de-al doilea trimestru al acestui an. Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 7% în ultimele trei săptămâni, producând temeri privind o eventuală recesiune în Statele Unite.

    The Washington Post notează că multe dintre statele care se află aproape de recesiune sau sunt deja în această situaţie au în comun dependenţa faţă de exporturi. Spre exemplu, China întâmpină probleme din cauza disensiunilor cu Administraţia Donald Trump în legătură cu comerţul cu Statele Unite. Între timp, alte state, precum Rusia şi Argentina, se confruntă cu diverse probleme interne, ceea ce descurajează investitorii străini.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro