BusinessMagazin

Tag: platforma

  • Un altfel de marketplace

    ProfiCircle reprezintă o soluţie care se mulează întocmai pe comportamentul actual al consumatorilor, mutând în online întregul proces de achiziţionare a proiectelor de echipare de spaţii logistice şi comerciale. Cum îşi doreşte compania să deschidă noi drumuri şi să schimbe faţa industriei globale a echipamentelor comerciale?

     

    ProfiCircle a pornit de la ideea ambiţioasă de a digitaliza industria echipamentelor comerciale, estimată la nivel global la 350 de miliarde de dolari. De regulă, cumpărătorii şi furnizorii se confruntă cu o serie de inconveniente de-a lungul proceselor de achiziţie a echipamentelor comerciale. În mod tradiţional, pentru a obţine cea mai bună ofertă, cumpărătorul trimite cereri către mai mulţi furnizori (locali, de cele mai multe ori), procedură ce implică ore întregi de discuţii, negocieri, întâlniri fizice, corespondenţă prin e-mail şi telefoane. Procesul durează câteva luni, iar transparenţa preţurilor lipseşte. „Aşa că ne-am întrebat cum ar fi să existe o modalitate prin care întregul proces poate fi simplificat, cu scopul de a scurta timpul necesar între cererea ofertei, selectarea furnizorilor, contractarea echipamentelor şi implementarea propriu-zisă a proiectului”, spune Cristian Guşă, cofondator şi Chief Technical Officer (CTO) al ProfiCircle. Concret, ProfiCircle este o platformă de tip SaaS (software as a service) care oferă cadrul necesar desfăşurării unui proiect de achiziţie a sistemelor de depozitare şi mobilier pentru companii.

    În acest sens, platforma pune la dispoziţia cumpărătorilor şi furnizorilor instrumente precum comunicarea online între părţi, completarea cerinţelor tehnice, alegerea designului potrivit, realizarea de licitaţii online între furnizori, vizualizarea ofertelor în mod transparent, semnarea online a contractelor şi partea de project management. „Modelul de business de tip marketplace B2B este cel mai adecvat pentru industria achiziţiei de sisteme de depozitare: existenţa unui loc unde cererea se întâlneşte cu oferta, oferind cumpărătorului o gamă variată de servicii şi crearea unor parteneriate pe termen lung. Aşadar, misiunea din spatele ProfiCircle este de a revoluţiona industria achiziţiei de echipamente comerciale prin digitalizare. Ne-am propus să simplificăm achiziţiile şi implementarea unor asemenea proiecte şi, prin fiecare funcţionalitate a platformei, să le facem viaţa mai uşoară atât clienţilor, cât şi comercianţilor parteneri”, a declarat Cristian Guşă.

    Pentru ProfiCircle, indicatorul de creştere cel mai relevant este reprezentat de valoarea tranzacţiilor intermediate prin platformă. Compania a înregistrat tranzacţii de 500.000 de euro de când a lansat versiunea beta în cea de a doua jumătate a anului trecut, iar perspectivele de anul acesta sunt tot mai optimiste, având în vedere reacţiile primite din partea clienţilor şi furnizorilor, extinderea pe noile pieţe şi creşterea numărului de parteneri listaţi în platformă. De altfel, pandemia a avut un impact pozitiv asupra firmei, în contextul în care segmentul de e-commerce a crescut exponenţial, iar retailerii au fost nevoiţi să îşi reconfigureze spaţiile şi modul de lucru. În prezent, ei au nevoie de atât de spaţii logistice şi de depozitare mai mari pentru a onora comenzile, cât şi de eficienţă în ceea ce priveşte transportul şi livrarea serviciilor/produselor. Fenomenul a dus la creşterea nivelului de cerere pentru dotarea şi modernizarea spaţiilor logistice şi a depozitelor, aspect înţeles complet de ProfiCircle. „În plus, în timpul pandemiei, interacţiunile şi întâlnirile fizice nu au mai putut avea loc, aşa că ProfiCircle este locul ideal pentru ca furnizorii şi producătorii să îşi expună produsele şi să găsească noi clienţi, fără limitări geografice, iar clienţii să găsească rapid soluţii pentru nevoile lor. Pentru noi, pandemia reprezintă o oportunitate de a atrage noi clienţi şi furnizori de servicii în platformă”, susţine CTO-ul ProfiCircle.

    Firma are până acum 17 angajaţi şi, pentru 2021, şi-a propus să recruteze aproximativ 30 de specialişti în web development, marketing, customer support şi vânzări. În noiembrie 2020, ProfiCircle a investit 300.000 de euro în versiunea beta a platformei, însă compania pregăteşte o nouă serie de caracteristici în viitorul apropiat. Printre funcţionalităţile actuale se găseşte un set de instrumente care permit colaborarea 100% online între părţile implicate – beneficiari, producători şi furnizori de echipamente, transportatori, finanţatori ş.a.m.d. Comunicarea are loc în cadrul platformei, fiind integrate opţiunile de videoconferinţe şi chat între clienţi şi furnizori.

    Totodată, este realizat un model de licitaţie pe mai multe niveluri, iar cumpărătorul are opţiunea de a-şi alege furnizorul care îi va oferi cel mai bun preţ, respectând termenul de livrare şi gradul de calitate pe care le-a selectat. Ulterior, cumpărătorul poate selecta proiectanţi, vânzători de echipamente din UE, contractori prin intermediul cărora îşi realizează proiectul, putând – de asemenea – să îşi găsească o sursă de finanţare, fie că este de vorba de leasing sau închiriere.

    „Este important de menţionat că, datorită modulului de licitaţie, cumpărătorii pot economisi cu până la 20-30% din bugetul alocat întregului proiect, iar datorită instrumentelor online de colaborare, găsirea furnizorilor şi implementarea proiectului durează câteva săptămâni, faţă de câteva luni (cu 80% mai puţin timp decât în mod tradiţional)”, a adăugat cofondatorul ProfiCircle.

    Conform datelor companiei, ProfiCircle este primul marketplace B2B din industria sistemelor de depozitare la nivel mondial. Aşadar, competiţia este reprezentată de producătorii şi furnizorii de sisteme de depozitare din toată lumea, firma dorind să îi transforme în parteneri prin listarea pe platforma ProfiCircle.

     În primul rând, firma se adresează companiilor mici şi mijlocii din retail, e-commerce, distribuţie şi logistică, dar şi companiilor mari şi lanţurilor de magazine, precum supermarketuri şi farmacii care au nevoie de amenajarea sau dotarea unui spaţiu comercial cu rafturi pentru depozite, mobilier pentru retail, HoReCa şi echipamente pentru manipularea mărfurilor.

    „Pe de altă parte, ne adresăm celor care oferă astfel de servicii: producătorilor, comercianţilor şi altor furnizori de servicii conexe (transportatori, designeri, montatori, manipulatori, finanţatori, asigurători, companii care oferă soluţii de tip WMS (warehouse management system -n.r.), care odată listaţi pe platforma ProfiCircle, pot găsi clienţi mai uşor şi au control deplin asupra comenzilor şi tranzacţiilor efectuate.”

    Marketplace-urile obişnuite funcţionează în continuare pentru segmentul B2C, însă tendinţele internaţionale semnalează faptul că fiecare industrie complexă oferă marketplace-uri de tip B2B cu scopul de a eficientiza procesele de business, de la ofertare şi achiziţie la comunicare şi implementare pentru toate părţile implicate, în special pentru cumpărători şi furnizori.

    Mai mult, având în vedere că – la nivel global – forţa de muncă activă este reprezentată cu precădere de generaţia millennials (cei născuţi între începutul anilor ă80 şi sfârşitul anilor ă90), rolul digitalizării devine tot mai important de la un an la altul, milenialii fiind obişnuiţi ca totul să aibă loc rapid şi eficient.

