BusinessMagazin

Tag: pierderi

  • Preţurile petrolului şi rubla au dus la o pierdere trimestrială de 1,6 mld. dolari pentru Gazprom

    Compania rusă Gazprom a înregistrat o pierdere de 1,64 de miliarde de dolari în primul trimestru, pe fondul preţurilor scăzute ale petrolului şi al deprecierii rublei, anunţă Reuters.

    Vânzările de gaze către Europa, piaţa cheie a Gazprom, au scăzut în primele trei luni ale anului, iar preţurile petrolului au scăzut, după ce producătorii au eşuat în încercarea de a reduce livrările.

    Cu toate acestea, vicepreşedintele Gazprom Famil Sadygov a declarat că pierderea este „doar pe hârtie” şi se datorează în principal unei scăderi accentuate a valorii rublei, care a venit după reducerea preţurilor la petrol.

    Pierderea din primul trimestru a fost de 116 miliarde de ruble (1,64 miliarde de dolari), comparativ cu un profit net de 536 de miliarde de ruble în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Vânzările de gaze către Europa şi China au scăzut cu 17%, la 52 de miliarde de metri cubi, în timp ce preţul mediu a scăzut cu 36%, la 10.800 de ruble (152 dolari)/1.000 de metri cubi, scăzând veniturile Gazprom cu un sfert, până la 1.700 de miliarde de ruble.

    Excluzând fluctuaţiile valutare, Gazprom ar fi înregistrat un profit net de 288 miliarde de ruble, a spus Sadygov, adăugând că această estimare va fi folosită la calcularea dividendelor acestui an şi nu pierderea.

  • Piaţa auto din China, prima la nivel mondial, a înregistrat pierderi de 22,4% în prima jumătate a anului

    Vânzările de autovehicule din China au crescut cu 1,8% în luna iunie comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, însă pierderile din prima jumătate a anului se ridică până la 22,4% din cauza măsurilor lansate pentru a controla numărul de infecţii cu coronavirus, scrie Associated Press.

    Industria a crescut cu 7% în urma reluării activităţilor economice din luna mai, după ce înregistrase în februarie un declin uriaş de 81,7%, arată datele Asociaţiei Producătorilor de Automobile din China.

    Vânzările totale de vehicule, incluzând aici camioanele şi autobuzele, au crescut cu 11,6% în luna iunie până la 2,3 milioane.

    Cererea de automobile era slabă încă de dinainte de pandemie, pe măsură ce tensiunile dintre Washington şi Beijing rămâneau ridicate, iar economia continua să scadă. În consecinţă, vânzările au scăzut cu 9,6% în 2019, înregistrând astfel al doilea declin anual.

    Acţiunile producătorului de maşini electrice Tesla au crescut cu 183% în ultimul an, reuşind să înregistreze o creştere de 80% în ultimele trei luni. Anunţul a venit săptămâna trecută, într-un moment în care afacerile companiei în China începeau să arate tot mai bine.

    „China reprezintă pe viitor cea mai importantă mişcare a producătorului. Piaţa chineză valorează, în opinia noastră, 300-400 de dolari în plus per acţiune”, a declarat Dan Ives, analist în cadrul firmei de investiţii Wedbush Securities.

     

  • Ca să închizi o afacere care nu merge şi unde pierzi mulţi bani îţi trebuie un curaj mult mai mare

