BusinessMagazin

Tag: pnrr

  • Consultanţii în management avertizează: PNRR nu se va putea implementa din cauza legislaţiei achiziţiilor publice

    Interpretarea defectuoasă a legii achiziţiilor publice creează deseori blocaje şi corecţii financiare în implementarea proiectelor, dar şi o lipsă de armonizare a legislaţiei în vigoare, consideră reprezentanţii unui grup de lucru format de Asociaţia Consultanţilor în Management din România (AMCOR) şi Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC).

    “Dat fiind faptul că în cazul PNRR vorbim despre o perioadă foarte scurtă de implementare, atragem atenţia asupra faptului că actuala legislaţie a achiziţiilor publice va îngreuna foarte mult sau chiar stopa implementarea proiectelor prin PNRR”, spun reprezentanţii AMCOR.

    Ei menţionează că principalele probleme ale actualei legislaţii din domeniul achiziţiilor publice au fost deja comunicate autorităţilor prin mai multe adrese transmise de către AMCOR şi FPSC.

    Mai mult decât atât, în cadrul acestor adrese au fost incluse propuneri concrete de rezolvare a problemelor existente, dar răspunsurile primite din partea autorităţilor au fost vagi sau neconcludente în ceea ce priveşte măsurile care se vor lua pentru remedierea situaţiei, fapt care afectează piaţa şi implicit economia ţării per ansamblu.

    “Vorbim aici despre beneficiari ai proiectelor, despre furnizori, despre consultanţi în management, dar şi despre statul român care încasează taxe şi impozite din implementarea proiectelor de investiţii. Facem încă o dată apel la autorităţi să aibă un dialog real cu reprezentanţii societăţii private, dar şi cu reprezentanţii sectorului terţiar pentru ca măsurile luate să fie unele corecte, bine documentate, care să răspundă nevoilor actuale ale pieţei”, mai transmit reprezentanţii asociaţiei consultanţilor în management.

    Ei menţionează că în cea mai recentă adresă transmisă de AMCOR către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) au fost incluse exclusiv propuneri punctuale de modificări legislative ale unor articole din cadrul legilor achiziţiilor publice.

  • Mesajul premierului Cîţu pentru Guvernul său

    Premierul Florin Cîţu a anunţat că le-a solicitat miniştrilor din cabinetul pe care îl conduce ca în următoarele zile să lucreze 24 de ore pe zi pentru a se asigura că totul este perfect pe PNRR. De asemenea, premierul a dezvăluit faptul că va participa la finala Cupei României la fotbal.

    Premierul Florin Cîţu a făcut declaraţiile în cadrul unei conferinţe de presă.

    „Am avut o discuţie cu miniştrii astăzi, trebuie să lucreze 24 de ore pe zi pentru ca totul să fie perfect pe PNRR. Tot cabinetul o să fie implicat”, a spus Florin Cîţu la finalul şedinţei de Guvern de joi.

    Premierul a mai spus că toţi miniştrii vor ieşi în stradă pentru a impulsiona campania de vaccinare. De asemenea, Florin Cîţu a dezvăluit faptul că va participa la finala Cupei României la fotbal, primul meci cu spectatori.

    „Campania de vaccinare continuă, tot cabinetul iese în strada pe 2 mai, o să fim prezenţi în toată ţara. Atunci se joacă şi finala Cupei României, o să ajung şi eu probabil pentru că joacă Craiova. Este primul eveniment sportiv unde o să avem spectatori şi nu vreau să-l ratez, începem să revenim la realitate”, a precizat premierul.

  • Ciolacu: La cât de rău arată lucrurile, Cîţu se va întoarce din nou cu mâna goală de la Bruxelles

    „Am discutat astăzi cu Paolo Gentiloni, Comisarul european pentru economie, despre cum putem salva Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Spre deosebire de Guvernul României, Comisia Europeană a înţeles importanţa dialogului cu Partidul Social Democrat”, a scris marţi seara pe Facebook Marcel Ciolacu.

    Liderul PSD susţine că guvernanţii din România nu respectă regulile de bază cerute de CE.

    „La cât de rău arată acum lucrurile, premierul Cîţu se va întoarce din nou cu mâna goală de la Bruxelles. În timp ce majoritatea statelor şi-au trimis planurile naţionale Comisiei Europene, PNL şi USR nu respectă nici măcar regulile de bază cerute de CE. Guvernanţii încă n-au înţeles că aceşti bani sunt pentru dezvoltarea României şi nu pentru alimentarea clientelei politice înainte de alegerile lor interne”, a mai scris Marcel Ciolacu.

    Comisarul Gentiloni a reiterat sprijinului Comisiei Europene privind necesitatea unui dialog aprofundat cu toate forţele politice, cu sindicatele, patronatele şi societatea civilă pe tema PNRR, mai spune Ciolacu.