    „În ceea ce priveşte creşterea ecosistemului local de start-up-uri, credem că în România se regăsesc antreprenori cu idei de afaceri inovatoare şi îndrăzneţe, mai ales în domeniul tehnologiei, care reprezintă un atu pentru ţara noastră, având în vedere competenţele IT-iştilor locali. Vedem că, în ultimii ani, în România s-au născut iniţiative antreprenoriale impunătoare care vin cu o nouă perspectivă şi potenţial de scalare pe plan global. Drept dovadă, ProfiCircle este un start-up cu origini locale, dar cu ambiţii regionale şi chiar globale, compania fiind gândită pentru a se extinde la nivel internaţional, încă de la început”, spune directorul tehnic al ProfiCircle.

    Cristian Guşă crede că market networkul reprezintă clar viitorul marketplace-urilor, un loc unde cererea se întâlneşte cu oferta, mişcare ce aduce în acelaşi loc avantajele unui marketplace şi o componentă socială. În consecinţă, modelul de business de tip market network poate oferi oportunităţi pentru toate industriile complexe, care implică mai mulţi furnizori de servicii pentru un singur client.

    Caracterizat – printre altele – de existenţa unui program SaaS, transparenţă şi reducerea costurilor pentru cumpărător, market network-ul implică o platformă unde clienţii pot găsi produse şi servicii pentru nevoile lor, având la dispoziţie instrumente pentru colaborări pe termen lung şi proiecte complexe, aşadar nu numai tranzacţii rapide.

    Începutul lui 2021 a vizat pentru ProfiCircle extinderea operaţiunilor în Germania şi Elveţia, de vreme ce modelul de business al firmei a fost încă de la început gândit pentru a fi scalabil la nivel internaţional, iar centrul Europei este o regiune unde cererea pentru sisteme de depozitare este pe un trend ascendent.

    „Avem echipe dedicate pieţelor din Germania şi Elveţia, iar platforma noastră este tradusă în 4 limbi în acest moment – română, engleză, germană şi franceză. Pe termen mediu şi lung, ne dorim să continuăm extinderea pe alte pieţe noi din Europa, printre care se numără Franţa şi Polonia”, a declarat cofondatorul ProfiCircle.

    Cristian Guşă este absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Cu o experienţă de peste 12 ani în IT, CTO-ul a lucrat în companii precum Pentalog France – un grup IT prezent pe trei continente; MyTime – un startup – american cu succes la nivel global prin soluţii de cloud; Qualitance QBS, firmă locală specializată în furnizarea de soluţii software şi servicii de consultanţă în domeniul hi-tech, cu birouri în Silicon Valley şi Sydney.

    Între timp, Eduard Daniliuc – cofondator şi CEO ProfiCircle – a studiat în cadrul Facultăţii de Business şi Management a Universităţii Naţionale Harkov de Automobile şi Autostrăzi Tehnice din Ucraina, fiind implicat în dezvoltarea şi creşterea unor companii din industria achiziţiei echipamentelor comerciale, unde a contribuit la peste 2.000 de tranzacţii cu soluţii pentru depozitare şi mobilier pentru retail din Uniunea Europeană.

    Astfel, CEO-ul a sesizat oportunitatea de a crea primul marketplace B2B dedicat sistemelor de depozitare la nivel mondial, un start-up al cărei misiuni este digitalizarea unei industrii întregi cu ajutorul soluţiilor SaaS, fiind – după spusele lui Cristian Guşă – un deschizător de drumuri.

  • BestJobs: Piaţa muncii se activează: 4000 de CV-uri noi în luna mai şi de 3 ori mai mulţi candidaţi contactaţi de către companii faţă de aprilie. Cererea pentru joburi remote atinge un nou record

    Piaţa muncii dă semne că îşi revine, după un an în companiile şi modul de lucru s-au reinventat pentru a se adapta la contextul sanitar, peste 4000 de noi candidaţi completând în luna mai CV-ul pe platforma BestJobs, în  căutarea unei oportunităţi de muncă.

    În acelaşi timp, şi companiile se arată din ce în ce mai active şi mai alerte în procesul de recrutare, numărul de potenţiali candidaţi contactaţi de către firme fiind de 3 ori mai mare decât în luna aprilie, dovadă a faptului că angajatorii urmăresc să îşi completeze cât mai rapid poziţiile deschise, arată un comunicat al platformei.

    O altă tendinţă vizibilă pe piaţă în acest an este intensificarea căutărilor pentru joburile care permit munca de la distanţă, ca urmare a faptului că angajaţii s-au adaptat acestui stil de lucru. Luna mai a reprezentat un nou record al aplicărilor la joburi remote, cu aproape 100.000, în creştere cu 50% faţă de cele din luna aprilie.

    Judeţele cele mai dinamice, după numărul de aplicări, sunt Bucureşti şi Ilfov (181.087 aplicări), Timiş (47.808 aplicări), Braşov (35.591 aplicări), Cluj (31.856 aplicări) şi Iaşi (27.310 aplicări).

    Aproape jumătate (47%) dintre joburile activate în luna mai au fost din categoria white-collar, cu 50% mai multe decât aceeaşi lună a anului trecut. 24% dintre joburile lunii mai au fost din categoria blue collar, iar 17% pentru poziţii de management şi coordonare echipe.

    În ceea ce priveşte candidaţii, cei mai activi au fost cei cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani (33%), urmaţi de cei cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani (21%) şi de cei cu vârste cuprinse între 45-54 ani (18%).

    Cele mai multe căutări au fost înregistrate pentru domenii precum financiar, transporturi sau inginerie. Conform numărului de aplicări, joburile cele mai dorite au fost în domenii precum IT, Administrativ & Logistică, Inginerie şi Construcţii, Marketing şi BPO.

    Dintre joburile activate în luna mai, 14% au fost din domeniul IT, 13% din vânzări, 11% din domeniul tehnic, iar 10% din financiar şi contabilitate.

    În ceea ce priveşte companiile care au atras cele mai multe aplicări, Enel menţine şi în luna mai prima poziţie a topului cu 3.816 aplicări, urmată de Deichman, cu 2.767 aplicări.  Allianz Technology (cu 2.135 aplicări), Continental Continental Automotive Romania (cu 2.108 aplicări) şi Genpact România (cu 2.048 aplicări) completează topul.

  • Tehnologia nu ajută doar companiile să fie mai eficiente şi să aibă profituri mai mari, ci poate juca un rol cheie în a-i sprijini pe medici să îmbunătăţească viaţa pacienţilor

    Tehnologia nu ajută doar companiile să fie mai eficiente şi să aibă profituri mai mari, ci poate juca un rol cheie în a-i sprijini pe medici să îmbunătăţească viaţa pacienţilor. De la această idee a pornit şi Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru, care a creat o platformă ce vine în sprijinul îngrijirii copiilor cu boli cronice. Platforma, numită KIDoc,  este special concepută pentru părinţii copiilor cu boli cronice şi medicii care se ocupă de cazurile lor, scopul fiind de a-i ajuta pe aceştia să comunice eficient şi să gestioneze în mod optim tratamentul copiilor.

    Platforma se află acum în curs de dezvoltare, aceasta având trei componente – una de comunicare întare echipele de medici şi între medici şi părinţi, una axată pe tratamentul copiilor cu boli cronice şi una de dosar medical electronic. În prezent, start-up-ul testează primul modul, cel de comunicare, numit KIDoc Împreună, urmând ca până la finalul acestui an să lanseze şi celelalte două module – KIDoc Tratament şi KIDoc Digital.