    În criza anterioară, de acum un deceniu, mulţi antreprenori români nu au avut curajul să spună stop, să iasă la timp din businessul lor,
    marcându-şi pierderea, au aşteptat să se întâmple ceva, să-şi revină economia, clienţii, băncile să le dea credite în continuare, dar în schimb pierderile s-au mărit, au venit şi cu datorii în spate, ceea ce a pus businessul într-o situaţie fără ieşire.
    În România încă persistă în business stigmatul eşecului şi niciun antreprenor nu vrea să-şi treacă în CV închiderea unui business.
    Chiar dacă insolvenţa a ajuns ceva comun, închiderea unui business doare.
    După ce o afacere se prăbuşeşte de tot, toată lumea – consultanţi, avocaţi, bancheri, furnizori, creditori – ştiu ce era mai bine de făcut, ştiu când antreprenorul ar fi trebuit să-şi închidă businessul.
    În realitate nimeni nu ştie. Indicatorii economici sunt un reper, dar sunt post-mortem.
    Un antreprenor nu are curajul să-şi închidă afacerea când dă prima dată de greu, chiar dacă trăieşte zilnic sub ameninţarea lipsei de lichidităţi, cu creditori în antecameră, cu salariile şi taxele la stat neplătite. Astfel de situaţii fac parte din viaţă.
    Lumea este plină de exemple
    în care un antreprenor era la un pas de faliment, dar apoi şi-a revenit. Chiar Daniel Dines de la UiPath, companie care acum se îndreaptă spre o valoare de 10 miliarde de dolari, spune că în 2014 era la o lună şi jumătate de faliment, nu mai avea deloc bani, era la un pas să închidă totul.
    Până să creeze Uber, Travis Kalanick a avut numai eşecuri. Şi nici Uber nu este vreun succes financiar sau bursier, aşa cum este un succes operaţional şi de marketing.
    Pentru că este precum un copil pe care l-a creat, l-a crescut, i-a dat să mănânce, l-a dus la şcoală, un antreprenor nu va renunţa atât de uşor la afacerea lui dacă trebuie să o închidă. Va dormi cu pierderile lângă el până în ultimul moment pentru că este mult mai greu să închizi un business decât să-ţi limitezi pierderea.
    Businessul din România este plin de astfel de exemple.
    Poate ar trebui ca, în
    paralel cu romanele de succes în afaceri, antreprenorii să vorbească liber despre eşecuri, despre curajul de a închide un business, când
    poţi şi trebuie să faci acest lucru, care sunt semnele la care trebuie să te uiţi.
    Mai ales mediul de business din România are nevoie de astfel de exemple pentru că suntem la începutul unei noi crize şi cu cât antreprenorii îşi vor limita mai mult pierderile, cu atât vor reuşi mai repede să-şi revină.
    În criza anterioară peste 120.000 de firme au intrat în insolvenţă şi în faliment, lăsând în urmă active de peste 10 miliarde de euro.
    Este uşor să spui unui antreprenor că trebuie să se reinventeze, când el crede că modelul de succes pe care l-a avut îl va ajuta să supravieţuiască în continuare. Plus că nu toată lumea are capacitatea să se reinventeze, nu mai sunt bani, nu mai sunt oameni, nu mai există energie să o iei de la capăt.
    Cu toţii vom trece prin această criză, pierderile vor fi mai mari sau mai mici şi vom vedea cine a supravieţuit.
    Dar întotdeauna mai întâi trebuie să ai curajul de a începe un business, pentru că dacă nu-l ai, nu vei avea curajul să-l închizi atunci când lucrurile nu merg. 

  • Impactul pandemiei asupra centrelor comerciale: 8.800 de magazine închise, 50.000 de angajaţi în şomaj tehnic, pierderi de sute de milioane de euro

    Închiderea centrelor comerciale şi a mallurilor din cauza pandemiei de COVID-19 a avut un impact negativ foarte puternic asupra retailului, în condiţiile în care pierderile ajung la aproximativ la 600 milioane de euro, potrivit estimărilor CBRE.

    Ordonanţa militară numărul 2, din 21 martie 2020 prin care s-a dat dispoziţie de a închide mallurile din cauza pan­demiei a „ras“ sute de milioane de euro din retailul românesc po­trivit consultanţilor imobiliari. Mai mult, în­chiderea mallurilor a afectat şi planurile de extin­dere ale dezvoltatorilor de centre co­mer­ciale în condiţiile în care criza de sănătate se transformă într-una economică, având în vedere că în 2020 se estimează deja o scădere economică de 6% în România, faţă de o creştere de 3,5% cât se estima în ianuarie.