  • Corina Creţu: Cred că se impune mai multă transparenţă din partea Guvernului

    „Investiţiile în domeniul sănătăţii, precum şi creşterea calităţii serviciilor medicale, trebuie să devină reale priorităţi pentru România. Cred că se impune mai multă transparenţă din partea Guvernului în legătură cu modul în care sunt folosite fondurile europene pentru acest domeniu”, declară europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european.

    Ea spune că sunt câteva întrebări privind acest sector, care au nevoie de răspunsuri urgente.

    „Ce se mai întâmplă cu Spitalele Regionale de la Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca, care au studiile de fezabilitate realizate de ani buni, amplasamentele aprobate, dar şi finanţările necesare? Când se vor lansa licitaţiile şi când va începe construcţia efectivă a acestor spitale astfel încât cetăţenii din aceste regiuni să beneficieze cât mai rapid de servicii de sănătate de calitate? Cum a folosit România măsurile excepţionale adoptate de Parlamentul European încă din luna martie anul trecut, care ofereau o flexibilitate crescută în folosirea fondurilor europene din exerciţiul financiar 2014-2020, acestea putând fi direcţionate prioritar către domeniul sănătăţii? Care este stadiul negocierilor Programului Operaţional Sănătate pentru perioada 2021-2027 şi ce proiecte sunt incluse în acest program? Se confirmă includerea în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a trei spitale noi: la Braşov, Focşani şi Sibiu? Dacă da, ce măsuri sunt luate pentru ca realizarea acestora să se încadreze în termenul-limită al PNRR (decembrie 2026)? Cred că cetăţenii merită aceste răspunsuri, pentru că reprezintă şanse cu care – foarte realist – România poate că nu se va mai întâlni”, conchide Creţu.

    Premierul Florin Cîţu a declarat, miercuri, că la toate capitolele au fost reduse sumele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar acesta se încadrează în 29 de miliarde de euro

  • Ministrul Cristian Ghinea a băgat în PNRR desfiinţarea SIIJ şi propunerea cu care nu este de acord preşedintele Iohannis: numirea procurorilor de rang înalt prin creşterea rolului CSM

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), propus de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condus de Cristian Ghinea, adoptat de Guvernul României în aprilie 2021, prin care România desfăşoară în prezent negocierile cu Comisia Europeană, cuprinde în Pilonul V, componenta 5, şi „reforma administraţiei publice, salarizarea unitară, dialogul social şi creşterea eficienţei Justiţiei”. 

    Prin aceste reforme propuse Comisiei Europene, România vrea să obţină 148 de milioane de euro, potrivit planului PNRR aflat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, condus de Cristian Ghinea. 

    Descriind reformele şi investiţiile în Justiţie, ministerul condus de Cristian Ghinea îşi ia, printre altele, angajamentul în faţa Comisiei Europene să „desfiinţeze” Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, proiect care se află, în prezent, în dezbaterea Senatului României.

    Mai mult, componenta propusă de România în PNRR către Comisia Europeană mai prevede următoarele:

    • Modificarea procedurii numirii procurorilor de rang înalt prin creşterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul acestei proceduri.
    • Eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor.
    • Profesionalizarea procesului de selecţie şi promovare a magistraţilor.
    • Punerea în acord a Codului penal şi a Codului de procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale şi cu Directivele UE.
    • Reforma Inspecţiei Judiciare pentru oferirea de garanţii sporite de independenţă şi imparţialitate.
    • Înfiinţarea unei/unor structuri specializate de parchet care să investigheze infracţiunile grave de mediu, în special tăierile ilegale de păduri.
    • Consolidarea aplicării principiilor statului de drept şi intensificarea luptei împotriva corupţiei, cu respectarea normelor europene, a recomandărilor aferente mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi a jurisprudenţei CEDO.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro 

  • Tudose: Curg mărturisirile neputinţei guvernamentale de elaborare a planului de relansare economică

    „Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în Săptămâna Patimilor. Curg mărturisirile neputinţei guvernamentale de elaborare a planului de relansare economică. Azi a fost rândul lui Ludovic Orban să admită eşecul liberalo-pluserist, de data asta în obţinerea finanţării europene pentru programul de racordare a localităţilor româneşti la reţeaua de gaze naturale. Contabilizăm la pierderi şi acest proiect de 600 de milioane, respins de Comisia Europeană. Un mizilic faţă de cele 2,5 miliarde de euro refuzate pentru sistemele de irigaţii, după cum a anunţat Dan Barna săptămâna trecută, şi faţă de cele 4,5 miliarde de euro dedicate infrastructurii rutiere, pentru care C. Ghinea a recunoscut că a fost criticat la Bruxelles”, scrie pe Facebook Mihai Tudose.