    „Am început să lucrăm la ideea KIDoc de acum un an – prima dată am fost incluşi într-un program regional din Balcani, un program pentru femeile antreprenor, iar apoi am intrat în Innovators for children, un accelerator de 9 luni care ne-a ajutat să ne conturăm ideea, să punem la punct strategia de dezvoltare, iar din octombrie anul trecut a început dezvoltarea propriu zisă a soluţiei. Atunci s-a alăturat şi primul developer senior – Victor Teianu, care este şi colegul meu din liceu, iar de atunci a început dezvoltarea propriu-zisă.

    Din octombrie până acum s-a pus la punct prima parte a aplicaţiei – KIDoc Împreună – acea platformă de comuniare care aduce toată echipa multidisciplinară la un loc. Acum suntem în etapa în care testăm cu utilizatorii noştri din comunitate această platfromă de comunicare şi avem câteva parteneriate cu clinici private în care urmează să punem la dispoziţie soluţia noastră pentru a fi testată cu medicii şi pacienţii de acolo”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru şi fondatoare KIDoc. Ea are o experienţă de opt ani în spitale din Bucureşti, Paris, Londra şi Luxemburg, care stă de altfel la baza ideii dezvoltării KIDoc.

    „Eu sunt medic şi de când profesez în domeniul pediatriei am aflat de la părinţii copiilor cu boli cronice că traversează mai multe etape dificile, iar printre constrângerile cele mai mari despre care mi-au spus de-a lungul timpului şi pe care le-am indentificat şi în studiul pe care l-am făcut înainte de a demara proiectul se numără în principal trei şi anume: dificultatea de a comunica eficient cu echipa care îngrijeşte copilul, iar în cazul unei boli cronice vorbim de mai mulţi medici, de o echipă multidisciplinară. Cea de-a doua provocare era administrarea tratamentului – boli cronice, care sunt foarte complexe şi în cazul cărora, de multe ori, părinţii spun că nu înţeleg mecanismul bolii, că nu înţeleg ce face fiecare medicament în parte şi din această cauză de multe ori apar şi erori în administrarea medicaţiei. Iar cea de-a treia mare problemă pe care o întâmplină toţi pacienţii cu boli cronice din România şi copiii în particular este absenţa unui dosar electronic medical – suntem cu toţii familiarizaţi cu imaginea bolnavului care intră în spitalul din România cu un dosar plin de hărtii. Noi prin KIDoc venim cu un răspuns la aceste trei provocări şi anume KIDoc are trei componente: KIDoc împreună, KIDoc Tratament şi KIDoc Digital”, a explicat Andreea Mădălina Şerban.

    Ea a adăugat că prima componentă, KIDoc Împreună răspunde nevoii de comunicare eficientă într-o echipă multidisciplinară. „Va fi o platformă de comunicare ce va aduce împreună, aşa cum îi spune şi numele, întreaga echipă care îngrijeşte copilul cu boală cronică – părintele, medicul de familie, medicul pediatru, medicul specialist şi alţi specialişti.” Cel de-al doilea modul, KIDoc Tratament, va fi instrumentul profesional de gestionare a medicaţiei copilului care suferă de o boală cronică. „Este menit să crească aderenţa la tratament prin faptul că vine să îi explice părintelui, printr-un limbaj uşor de înţeles, ce face fiecare medicament în parte – verifică dozele pe care le are prescrise în aplicaţie şi verifică şi potenţialele interacţiuni. O particularitate a pacienţilor cu boli cronice este faptul că ei sunt îngrijiţi de mai mulţi medici şi fiecare prescrie un tratament diferit, iar KIDoc verifică înainte de a introduce un medicament nou în tratament dacă nu cumva acesta interacţionează cu ceva ce lua deja copilul”, a punctat fondatoarea KIDoc.

    A treia componentă a proiectului, KIDoc Digital este dedicată dosarului medical electronic al fiecărui pacient în care sunt păstrate toate documentele astfel încât să fie accesibile pentru toată echipa care îngrijeşte copilul pacient. „Acest dosar medical electronic va face posibilă şi cererea unei a doua opinii pentru că părintele va putea adăuga în aplicaţie şi un alt medic care nu este medicul curant al copilului, căruia vrea să îi prezinte cazul”, a completat ea. Platforma KIDoc va fi disponibilă ca aplicaţie mobilă pentru sistemele de operare Android şi iOS, primul modul urmând a fi gata în vară, iar celelalte două în toamnă.

    „În decursul verii vom avea deja disponibil pentru descărcare partea de KIDoc Împreună şi ne dorim ca până în luna noiembrie să avem gata şi celelalte două componente. Practic, echipa de programatori juniori care s-a alăturat în cadrul programului Innovation Labs, lucrează la partea de medicaţie şi atunci estimăm că nu va dura mult de la lansarea KIDoc Împreună până când vom avea disponibilă şi KIDoc Tratament.”

    Cum va funcţiona mai exact aplicaţia? „În momentul în care părintele are instalată aplicaţia şi merge la un consult cu medicul copilului lui, acesta se poate conecta în aplicaţie prin intermediul unui cod QR. Din acel punct, medicul respectiv va face parte din echipa multidisciplinară din aplicaţie care este implicată în îngrijirea copilului şi astfel vor putea comunica eficient”, a precizat Andreea Mădălina Şerban. În primul an de funcţionare, start-up-ul şi-a propus să atragă peste 4.000 de utilizatori ai soluţiei. „Estimările noastre ne-au făcut să identificăm o cifră de 4.000 de utilizatori la finalul primului an de existenţă a KIDoc pe piaţă, din care ne dorim ca circa 1.100 să fie utilizatori premium. Estimările au venit din studiile de piaţă pe care le-am făcut înaintea dezvoltării soluţiei şi din deschiderea pe care am văzut-o din partea utilizatorilor”, a menţionat ea, adăugând că până acum echipa KIDoc a discutat cu peste o mie de părinţi. „Am construit şi o comunitate pe Facebook în care distribuim materiale relevante, comunicăm cu ei, am organizat focus-grupuri pentru a înţelege mai bine nevoile lor. Pe de cealaltă parte am vorbit şi cu medicii şi avem o comunitate de 300 de medici care susţin soluţia şi care o vor promova către pacienţii lor.”

    Platforma KIDoc va include în viitor aplicaţii pentru diferite boli cronice, prima aleasă fiind epilepsia. Aplicaţia KIDoc Epi este dedicată micilor pacienţi cu epilepsie şi familiile lor, urmând ca anul viitor start-up-ul să dezvolte o soluţie similară pentru alte două patologii cronice – astmul şi diabetul. Până acum, proiectul KIDoc a fost susţinut din resurse proprii şi cu ajutorul unui premiu de 15.000 euro în cadrul unui program de accelerare pentru start-up-uri, iar odată ce va avea lansate toate cele trei componente ale platformei, start-up-ul medtech va începe să şi monetizeze. „Încă lucrăm la strategia de pricing însă ceea ce am definit până în acest punct cu mentorii noştri a fost că ne dorim să avem atât un model B2C adresat părinţilor, cât şi unul B2B pentru clinicile private. La modelul B2C ne dorim ca pentru medici utilizarea aplicaţiei să rămână gratuită, iar pentru părinţi vom stabili valoarea unui abonament lunar. KIDoc este un proiect de suflet, care are şi o componentă socială importantă pe lângă aceasta de business şi căutăm încontinuu soluţii pentru a face accesibilă platforma pentru toţi cei care au nevoie şi atunci vom avea şi componenta KIDoc Social care vine cu abonament gratuit pentru familiile care nu îşi pot permite să plătească. Avem deja sprijin din partea mai multor companii care ne-au spus că vor să susţină astfel de abonamente KIDoc social”, a menţionat ea, adăugând că echipa explorează de asemenea şi soluţii prin care să poată oferi platforma şi către clinici private care mai apoi să o facă disponibilă către reţeaua lor de medici şi către pacienţii care se tratează acolo. În primul an de funcţionare de la lansarea tuturor celor trei componente ale platformei KIDoc, Andreea Mădălina Şerban estimează că va avea nevoie de o finanţare de circa 50.000 euro, iar apoi după consolidarea pe piaţa locală, start-up-ul va avea nevoie de resurse financiare mai mari pentru a se putea extinde şi în afara României.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Andreea Mădălina Şerban, fondator KIDoc

    Ce face? Dezvoltă o platformă online ce vine în sprijinul îngrijirii copiilor cu boli cornice

    „Estimările noastre ne-au făcut să identificăm o cifră de 4.000 de utilizatori la finalul primului an de existenţă a KIDoc pe piaţă, din care ne dorim ca circa 1.100 să fie utilizatori premium. Estimările au venit din studiile de piaţă pe care le-am făcut înaintea dezvoltării soluţiei şi din deschiderea pe care am văzut-o din partea utilizatorilor.”

    Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru şi fondatoare KIDoc:„Am gândit KIDoc ca o aplicaţie mobilă disponibilă pe Android şi iOS, iar în momentul în care părintele are instalată aplicaţia şi merge la un consult cu medicul copilului lui, acesta se poate conecta în aplicaţie prin intermediul unui cod QR.“

    2. Invitat: Alexandru Filip, fondator Pickatrip.ro

    Ce face? A lansat recent pe piaţa locală platforma online cu acelaşi nume ce le oferă utilizatorilor care se abonează acces la pachete turistice cu tarife reduse între 30-50%.

    „În primul rând, vrem să atingem masa critică de abonaţi – primul prag este de 1.000 de abonaţi şi încercăm să ajungem la el până la începutul lui iulie. Iar ca ţintă pentru acest an avem 2.500 de abonaţi loiali, multiplicând cu costul abonamentului şi cu toate pachetele vândute pe site, fiindcă noi încasăm acele pachete, anticipăm o cifră de afaceri de până într-o 100.000 euro anul acesta cu cel puţin o triplare anul viitor şi ca abonaţi şi ca cifră de afaceri.”

     

    Sfatul expertului

    Invitat: Mădălina Stănescu, fondator Optimized

    Care sunt greşelile care duc la irosirea bugetelor de promovare online? Riscul ca antreprenorii să-şi irosească banii din bugetele de promovare online este unul semnificativ, dacă aceştia nu se documentează temeinic înainte de a lansa campanii sau dacă nu lucrează cu experţi în domeniu.

    „Riscul de a pierde banii alocaţi promovării online este foarte mare. În primul rând din cauza faptului că nu avem cunoştinţele necesare să lucrăm cu aceste platforme. Sunt platforme complexe Facebook Ads, Google Ads, există cursuri de certificare şi există ani de experienţă pe care noi experţii în marketing îi avem lucrând cu bugete de milioane de euro de la diferite companii, făcând experimente, testând diferite tipuri de campanii, deci lipsa de experienţă în aceste platforme îşi spune cuvântul şi putem să irosim practic bugetele din cauza neştiinţei.”

     

    Start-up Boost

    Invitaţi: Gabriela Mechea şi Bogdan Florea, Asociaţia Industriei de Soft şi Servicii (ANIS)

    Cum creştem ecosistemul de start-up-uri tech? Cea mai mare provocare cu care se confruntă în prezent industria locală de software şi de servicii este reprezentată de exodul constant al specialiştilor în tehnologie, situaţie care are nevoie de un răspuns consistent şi structurat din partea actorilor politici.

    „Poate cea mai importantă provocare în acest moment este legată de exodul specialiştilor şi după cum ştim cu toţii la nivel global, nu numai în industria de software, în marea majoritate a industriilor dar cu precădere în zona digitală, este o concurenţă acerbă după resurse şi după talent, după resurse bine calificate. Din păcate, noi pierdem încontinuu astfel de talente în favoarea altor pieţe şi cumva aici ar trebui să existe o acţiune concertată şi structurată pe termen mediu din partea actorilor politici, după părerea noastră. Această creştere menţionată în studiu poate fi atinsă dacă vom conlucra la nivel de societate – atât actorii privaţi cât şi statul – în încercarea de a accelera transformarea digitală.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Răspunsul european la Robinhood, platforma americană de tranzacţionare care vrea să democratizeze finanţele, încheie o rundă de finanţare de 900 mil. euro, la o evaluare de 5,3 mld. euro

    Aplicaţia germană de tranzacţionare Trade Republic a declarat că a obţinut 737 de milioane de euro prin intermediul unei runde de finanţare care evaluează startup-ul la 4,34 miliarde de euro, conform CNBC.

    Runda a fost condusă de grupul american de venture capital Sequoia, cu susţinere din partea unor investitori precum TCV şi Thrive Capital. Acţionarii deja existenţi – Accel, Founders Club şi Creandum – şi-au mărit astfel participaţiile.

    Trade Republic reprezintă răspunsul Europei la Robinhood, platforma de tranzacţionare care vrea să democratizeze finanţele. Aplicaţia face bani prin intermediul unor comisioane flat de 1 euro pe care le percepe la fiecare tranzacţie.

    La început anului, Trade Republic a adăugat un serviciu dedicat criptomonedelor, lansându-l în momentul în care Bitcoin-ul şi alte active digitale înregistrau creşteri din ce în ce mai mari.

    La fel ca Robinhood, Trade Republic a câştigat popularitate în urma creşterii dobânzilor investitorilor de retail prezenţi în piaţa de capital. În primele luni ale anului, folosirea platformelor online de tranzacţionare a provocat creşteri spectaculoase pentru lanţul de magazine GameStop şi alte acţiuni promovate pe grupul de Reddit WallStreetBets.

    Trade Republic spune că europenii îşi îndreaptă atenţia asupra pieţelor financiare pe măsură ce încearcă să beneficieze de pe urma ratelor extrem de mici ale dobânzilor. Compania gestionează acum active de 6 miliarde de euro.

     

  • La ce rezultate a ajuns platforma Glovo în primii trei ani de activitate pe piaţa locală

    La trei ani de la intrarea pe piaţa locală, platforma de livrare Glovo este prezentă astăzi în 40 de oraşe din ţară şi a atins un număr de 17.000 de curieri înscrişi în aplicaţie în Bucureşti şi peste 11.000 în provincie, dintre care 4000 sunt activi în capitală şi peste 3000 în provincie.

    Compania are 6.000 de parteneri din diferite categorii, un procent semnificativ – de 82% – fiind reprezentat de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri). Atunci când vine vorba despre comenzile făcute prin intermediul aplicaţiei Glovo, acestea au avut o valoare medie de 65 de lei în Bucureşti şi de 56 de lei în restul ţării, se arată într-un comunicat. Cea mai mare comandă în înregistrată în cei trei  ani de existenţă pe piaţa din România a fost făcută în anul 2020 şi a fost în valoare de 3.800 lei. Valoarea tranzacţionată în cei trei ani de activitate a ajuns la peste 250 milioane de euro, iar numărul de produse livrate, la 70 de milioane.

    Reprezentanţii businessului anunţă că în perioada următoare Glovo îşi va concentra eforturile pe dezvoltarea diviziei de Q-Commerce.

    Glovo a fost lansată în Barcelona, compania fiind prezentă astăzi în 548 oraşe din 19 ţări din Europa, Orientul Mijlociu, America de Sud, Africa şi Africa Subsahariană. Platforma are, la nivel global, peste 2,5 milioane de utilizatori lunari activi, 50.000 de curieri activi şi peste 25.000 de parteneri asociaţi din întreaga lume.
     