    „În perioada 18 martie – 15 mai aproximativ 8.800 de magazine au fost închise, potrivit calculelor CBRE. Estimăm că aproximativ 50.000 de angajaţi au fost trimişi în şomaj tehnic. În ceea ce priveşte vânzările posibile în cele două luni de închidere pentru centrele comerciale şi parcurile de retail din România, acestea ar fi putut ajunge la aproximativ 600 milioane de euro, pe baza informaţiilor CBRE“, a declarat Carmen Ravon, Head of Advisory & Transaction, Retail, CBRE.

    Pentru a încetini declinul proprietarii mallurilor şi chiriaşii speră ca centrele să fie încadrate în al doilea calup de deschideri, după ce din data de 15 mai vor fi deschise magazine cu acces din exterior.

    A doua etapă ar putea fi cea a restaurantelor şi teraselor începând cu data de 1 iunie, iar restul magazinelor din 15 iunie.

    „Depinde foarte mult de cum va evolua numărul îmbolnăvirilor de la o etapă de deschidere la alta. Deja în majoritatea celorlalte ţări europene mallurile au fost deschise, astfel încât este posibil şi la noi acest lucru, cu măsuri stricte de igienă, pregătite deja de proprietari şi retaileri“, a spus Carmen Ravon.

    Având însă în vedere scăderea econo­mică, numărul celor în şomaj sau şomaj tehnic şi scăderea economică, şi consumul va avea de suferit şi implicit şi încasările retailerilor.

    „Cel mai probabil vom vedea o ajustare a chiriilor, cel puţin până la sfârşitul anului. Ca în orice sector de business, există şi în cadrul retailului industrii care sunt mai afectate (HoReCa, agenţiile de turism) şi unele poate mai puţin afectate (de exemplu, zona de cumpărături de necesitate), astfel încât este nevoie de o analiză punctuală pentru fiecare chiriaş“, a subliniat consultantul CBRE.

    Cel mai mare impact asupra vânzărilor îl va avea însă perioada imediat după deschidere, când există şansa ca cei care şi-au dorit să iasă la cumpărături şi nu au putut să cumpere mai mult decât ar fi cumpărat în mod obişnuit, însă problema o reprezintă acum puterea de cumpărare.

    „Există potenţial de relansare a vânzărilor cu aşa numitul trend „revenge buying” – după ce două-trei luni de zile nu am putut să ne satisfacem dorinţele, ci cel mult nevoile. De asemenea, vom avea în magazine colecţiile de primăvară – vară care vor intra probabil direct în perioada de reduceri, ceea ce va impulsiona încă o dată dorinţa de shopping.Pe de altă parte, există două alte obstacole: puterea de cumpărare, prin numărul ridicat de şomeri şi de persoane care şi-au pierdut total sau parţial veniturile, a scăzut şi poate limita apetitul consumatorilor pentru cumpărături.  În plus, vor exista o serie de măsuri de prevenţie, de asigurare a sănătăţii, care sunt extrem de utile, însă acestea nu contribuie la o experienţă de shopping plăcută“, a declarat Carmen Ravon.

    Retailul online s-a dezvoltat major în ultimii şase ani, atingând la finalului trecut valoarea de 4,3 miliarde de euro, de patru ori mai mare faţă de 2014 şi în creştere cu aproape 20% faţă de anul 2018. Situaţia impusă de pandemia COVID-19 a contribuit la dezvoltarea comerţului online după ce magazinele non-esenţiale au fost închise, în timp ce angajaţii au fost nevoiţi să lucreze de acasă iar copiii să înveţe la distanţă. Magazinele de electro-IT au rămas deschise pe toată perioada stării de urgenţă şi au înregistrat vânzări în creştere atât în magazinele fizice, cât mai ales în sectorul online.

    „Am observat în online o creştere a vânzărilor, însă în special pentru jucătorii pur e-commerce, care aveau platformele pregătite pentru a deservi consumatorul (logistic, marketing, customer service), precum şi antreprenori, businessuri mici care s-au adaptat foarte repede la schimbările din piaţă (de exemplu, food truck-urile care au  mers în zonele rezidenţiale aglomerate sau cei care au identificat o nevoie a părinţilor de a face proiecte educative cu copii lor acasă şi multe alte exemple).  Vânzările de electronice şi electrocasnice au crescut, de asemenea, în perioada imediat următoare lockdown-ului. Sectorul e-commerce nu a mers la fel de bine pentru operatorii de fashion, unde este vizibilă legătura puternică dintre online şi magazinele fizice“, a explicat Carmen Ravon.