    Liderul social-democrat susţine că în toate cazurile motivul e acelaşi: „documentaţia catastrofală depusă de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, păstorit de Ghinea”.

    „Deci autostrăzi nu, irigaţii nu, gaze nu. Îmi amintesc ce promisiuni halucinante făcea astă-vară Ludovic Orban, încă premier, pornind de la comparaţia între gradul de conectare a românilor la reţeaua de gaz (35%) şi cel din Ungaria (90%). Uite că se face curând anul şi suntem tot pe-acolo, uite că ratăm excesiv lăudatul corn al abundenţei de la Bruxelles, pentru că nu s-au învrednicit să aibă meseriaşi la Guvern ca să întocmească proiectele necesare – pe scurt, uite cu ce fâsâit jalnic se dezumflă gogoaşa pretinsă de dreapta… Numai patimile românilor continuă”, conchide Muhai Tudose.

  • Iohannis, detalii despre sumele ce vor ajunge la sănătate şi educaţie prin PNRR

    Cele circa 30 de milioane de euro de care va beneficia România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – care urmează să fie supus aprobării Executivului şi ulterior trimis Comisiei Europene pentru negociere – reprezintă „o şansă majoră pentru dezvoltarea României, o oportunitate care va permite economiei, dar şi societăţii româneşti o rezistenţă sporită în cazul unor viitoare crize”, a spus Iohannis.

    În ce priveşte reformele, Iohannis a spus că se va pune un accent major pe îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate prin dezvoltarea reţelei de spitale, crearea de centre medicale integrate în zonele rurale şi urbane vulnerabile şi dotarea acestora cu aparatură, cabinete cu facilităţi de screening, diagnostic precoce şi monitorizarea pacienţilor cronici: „Dorim să alocăm pentru acest obiectiv 3 miliarde de euro”.

    De asemenea, PNRR va permite finanţarea dezvoltării unei reţelei de autostrăzi, în paralel cu promovarea unui transport cât mai puţin poluant.

    „Ne propunem să alocăm pentru acest domeniu 4,5 miliarde de euro”, a afirmat preşedintele.

    PNRR este „o oportunitate extraordinară şi pentru sistemul de educaţie din România”. Programul „România educată” va beneficia de o finanţare de circa 4 miliarde de euro: „Vom avea astfel şcoli sigure, curate, cu dotări moderne şi laboratoare, dar vom investiţii de şcoli verzi, eficiente energetic şi adaptate provocărilor climatice. Totodată vom investi în dezvoltarea sistemelor de educaţie timpurie, dar şi în pregătirea specialiştilor în meseriile viitorului prin investiţii în învăţământul dual. Şcolile din comunităţile dezavantajate vor beneficia de noi măsuri de sprijin şi servicii suplimentare pentru că educaţia din România nu îşi mai permite să piardă niciun copil”.

    Conform preşedintelui, digitalizarea va fi o parte importantă în educaţie, iar accentul se va pune pe două componente: formarea competenţelor digitale şi asigurarea resurselor educaţionale digitale.

    Elevii studenţii şi cadrele didactice trebuie să fie pregătiţi şi sprijiniţi să acceseze aceste instrumente digitale ne propunem să investim în acest demers 780 de milioane de euro.

  • Toată lumea se întrece pentru miliardele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, însă Guvernul României nu a prezentat astăzi planul, aşa cum era programat

    Guvernul României a întârziat inacceptabil realizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru că, potrivit memorandumului aprobat de actualul executiv, trebuia să fie finalizat şi prezentat astăzi, acuză europarlamentarul Victor Negrescu.

    „Guvernul României a întârziat inacceptabil realizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Conform memorandumului aprobat de actualul executiv, PNRR trebuia să fie finalizat şi prezentat astăzi (vineri- n.r.). Din păcate, guvernanţii au anunţat că încă se negociază politic PNRR la nivelul coaliţiei de guvernare şi că următoarele negocieri sunt prevăzute luni. PNRR nu trebuie negociat politic, planul trebuie să fie ilustraţia unor reforme coerente conform recomandărilor din Raportul de Ţară şi ghidului realizat de Comisia Europeană. PNRR nu trebuie să fie realizat pe bază de algoritmi politici sau conform mofturilor unor politicieni”, transmite Victor Negrescu.

    El cere alocarea a minimum 10% din PNRR pentru educaţie: 3,5 miliarde de euro sub formă de granturi.

    „La această sumă trebuie să adaugăm minim 1,5 miliarde sub formă de împrumuturi. Fondurile trebuie repartizate transparent cu ţinte clare privind construcţia de noi unităţi de învăţământ şi modernizarea celor existente, digitalizarea reală a educaţiei, scăderea abandonului şcolar, susţinerea educaţiei continue, creşterea competenţelor digitale sau digitalizarea şi modernizarea universităţilor”, conchide social-democratul.