  • Povestea parcă de film a unui antreprenor român, care a ajuns, de la face curăţenie într-un oficiu poştal, la o afacere de sute de mii de euro

    Platforma marketplace creată de gigantul american Amazon, cel mai mare retailer online din lume, poate fi un triunghi al Bermudelor pentru planurile şi investiţiile antreprenorilor, dar şi o adevărată fabrică de bani pentru cei care sunt perseverenţi şi ştiu să îşi aleagă inspirat nişele de business pe care le atacă. Un exemplu ce pare a fi extras dintr-un roman: un antreprenor român care şi-a început cariera prestând servicii de curăţenie într-un oficiu poştal şi care acum a dat lovitura comercializând cărţi pe care i le tipăreşte Amazon.

    Cu toate că am «reuşit» să îmi închid businessul de două ori şi să îl reîncep de la zero deoarece am făcut două mari greşeli şi toate conturile de pe platformele unde îmi vindeam cărţile mi-au fost închise, asta nu m-a oprit niciodată să o iau de la zero şi să îmi doresc să duc acest model de afacere la un alt nivel. Sunt o persoană care testează mult şi îmi place să duc orice platformă la limitele maxime admise.

    Această experienţă m-a ajutat foarte mult şi mi-a permis să îmi fac un traseu nou fără greşeli şi cu strategii foarte bine puse la punct. Odată cu cele peste 100.000 de cărţi vândute am depăşit şi cifra de 700.000 de dolari în vânzări”, a povestit pentru Business MAGAZIN Claudiu Nistor, antreprenor şi fondator GoPublish. Ideea de a vinde cărţi i-a venit acum circa doi ani de zile, după ce testase, învăţase şi avusese deja succes cu un alt business de produse fizice pe Amazon.com.

    „Businessul era stabil şi majoritatea proceselor erau automatizate sau externalizate. Deja aveam cunoştinţele necesare pe această platformă şi am căutat să le valorific cât mai mult posibil. Astfel am descoperit că Amazon oferă serviciul de print on demand pentru cărţi. Şi nu vă gândiţi doar la cărţile complicate pe care le avem în bibliotecă. Sub termenul generic de cărţi, includ şi jurnale, agende, cărţi de colorat sau cu jocuri şi multe alte variante de acest fel ce pot fi realizate în minute de muncă pe baza unor template-uri.

    Practic tu trebuie să faci formatul digital al unei cărţi, de orice fel ar fi acesta, încarci acest conţinut în format digital la ei pe platformă, iar ei o vor printa, o vor lega şi o vor livra ori de câte ori un client Amazon.com plasează o comandă. Înţelegând acest demers, aşa mi-a venit ideea de a testa acest model de business online bazat pe sistemul de print on demand”, a precizat el, adăugând, ca să clarifice, că el a exploatat categoria de cărţi care sunt foarte căutate în online dar şi într-o librărie clasică – cărţi simple, caiete, jurnale, agende, cărţi de colorat, ş.a.m.d., şi nu cărţile clasice, scrise, pe care toată lumea le are în biblioteca de acasă.

    „Primele cărţi «realizate» de mine, dacă le pot numi aşa, pentru că nu a fost o muncă foarte mare la ele, au fost caiete de matematică, cărţi de colorat şi jurnale pentru copii. A început totul ca un test cu 25 de cărţi simple care se adresau pieţei din America. Implementasem tot ce ştiam din activitatea legată de vânzarea de produse fizice, de la crearea unei prezentări, la SEO, la o imagine ideală folosită pentru copertele cărţilor. După aproximativ 30 de zile de la începerea acestui model de business online am vândut aproximativ 1.000 de astfel de cărţi.

    A fost un start surprinzător şi asta mi-a dat încredere că sunt pe drumul cel bun şi pot să duc mai departe aceasta idee şi să o dezvolt.” Până acum, antreprenorul român a realizat peste 700 de exemplare traduse în două limbi (engleză şi spaniolă), doar în format fizic, iar ca şi vânzări, a depăşit cifra de 100.000 de cărţi încă din noiembrie anul trecut. În topul celor mai vândute cărţi realizate de Claudiu Nistor se regăsesc cărţi cu activităţi pentru adulţi (Sudoku), cărţi de colorat (Mandalas), cum să desenezi animale, word searches for kids şi word scramble puzzle book for adults. „Fiind cărţi low şi no content formatul lor digital nu ar aduce valoare utilizatorilor. Vânzarea de cărţi cu conţinut redus este un business de volum unde profitul unei cărţi începe de la 1 dolar şi poate ajunge până la 15-20 dolari în funcţie de valoarea pe care o aduce cartea ta, complexitate şi unicitate”, a menţionat el.

    O parte dintre cărţile comercializate de Claudiu Nistor până acum pe Amazon pe modelul print on demand au fost realizate de el, însă o parte sunt realizate cu ajutorul unei echipe pentru optimizarea şi eficientizarea businessului. „Fiind vorba de muncă repetitivă în unele etape, cum este publicarea efectivă a cărţilor, am dezvoltat proceduri de lucru şi o mică echipă care mă ajută cu aceste aspecte. Businessul poate fi automatizat şi optimizat 100%, dacă asta îţi doreşti. Acum lucrez şi cu alte persoane care se ocupă inclusiv de partea de grafică, acolo unde găsesc variante mai complexe de cărţi”, a precizat Claudiu Nistor, punctând faptul că acest business se poate face în mai multe moduri. “Dacă nu vrei să investesti niciun ban, dar ai timp disponibil, atunci poţi să începi pe cont propriu fără nicio problema şi fără costuri de investiţii, pe când automatizarea şi optimizarea serviciilor la care apelezi variază în funcţie de viteza cu care vrei să accelerezi creşterea afacerii şi din nou, depinde de abilităţile tale ca administrator şi coordonator şi de alegerea nişelor în care urmează să lansezi cărţi.”

    Marea supriză şi confirmare că businessul funcţionează într-adevăr a venit chiar din prima lună în care antreprenorul român a pus primele 25 de cărţi la vânzare pe Amazon, iar acestea au generat profit de peste 1.000 dolari. „Marele avantaj al meu a fost ca am venit deja cu o bază solidă din zona de online şi deja ştiam platforma Amazonului, unde am şi lansat primele mele cărţi.” Cariera lui Claudiu Nistor ca antreprenor nu a început însă cu Amazon, iar înainte de a intra efectiv în antreprenoriat a experimentat şi postura de angajat. „Nu am început tocmai grozav «cariera mea». În timpul liceului am fost «femeie de serviciu» la un oficiu poştal în oraşul natal, dar asta nu a fost o ruşine pentru mine. Am ştiut ce vreau şi că asta este doar o etapă din viaţa mea. La 19 ani, în timpul facultăţii, am început primul meu business care a crescut destul de repede. Cumpăram motociclete, le dezmembram şi le vindeam pe bucăţi”, a dezvăluit el. Însă, marea lui aventură în antreprenoriat a început acum aproximativ patru ani când a decis să se axeze doar pe zona online pentru a putea avea libertatea de a călători în timp ce se ocupă de businessurile sale. „Aceasta a fost una dintre dorinţele mele: să găsesc un domeniu de activitate unde nu sunt constrâns de un anumit spaţiu şi aşa am început să călătoresc în cât mai multe locuri posibile, să cunosc oameni noi, mentalităţi prospere şi să leg cât mai multe relaţii. Acest lucru m-a ajutat enorm să întâlnesc foarte mulţi antreprenori la diferitele conferinţe unde am fost să văd cum gândesc oamenii cu businessuri de zeci şi sute de milioane de dolari. Îmi place foarte mult ideea prin care se menţionează că suntem suma celor cinci oameni cu care ne petrecem cel mai mult timp, aşa că fac tot posibilul să întâlnesc oameni cât mai prosperi şi care au ajuns la rezultatele pe care şi eu vreau să le am, atât în business cât şi pe plan personal.”