    În ceea ce priveşte evoluţia comerţului online, CBRE se aşteaptă la noi creşteri, pe de o parte pentru că rata de penetrare a internetului continuă să crească, în acest an urmând să fie depăşit pragul de 70%,  iar pe de altă parte pentru că aproape 25% din populaţia României este formată din generaţiile Y şi Z, tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani, pasionaţi de tehnologiei şi care preferă cumpărăturile online.

  • Lovitură pentru Uber: Gigantul a înregistrat pierderi de 2,9 miliarde dolari în T1 2020, la venituri de 3,5 miliarde dolari. Acţiunile au crescut cu 11%

    Gigantul de ridesharing Uber Technologies a raporrtat pierderi nete de 2,9 miliarde dolari în primul trimestru din 2020, la venituri totale de circa 3,54 miliarde dolari, potrivit CNBC.

    Acţiunile companiei au scăzut iniţial după anunţ, însă au crescut ulterior când CEO-ul Uber, Dara Khosrowshahi, a spus că este optimist cu privire la volumul de curse în creştere – după o scădere bruscă în aprilie. Astfel, acţiunile Uber Technologies au închis şedinţa de joi la 30,9 dolari per acţiune, în creştere cu 11%, la o capitalizare de 53,4 miliarde dolari.

    Pierderile nete de 2,9 miliarde dolari cuprind „impairment charges” de 2,1 miliarde de dolari de la mai multe companii în care Uber deţine participaţii şi reprezintă cea mai mare pierdere a companiei din ultimele trei trimestre. Companiile raportează astfel de pierderi drept cheltuieli, în momentul în care un activ se depreciază, întrucât evaluarea lui depăşeşte valoarea recuperabilă.

    Indicatorul principal la care se uită companiile precum Uber se numeşte „gross bookings” – şi reprezintă valoarea totală de retail a tranzacţiilor înregistrate în platformă, însă acestea cuprind taxele, comisioanele şi banii care ajung în final la parteneri. Acestea ar putea fi privite drept valoarea totală a comenzilor.

    Gross bookings în core-business au scăzut cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, întrucât restricţiile au afectat numărul curselor efectuate.

    Cu toate acestea, CEO-ul a spus că segmentul curselor a scăzut cu circa 80% în aprilie faţă de anul trecut, dar a dat motive de optimism, întrucât volumul a revenit pe creştere în ultimele trei săptămâni.

    Gross bookings înregistrate pe segmentul Uber Eats au crescut cu 50% de la an la an, întrucât oamenii au comandat mai multă mâncare acasă, cu mult mai multe restaurante fiind înscrise în astfel de platforme în ultimele două luni.

    Dara Khosrowshahi a spus că Uber vede aceste schimbări culturale ca fiind unele de durată.

    „Marea oportunitate pe care o vedem este că Eats a devenit mai mare”, a spus CEO-ul.

    Per total, pierderile Uber s-au ridicat la 1,7 dolari per acţiune. Gross bookings pe core-businessul de curse s-a ridicat la 10,87 miliarde dolari, în timp ce în cazul Uber Eats acestea se ridică la 4,68 miliarde dolari.

    Uber a anunţat miercuri că va concedia 3.700 de persoane şi că CEO-ul Dara Khosrowshahi va renunţa la salariul său de bază pentru restul anului 2020.

    Mutările Uber sunt interesante în aceată criză, întrucât compania a anunţat luna aceasta că iese cu divizia Uber Eats din mai multe pieţe, inclusiv România.

    Mai mult, Uber conduce o rundă de finanţare de 170 milioane de dolari pentru compania de trotinete electrice Lime, prezentă şi în România, conform unui anunţ publicat joi de Lime.

    Compania Uber a fost dată în judecată de statul american California, precum şi compania Lyft, pentru că ar fi clasificat în mod eronat şoferii drept contractori, în loc de angajaţi, într-o încercare de a evita plata beneficiilor de sănătate. 