    Aşadar, acum patru ani, când a decis să treacă complet în zona de online, a creat un brand de produse fizice în domeniul sănătăţii pentru piaţa din America. “Prin orice idee pe care o încep ca business, mă gândesc cum pot să îmbunătăţesc viaţa oamenilor şi ce impact pozitiv pot să aduc pentru ei. Acest brand a vândut în 4 ţări, 2 continente şi cu o cifră de peste 2 milioane de dolari. Acest business mi-a dat o mare încredere în ideile mele şi m-a construit foarte mult în tot ce realizez pe partea de antreprenoriat.”

    Cu toate că perseverenţa şi ambiţia l-au ajutat să ajungă la aceste rezultate pe care orice antreprenor şi le doreşte – afaceri de milioane de dolari, pentru Claudiu Nistor cifrele nu reprezintă succes, ci sunt doar nişte indicatori care arată rezultatele businessului. “Primul business de 1 milion de dolari nu l-am făcut din cărţi, l-am făcut din produsele fizice şi s-a petrecut destul de rapid. Dacă mă intrebai acum 6 sau 7 ani cum este să ai un business de 1 milion de dolari mi se părea de neatins. Acum aş putea spune că dacă ai o ţintă exactă şi munceşti pentru ea, rezultatele nu au cum să nu apară. Mi-a plăcut tot timpul să fiu un jucător în viaţa mea, nu un spectator”, a subliniat el. După succesul avut pe platforma Amazon, atât cu un brand de produse fizice, cât şi cu cărţile simple fără mult conţinut vândute pe modelul print on demand, Claudiu Nistor a început să ofere din cunoştinţele sale de business prin intermediul unui curs realizat împreună cu un prieten, Răzvan Aleman, tot antreprenor în mediul online.

    „Ideea de GoPublish a apărut în 2019, când foarte mulţi prieteni mă întrebau despre businessul online, despre ce fac eu de călătoresc, dar şi lucrez în acelaşi timp. Mulţi doreau să înceapă o activitate în mediul online, dar nu dispuneau de bugete de investiţii pentru a începe o afacere. Eu împreună cu Răzvan am început să ajutăm prietenii din jurul nostru care îşi doreau să înceapă un business din vânzarea de cărţi în online şi rezultatele au fost remarcabile.” Aşa a luat naştere GoPublish, iar de atunci cei doi au susţinut două ediţii ale cursului la care au aprticipat peste 450 de persoane care şi-au lansat deja şi primele cărţi în mediul online şi care generează deja şi venituri. „Cursul GoPublish costă 1.297 euro. Noi le recomandăm însă întâi tuturor celor interesaţi nu doar să citească ghidul gratuit şi să vizioneze webinarul de prezentare, ci să şi aplice informaţia prezentată pentru a vedea dacă li se potriveşte”, a conchis el.

  • Zoomul copiilor

    ♦ Roblox a devenit unul dintre cele mai populare locuri de întâlnire pentru copiii în vârstă de 13 ani şi chiar şi mai puţin în perioada pandemiei. Reprezentanţii companiei au declarat pentru Fortune că trei sferturi dintre copiii americani cu vârstele cuprinse între 9 şi 12 ani folosesc platforma pentru a juca diverse jocuri, dar şi pentru chat şi pentru a-şi arăta diferite abilităţi.

    ♦ Utilizatorii pot să creeze şi propriile jocuri pe Roblox, folosind software-ul gratuit oferit de companie. Până acum, 8 milioane de utilizatori au făcut acest lucru.

     ♦ Jocurile de pe această platformă sunt gratuite, însă există diferite achiziţii in-app ce pot fi făcute. Toate tranzacţiile sunt făcute în „Robux”, moneda digitală a acestui joc.

     ♦ Versiunea beta a Roblox a fost creată de cofondatorii David Baszucki şi Erik Cassel în 2004 sub numele DynaBlocks. În 2005, compania şi-a schimbat numele în Roblox şi a fost oficial lansată la data de 1 septembrie 2006.

     ♦ Compania a devenit publică în luna martie, prin listare directă, fiind tranzacţionată (sub simbolul RBLX) în prima zi cu
    69,5 dolari pe acţiune, oferind companiei o evaluare de 45,2 miliarde de dolari la finalul primei zi de tranzacţionare.

     ♦ Pentru companie lucrează circa 1.000 de persoane, jumătate dintre acestea fiind angajate chiar în perioada pandemiei.

    Dave Baszucki, CEO şi fondator: „Toate vârstele sunt deja pe Roblox şi din ce în ce mai mulţi oameni de toate vârstele vin pe această platformă.”

  • Cum poţi să îţi găseşti un job în timp ce te joci. Un antreprenor român a găsit soluţia

    Pentru Jobful, un proiect lansat de antreprenorul Mihai Cepoi în urmă cu trei ani, a sosit momentul expansiunii accelerate la nivel global. Start-up-ul se află în discuţii pentru a lua o finanţare cuprinsă între 1,2-2 milioane de dolari cu ajutorul căreia să se poată extinde în SUA, Europa de Vest şi Asia. Pariul făcut de Jobful, respectiv să se folosească conceptul de gamification pentru a-şi face loc pe piaţa deja aglomerată a platformelor de recrutare online, a dat roade, iar acum start-up-ul a lansat şi noi produse cu care vrea să atragă şi mai mulţi clienţi.

     

    Acum suntem chiar înainte de runda de seed pe care vrem să o închidem până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru – cel târziu în septembrie. Vrem să aducem mai mult capital pentru a face o serie de angajări pe aceste teritorii cheie – în SUA, India şi o parte din Asia de Est. Suntem deja în discuţii cu o serie de fonduri de investiţii, cele mai multe dintre ele fiind din SUA. Vrem să atragem circa 1,5 milioane de euro în această rundă de seed pentru că dimensiunea de costuri pe teritorii ceva mai dezvoltate economic strict pentru zona de marketing şi vânzări este mult mai mare decât dimensiunile de costuri pe care le avem astăzi în România”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful. El a adăugat că în prezent, evaluarea proiectului Jobful se situează la 6 milioane de euro, iar odată cu atragerea noii finanţări, start-up-ul ţinteşte o evaluare de 10 milioane de euro. Jobful a început dezvoltarea platformei de recrutare online cu acelaşi nume, bazată pe gamification, în urmă cu trei ani, iar până acum a atras în total investiţii de peste 800.000 de euro, ultima finanţare obţinută situându-se la 320.000 de euro. „Noi am ridicat chiar la finalul anului trecut o rundă de tip bridge – convertible loan, tot pre-seed, în valoare totală de 320.000 de euro. Ne-am uitat efectiv la a mări banda pentru a putea acoperi relaţiile cu partenerii, am extins echipa de vânzări şi am investit în produs astfel încât să funcţioneze toate compatibilităţile şi integrările de care aveam nevoie.”

    Platforma Jobful ajută candidaţii să se prezinte în faţa angajatorilor cu mai mult decât o foaie de CV, prin intermediul diferitelor instrumente prin care îşi pot arăta competenţele şi proactivitatea. În acelaşi timp, Jobful ajută organizaţiile la eficientizarea procesului de recrutare prin tehnologie. „Am dezvoltat un algoritm de machine learning prin care sunt analizate toate profilele din baza de date şi toţi candidaţii, aceştia fiind comparaţi în mod automat cu toate posturile libere pe care le au organizaţiile şi în loc să treacă de la un CV la altul de fiecare dată, să investească foarte mult timp în acel proces, în câteva clickuri au direct lista scurtă cu cei mai potriviţi candidaţi pentru că algoritmul a analizat profilele tuturor”, a explicat Mihai Cepoi.