  • Francezii de la Societe Generale, care controlează a treia cea mai mare bancă din România, au raportat pierderi de peste 320 milioane de euro pentru primul trimestru

    Societe Generale, grupul francez care controlează BRD pe piaţa locală, a raportat pierderi suprinzătoare în primul trimestru din 2020, după ce câştigurile diviziei de trading au scăzut cu 99% din cauza volatilităţii din pieţele bursiere, iar banca a fost nevoită să formeze provizioane de 820 milioane euro pentru împrumuturile neperformante, potrivit Bloomberg.

    Acţiunile SocGen se tranzacţionau la 14,4 euro per acţiune pe bursa din Paris, joi, la ora 14.40 (n.r: ora României), în scădere cu 7,2%, la o valoare de piaţă de circa 12,4 miliarde euro.

    Veniturile înregistrate din tranzacţionarea de acţiuni şi din servisarea fondurilor de tip hedge fund au scăzut cu 99% la 9 milioane de euro în primul trimestru din acest an, contribuind la o un declin de 40% a businessului de trading, a anunţat grupul francez care controlează a treia cea mai mare bancă din România.

    SocGen a raportat pierderi de 326 milioane euro, faţă de un profit de 686 milioane euro în urmă cu un an.

     

  • Când va decola din nou industria aviaţiei?

    „Aviaţia joacă un rol vital. Criza actuală are un impact dramatic asupra acestei industrii. În plus, statele se bazează acum pe serviciile de aviaţie pentru a transporta dispozitive medicale, medici, pacienţi şi pentru a reuni familii”, spune Jacob Hoekstra, CEO al Kilpatrick, companie globală de executive search specializată în domeniul aviaţiei.
    Potrivit unei analize actualizate a Asociaţiei Internaţionale a Transportului Aerian (IATA), veniturile companiilor aeriene rezultate din zborurile comerciale vor înregistra anul acesta o scădere de 55% faţă de 2019 (-314 miliarde de dolari), se arată într-un un comunicat de presă trimis de reprezentanţii asociaţiei. La începutul lunii aprilie, menţionează aceeaşi sursă, numărul zborurilor la nivel global era în scădere cu 80% faţă de 2019, în mare parte din cauza restricţiilor de călătorie impuse de guverne pentru a combate răspândirea virusului, iar aşteptările la nivelul întregului an vizează o scădere cu 48% a cererii pe segmentul de zboruri comerciale, atât pe plan intern cât şi internaţional, ca urmare a doi factori: recesiunea economică, prognozată de specialişti, determinată şi de faptul că în al doilea trimestru din 2020 şocul economic provocat de pandemia de COVID-19 este de aşteptat să fie cel mai sever, estimându-se de asemenea că PIB-ul va scădea cu 6%, faţă de scăderea de 2% înregistrată la vârful crizei financiare globale din 2008, celălalt factor fiind restricţiile de călătorie, care vor aprofunda impactul recesiunii asupra cererii.
    „Unele guverne au intensificat măsurile de salvare financiară, dar situaţia rămâne critică. Companiile aeriene vor utiliza rezerve de numerar de 61 de miliarde de dolari doar în al doilea trimestru. Aceasta pune în pericol 25 de milioane de locuri de muncă dependente de aviaţie. Şi fără ajutor urgent, multe companii aeriene nu vor supravieţui pentru a susţine recuperarea economică“, avertizează Alexandre de Juniac, director general şi CEO al IATA, în analiză.
    De asemenea, o analiză economică realizată de Airports Council International (ACI) World la nivel global previzionează că pandemia de COVID-19 va conduce la o scădere cu 40% a traficului de pasageri (3,6 miliarde de oameni) de pe aeroporturi şi la venituri ale aeroporturilor în scădere cu 50% în 2020, faţă de estimările iniţiale pentru acest an. În timp ce industria aeroportuară era de aşteptat să genereze aproximativ 172 de miliarde de dolari, se estimează că ar putea pierde aproximativ 45% sau mai mult de 76 de miliarde de dolari până la sfârşitul acestui an, potrivit estimărilor ACI World. În primul trimetru al acestui an industria aviatică a înregistrat deja pierderi de mai multe miliarde, iar acum se prevede că impactul COVID-19 se va extinde nu numai la nivelul celui de-al doilea trimestru al anului 2020, ci şi în a doua jumătate a anului curent, menţionează aceeaşi sursă. „Majoritatea experţilor din industria transportului aerian sunt de acord că recuperarea poate dura între 12 şi 18 luni pentru a atinge nivelurile de trafic pe care le înregistra înainte de criză şi este posibil ca industria să nu înregistreze volumele de trafic pre-COVID-19 înainte de sfârşitul anului 2021”, notează Angela Gittens, director general al ACI World, într-un comunicat.
    Reprezentanţii IATA consideră că guvernele ar trebui să includă aviaţia în pachetele de stabilizare, deoarece companiile aeriene „sunt nucleul unui lanţ valoric care crează aproximativ 65,5 milioane de locuri de muncă în întreaga lume, şi fiecare dintre cele 2,7 milioane de locuri de muncă ale companiilor aeriene susţine încă 24 de locuri de muncă în economie”.
    În opinia lui Jacob Hoekstra, pentru a supravieţui în această perioadă, organizaţiile din domeniul aviatic trebuie să construiască o „atitudine reziliantă” care îi va ajuta şi în viitoarele posibile crize. „Organizaţiile rezistente vor trece prin criză şi vor fi «răsplătite» de piaţa post-COVID-19. Clienţii, consumatorii, utilizatorii finali îşi vor aminti cum s-a comportat o organizaţe în timpul pandemiei. Pe plan intern, companiile ar trebui să ţină cont de cine a fost «cel mai performant» într-o perioadă în care rezilienţa este o abilitate importantă.”
    Deşi spune că nu se ştie încă dacă operatorii de linie vor fi mai afectaţi de această criză decât cei low-cost sau invers, executivul spune că, cel puţin în privinţa călătorilor, companiile de linie „par să se descurce mai bine cu serviciul pentru clienţi decât cele low-cost, în cazul cărora mulţi oameni se simt abandonaţi de acestea şi e posibil ca pe viitor să se orienteze spre servicii mai bune şi care oferă o mai mare flexibilitate”. Potrivit lui, este prea devreme pentru a spune dacă există companii aviatice aflate în pericol de faliment. „COVID-19 pune în pericol întreaga industrie şi, cu siguranţă, vor fi reduceri de costuri. Prin urmare, companiile va trebui să introducă noi metode pentru a evalua noile abilităţi de leadership cerute de industrie după ce această criză se va încheia.” Şi despre preţurile postpandemie spune că reprezintă, de asemenea, o loterie, deoarece depind de mulţi factori diferiţi, unul dintre cei mai importanţi fiind preţul carburantului – printre mulţi alţii.

    Criza din biroul de acasă
    În paralel cu problemele survenite la nivel macro în cadrul organizaţiilor, executivul de la Kilpatrick le aminteşte şi pe cele de dimensiuni mai mici, dar foarte importante, cum e cea a lucrului de acasă. Deşi ideea de work from home i-a atras pe mulţi, prin prisma unei flexibilităţi şi a unei autonomii sporite, spune el, acum, pe măsură ce munca în regim remote continuă, lucrurile încep să se schimbe. „În unele cazuri, entuziasmul este acum înlocuit de plictiseală, autonomia se transformă în deconectare, flexibilitatea se transformă în dezorganizare, iar unii chiar au început să sufere în lipsa interacţiunilor umane pe mai multe niveluri.” Din fericire, adaugă Hoekstra, avem tehnologii, tot ce trebuie să facem este să le identificăm pe cele corecte şi să le folosim în mod adecvat. „Realitatea virtuală şi învăţarea la distanţă permit companiilor să aibă aceleaşi experienţe fără contact uman. Imaginaţi-vă că vă puneţi ochelari şi, deodată, vă aflaţi la locul de muncă sau într-un alt cadru de lucru.” La nivelul companiei pe care o conduce, executivul spune că „Kilpatrick a avut întotdeauna o cultură de lucru flexibilă, atât timp cât oamenii oferă cele mai bune rezultate în timp util. Fiind o companie globală, cu birouri în 18 locaţii de pe toate continentele, lucrul inteligent în echipă a fost întotdeauna o parte importantă a culturii noastre. Nici măcar la izbucnirea neaşteptată a COVID-19 nu am intrat în panică şi am pus în practică lucrul inteligent în echipă, astfel încât operaţiunile noastre nu au fost perturbate. Pentru noi, cultivarea unui caracter rezilient înseamnă transformarea eşecului în succes. În plus, am avut imediat o mulţime de întrebări din partea clienţilor cu privire la modul în care organizaţiile lor de resurse umane ar trebui să se adapteze la scenariul actual din Asia până în America, aşa că am avut multe de împărtăşit”.