    2. Invitat: Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful – platformă online de recrutare bazată pe gamification

    Ce e nou? Start-up-ul se află în discuţii se află în prezent în discuţii pentru atragerea unei finanţări cuprinse între 1,2 şi
    2 milioane euro, sumă pe care o va folosi în principal pentru a putea creşte pe pieţele externe – SUA, Europa de Vest şi Asia, unde deja îşi creează o reţea de parteneri.

    „Acum suntem chiar înainte de runda de seed pe care vrem să o închidem până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru – cel târziu în septembrie. Vrem să aducem mai mult capital pentru a face o serie de angajări pe aceste teritorii cheie – în SUA, India şi o parte din Asia de Est. Suntem deja în discuţii cu o serie de fonduri de investiţii, cele mai multe dintre ele fiind din SUA. Ne uităm să atragem circa 1,5 milioane euro în această rundă de seed pentru că dimensiunea de costuri pe teritorii ceva mai dezvoltate econo­mic strict pentru zona de marketing şi vânzări este mult mai mare decât dimensiunile de costuri pe care le avem astăzi în România.“

    Recent, start-up-ul a lansat un nou produs – Jobful Carreer Platform – prin care oferă întreaga sa tehnologie ca şi extensie a site-ului de carieră al unei companii. „Acolo ei, practic, au propria bază de date şi este un impact în tot procesul de business în ceea ce priveşte recrutarea. Este aceeaşi tehnologie, dar ne uităm şi la un model separat pe care îl oferim nu numai pe piaţa din România, ci şi pe pieţe externe pentru că nu ne mai uităm la baza de candidaţi, ci la a construi propria comunitate de candidaţi pentru fiecare client în parte”, a subliniat el.

    Totodată, pentru candidaţi, start-up-ul urmează să lanseze o componentă de shop. Ce înseamnă mai exact aceasta? „Candidaţii de la noi din platformă, în măsura în care rezolvă provocări, învaţă lucruri noi, îşi aduc prietenii pe platformă, şi diferite elemente din tot ce înseamnă implementarea noastră de gamification, au acces la diverse beneficii – fie că vorbim de acces la mentori, la un mistery box, la cărţi oferite de partenerii de la Bookster. Ne uităm la cum activitatea lor în cadrul platformei –, pe procesul de recrutare, le poate aduce diferite beneficii” –, a explicat fondatorul şi CEO-ul Jobful.

    În prezent, portofoliul de clienţi ai Jobful numără în total peste 250 de companii. „Ne uităm atât într-o zonă enterprise, de companii mari, unde numărul de clienţi a depăşit 30, dar şi într-o zonă în care vrem să susţinem start-up-uri sau organizaţii mai mici şi pentru aceştia am construit şi un model free-trial care le oferă acces gratis o lună la o serie de beneficii prin care pot testa şi valida ei succesul unei astfel de soluţii pe zona de recrutare. Din acest punct de vedere a crescut constant şi exponenţial baza de candidaţi şi ne uităm cum să aducem cât mai multe beneficii pentru organizaţiile care recrutează activ astăzi.”

     

    Printre clienţii mari ai Jobful se numără companii precum ING, KPMG, Coca Cola HBC România şi Groupama Asigurări. Pentru atragerea de clienţi din străinătate, Jobful a început să tatoneze pieţele externe încă de anul trecut, iar de la sfârşitul lunii noiembrie a început activitatea propriu-zisă în afara României. „Am început o serie de discuţii şi ne-am gândit cum ne putem extinde eforturile de vânzare prin parteneriate. În momentul de faţă lucrăm cu un partener pe piaţa din Japonia, cu o serie de parteneri pe piaţa din SUA şi cu un partener dedicat pe piaţa din India. În prezent nu avem capacitatea de a mula procesele noastre pe teritorii noi, în diferite limbi străine cu diferite elemente culturale, aşă că ne-am gândit cum putem extinde dimensiunea pieţelor pe care le vizăm prin diferite forme de parteneriat. Acum suntem în diferite procese de vânzări alături de partenerii noştri şi sper să anunţăm cât de curând o serie de implementări în teritorii de la SUA până în Asia”, a precizat Mihai Cepoi.

    Un rol cheie în dezvoltarea Jobful pe pieţele externe îl are parteneriatul strategic cu Microsoft. „Împreună ne-am uitat la cum putem noi aduce componenta de tehnologie pe care am construit-o şi prin serviciile de cloud oferite de ei să putem face o ofertă clienţilor împreună – să putem aduce toată componenta de securitate de care are nevoie o astfel de soluţie prin intermediul Microsoft Azure şi împreună să explorăm diferite oportunităţi”, a subliniat el.

    Totodată, prin intermediul Microsoft start-up-ul a ajuns şi la o serie de alţi parteneri, tot parteneri Microsoft. „Alături de aceştia ne uităm la partea de implementare, cum noi putem aduce componenta de tehnologie, iar partenerul poate acoperi o zonă de implementare şi eventual şi de integrări şi împreună de fapt să oferim mult mai multe resurse şi expertiză pentru o astfel de implementare”, a completat fondatorul şi CEO-ul Jobful.

    Parteneriatul dintre Jobful şi Microsoft a luat naştere încă de la începuturile start-up-ului, sub diferite alte formate. „Iniţial am lucrat pe partea de a acoperi procese de recrutare pentru Microsoft pentru soluţia noastră. De un an ne-am uitat la parteneriatul actual de covânzări şi de integrare a tehnologiilor pe care le oferim. Activ, foarte activ, de circa 3-5 luni ne uităm efectiv pe oportunităţi şi pe cum putem lucra împreună să primim ajutorul Microsoft pentru a putea extinde soluţia, fiind şi organziaţie mare cu resursele în spate care pot ajuta dezvoltarea unui start-up din toate punctele de vedere.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Start-up Pitch

    Invitaţi: Laurenţiu Stamate şi Robert Iacob, cofondatori ai MyBloc – aplicaţie care digitalizează administrarea blocurilor

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie care îşi propune să digitalizeze serviciile de admi­nistrare a blocurilor, gestionează în prezent peste
    230 de apartamente.

    „Finanţarea a venit anul trecut în noiembrie, a fost de tipul pre-seed, de încă 360.000 de dolari la o evaluare de 3 milioane de dolari. Practic, acesta a fost momentul în care am început să şi comunicăm ce facem şi am început să ne gândim la o creştere mai accelerată.”

    Start-up Update

    1. Invitat: Bogdan Liţescu, CEO al Plant an App şi Reza Garrow, head of product development, Plant an App – start-up-ul care vrea să transforme corporatiştii în programatori

    Ce e nou? Start-up-ul îşi măreşte echipa atât din România, cât şi din SUA şi vrea să ajungă la venituri de 2 mil. dolari la finalul anului.

    „Ne-am lansat în ianuarie 2020. Astfel, am crescut de la aproape zero la jumătate de milion de dolari venituri. Circa 75% din clienţi sunt în SUA, tocmai de aceea am început să angajăm oameni în SUA: avem, în prezent, 4 angajaţi în SUA, full time, şi 19 în România. Pe măsură ce primim tot mai multe cereri de colaborare, vom continua să facem angajări pentru a putea ţine pasul cu acestea. În România vrem să angajăm şi mai mulţi programatori talentaţi. În SUA vizăm să recrutăm oameni pentru relaţia cu clientul final, pe zona de customer support, customer success management. Scopul nostru principal pentru acest an este să creăm module de vânzări şi marketing, care pot fi uşor replicate. Avem clienţi din toate industriile, de toate dimensiunile. Astfel, pentru noi e vorba de a le oferi cele mai bune soluţii pentru nevoile lor. Ca venituri, ţinta noastră pentru 2021 e să ajungem la
    2 milioane dolari”.