    Industria va decola din nou
    În ciuda crizei actuale şi a previziunilor sumbre, Jacob Hoekstra spune că sectorul aviatic va continua să crească după ce lucrurile vor reintra în normal. „Cele mai recente estimări sugerează că cererea de transport aerian va creşte cu o medie de 4,3% pe an în următorii 20 de ani.” Industria se extinde, adaugă el, iar viitorul aviaţiei este unul plin de provocări. Importanţa acestui domeniu nu poate fi pusă sub semnul întrebării, iar cifrele o demonstrează: în 2017, potrivit datelor OACI (Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile – n. red.), citate de CEO-ul Kilpatrick, companiile aeriene din întreaga lume au transportat aproximativ 4,1 miliarde de pasageri, 56 de milioane de tone de marfă pe durata a 37 de milioane de zboruri comerciale. În fiecare zi, avioanele transportă peste 10 milioane de pasageri şi mărfuri în valoare de aproximativ 18 miliarde de dolari. „Acest lucru indică impactul economic semnificativ al aviaţiei asupra economiei mondiale, lucru demonstrat şi de faptul că aviaţia reprezintă 3,5% din PIB-ul la nivel mondial (2,7 trilioane de dolari americani) şi a creat 65 de milioane de locuri de muncă la nivel global. Aviaţia oferă singura reţea rapidă de transport la nivel mondial, generând creştere economică, creând locuri de muncă şi facilitând comerţul internaţional şi turismul, fiind acum recunoscută şi de comunitatea internaţională ca fiind un factor esenţial pentru realizarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă.”
    CEO-ul companiei Kilpatrick spune că provocările nu lipseau nici înainte de actuala criză. „Industria aviatică se caracterizează astăzi prin proiecte mai mari şi mai complexe faţă de anii precedenţi şi prin mai puţine finanţări publice. În întreaga lume, investiţiile venite din sectorul privat îşi extind prezenţa în proiectele aviatice, gata să îşi asume mai multe riscuri, dar în schimbul unui ROI (return of investment – n. red.) mai bun. Noi pieţe şi noile frontiere determină jucătorii din industria aviatică de pe tot globul să redefinească provocările în domeniul resurselor umane. Lipsa de personal calificat necesită o mobilitate internaţională mai ridicată şi o îmbunătăţire a abilităţilor de conducere.”