    Start-up Boost

    Invitat: Ecaterina Şilova, project manager în cadrul Spherik Accelerator – una dintre primele iniţiative din România pe zona programelor de accelerare pentru start-up-uri -, fondat în Cluj-Napoca în 2013.

    Cum ajută să îşi dezvolte produsele şi să se extindă la nivel european? Spherik Accelerator are în prezent în desfăşurare două proiecte realizate la nivel european, cu sprijinul Comisiei Europene, axate pe zona de analiză şi procesare de date şi pe zona de blockchain. Start-up-urile pot intra în programele de accelerare gratuit, având la dispoziţie o serie de workshop-uri, traininguri, sesiuni de mentorat şi acces la o reţea de investitori atât din regiunea Europei Centrale şi de Est, cât şi la nivelul întregii Europe.

    „Acum, după mai multe programe regionale de accelerare pentru start-up-uri, dar şi programul de corporate innovation pe care l-am avut împreună cu KPMG, am început să implementăm şi proiecte europene finanţate de Comisia Europeană prin programul Horizon 2020.“

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Programul de inovaţie al Visa, o platformă de parteneriate între startup-uri fintech, bănci şi antreprenori, se extinde pe mai multe pieţe din sud-estul Europei, inclusiv România

    Visa anunţă că programul său de inovaţie – Visa Innovation Program, o platformă de parteneriate între startup-uri fintech, bănci şi antreprenori cu experienţă din regiunea Europei de Sud-Est, se extinde în mai multe ţări, inclusiv în România, cu scopul de a atrage mai multe fintech-uri.

    Proiectul pune la dispoziţia startup-urilor în fază incipientă (pre-seed, seed şi seria A) o platformă pentru testarea, validarea, co-crearea şi lansarea de noi concepte de produse inovatoare în colaborare cu Visa şi reţeaua sa de parteneri globali, scurtând semnificativ procesul de lansare pe piaţă.

    “Programul de inovaţie al Visa este poarta de acces la reţeaua noastră globală, la brandul de încredere şi la tehnologia de ultimă generaţie care îi poate ajuta să îşi atingă obiectivele, în măsura în care aceste companii vin cu idei originale şi noi moduri de abordare a problemelor. Extinderea programului şi în România va permite accesul mai multor companii fintech, oferind în acelaşi timp numeroase oportunităţi de colaborare cu partenerii de afaceri ai Visa pe plan extern”, spune Elena Ungureanu, Visa Country Manager în România.

    Proiectul oferă acces la instituţii financiare şi alţi parteneri din Bulgaria, Grecia şi Turcia. Odată cu expansiunea la nivel regional, programul devine accesibil pentru o comunitate mai mare de fintech-uri din sud-estul Europei şi oferă băncilor participante, instituţiilor financiare nonbancare şi comercianţilor din cele trei ţări acces la cele mai recente inovaţii în spaţiul fintech din regiune.

    În acelaşi timp, startup-urile din sud-estul Europei care sunt acceptate în program beneficiază de informaţii practice, acces la resurse tehnologice solide şi mentorat pentru a derula proiecte pilot plătite împreună cu partenerii din program, pe pieţele din Bulgaria, Grecia sau Turcia.

    Visa Innovation Program este implementat în Bulgaria de Eleven Ventures, unul dintre cele mai importante acceleratoare de afaceri locale şi fonduri de capital de risc în stadiu incipient, de Crowdpolicy în Grecia şi de Hackquarters în Turcia.

    „Pe măsură ce programul se extinde şi se maturizează, creşte şi accesul la oportunităţi pentru startup-urile participante, oferindu-le posibilităţi nelimitate de a învăţa, testa şi de a-şi valida ideile cu o viteză uimitoare, de a-şi dezvolta afacerea şi de a se extinde mai rapid. De asemenea, programul facilitează colaborarea între toţi jucătorii din industrie, ceea ce înseamnă în final produse şi servicii mai bune şi valoare adăugată pentru clienţi”, adaugă Daniel Tomov, Managing Partner la Eleven Ventures.

    Iniţiat în 2018, programul a atras până în prezent peste 300 de aplicaţii şi a recrutat peste 30 de companii în faza de concept, proiecte pilot de testare sau acces pe piaţă, valorificând orientarea către client şi metodologia de creare a designului.


     

  • Programul de inovaţie al Visa, o platformă de parteneriate între startup-uri fintech, bănci şi antreprenori, se extinde pe mai multe pieţe din sud-estul Europei, inclusiv România

    Visa anunţă că programul său de inovaţie – Visa Innovation Program, o platformă de parteneriate între startup-uri fintech, bănci şi antreprenori cu experienţă din regiunea Europei de Sud-Est, se extinde în mai multe ţări, inclusiv în România, cu scopul de a atrage mai multe fintech-uri.

    Proiectul pune la dispoziţia startup-urilor în fază incipientă (pre-seed, seed şi seria A) o platformă pentru testarea, validarea, co-crearea şi lansarea de noi concepte de produse inovatoare în colaborare cu Visa şi reţeaua sa de parteneri globali, scurtând semnificativ procesul de lansare pe piaţă.

    “Programul de inovaţie al Visa este poarta de acces la reţeaua noastră globală, la brandul de încredere şi la tehnologia de ultimă generaţie care îi poate ajuta să îşi atingă obiectivele, în măsura în care aceste companii vin cu idei originale şi noi moduri de abordare a problemelor. Extinderea programului şi în România va permite accesul mai multor companii fintech, oferind în acelaşi timp numeroase oportunităţi de colaborare cu partenerii de afaceri ai Visa pe plan extern”, spune Elena Ungureanu, Visa Country Manager în România.

    Proiectul oferă acces la instituţii financiare şi alţi parteneri din Bulgaria, Grecia şi Turcia. Odată cu expansiunea la nivel regional, programul devine accesibil pentru o comunitate mai mare de fintech-uri din sud-estul Europei şi oferă băncilor participante, instituţiilor financiare nonbancare şi comercianţilor din cele trei ţări acces la cele mai recente inovaţii în spaţiul fintech din regiune.

    În acelaşi timp, startup-urile din sud-estul Europei care sunt acceptate în program beneficiază de informaţii practice, acces la resurse tehnologice solide şi mentorat pentru a derula proiecte pilot plătite împreună cu partenerii din program, pe pieţele din Bulgaria, Grecia sau Turcia.

    Visa Innovation Program este implementat în Bulgaria de Eleven Ventures, unul dintre cele mai importante acceleratoare de afaceri locale şi fonduri de capital de risc în stadiu incipient, de Crowdpolicy în Grecia şi de Hackquarters în Turcia.

    „Pe măsură ce programul se extinde şi se maturizează, creşte şi accesul la oportunităţi pentru startup-urile participante, oferindu-le posibilităţi nelimitate de a învăţa, testa şi de a-şi valida ideile cu o viteză uimitoare, de a-şi dezvolta afacerea şi de a se extinde mai rapid. De asemenea, programul facilitează colaborarea între toţi jucătorii din industrie, ceea ce înseamnă în final produse şi servicii mai bune şi valoare adăugată pentru clienţi”, adaugă Daniel Tomov, Managing Partner la Eleven Ventures.

    Iniţiat în 2018, programul a atras până în prezent peste 300 de aplicaţii şi a recrutat peste 30 de companii în faza de concept, proiecte pilot de testare sau acces pe piaţă, valorificând orientarea către client şi metodologia de creare a designului.