    Exigenţe la nivel înalt
    Potrivit lui Hoekstra, în medie, un executiv de top din industria aviatică câştigă minimum 150.000 de euro/an, iar durata medie a unui contract este de minimum trei ani. Care sunt însă calităţile pe care le caută oficialii companiilor aeriene la un candidat? „Pe măsură ce dinamica industriei aviatice evoluează, profilul liderilor de succes din acest domeniu trece printr-o schimbare fundamentală – nu numai că ne confruntăm cu o lipsă globală de talente în rolurile strategice – indiferent dacă e nevoie de o persoană care să administreze un aeroport sau să facă faţă provocării de a conduce un nou operator low-cost. Tot ce trebuie să facă este să aibă un set de abilităţi comerciale, strategice şi tehnologice – pentru a gestiona corect ambele părţi interesate: publice şi private. În lupta pentru talente, companiile vor să poată vorbi cu oameni care îşi cunosc afacerile şi piaţa, nu există timp pentru a educa consultanţi.”
    În plus, adaugă el, redefinirea responsabilităţilor este de o importanţă vitală pentru orice organizaţie astăzi, în perioada de criză, pentru a-şi asigura succesul de mâine. „Organizaţiile aviatice doresc să lucreze cu un nou tip de lideri, care nu se mai angajează doar în realizări personale, dar care lucrează pentru un obiectiv al echipei. Avem inteligenţa artificială pentru a ne sprijini când vine vorba de activităţi de rutină – când cantitatea contează mai mult decât calitatea. Dar pe cine doreşti la bordul echipei pe termen lung, când calitatea contează?”, notează executivul.
    Anual, Kilpatrick încheie, la nivel internaţional, sute de contracte de angajare. Un proces de recrutare durează, în medie, 3-4 săptămâni, iar tariful companiei se bazează pe gradul de dificultate şi numărul proceselor de recrutare, dar şi pe locaţie. În plus, adaugă el, „toate propunerile noastre se bazează pe un model în care împărţim riscul cu clienţii noştri”. 

  • Cât timp salariile creşteau nimeni nu prea se uita la preţul plătit şi la ce servicii primea. Acum situaţia se va schimba radical

    Companiile, în special multinaţionalele, au început să facă noi angajări, iar companiile româneşti au prins curaj şi au mărit cererea de forţă de muncă.
    Dacă ne uităm la datele statistice, salariul minim a crescut cu 120%, iar salariul mediu s-a dublat, de la 1.500 de lei la peste 3.000 de lei net, adică 650 de euro.
    Cei din IT s-au trezit într-o piaţă în care cererea de programatori a explodat, iar salariile au crescut de la 800-900 de euro la 1.700-2.000 de euro, dacă nu chiar mai mult.
    Pentru cei din această industrie, ofertele curgeau ca pe bandă rulantă, iar pachetele salariale se îmbunătăţeau în consecinţă.
    Şi nu au fost singurii care au beneficiat de acest trend.
    Înainte de criza COVID-19, adică de martie 2020, economia României avea un deficit de 1-2 milioane de oameni, iar companiile erau disperate să găsească noi angajaţi.
    Acum situaţia s-a schimbat radical; căderea economică din T2, estimată între 30 şi 50%, mai rău ca în război, va aduce pe piaţă peste 2 milioane de şomeri, o situaţie pe care România nu a mai avut-o de aproape 30 de ani.
    Această situaţie va lovi pe toată lumea, niciun sector nu va rămâne neatins, chiar şi pentru cei din industria IT, unde vor urma revizuiri de organigrame şi plafonarea salariilor şi beneficiilor. Cererea pentru softişti şi programatori va rămâne, dar nu va mai fi atât de puternică, iar companiile nu vor mai arunca cu bani, ci dimpotrivă.
    Când salariile creşteau, România având cea mai mare creştere procentuală din Europa, telefoanele din partea altor companii sunau şi nimeni nu-şi punea problema la preţurilor şi serviciilor pe care le plăteau.
    Din 2016, preţurile au început să crească mai vizibil, dar inflaţia era extrem de mică şi nimeni nu-şi bătea capul, mai ales în contextul în care cursul leu-euro era stabil, iar dobânzile la creditele în lei au scăzut de la 6% la sub 1%, ceea ce într-o rată lunară se vedea extrem de bine.
    Mulţi şi-au îndreptat cardurile către haine şi produse de firmă, pentru că salariile creşteau, iar băncile dădeau împrumuturi pe bandă rulantă. City-break-urile deveniseră ceva normal, iar o excursie în Grecia, unde-şi permitea toată lumea, nu mai era de ajuns. Maşinile se schimbau mai des având în vedere ofertele dealerilor, iar cererea pentru apartamente noi creştea, chiar dacă preţurile se majorau şi ele. Atâta timp cât băncile dădeau credite ipotecare cu avansuri mici, preţul apartamentelor putea să crească.
    Toată lumea din oraşele mari cu putere economică, cu investitori, în special străini, începea să o ducă bine.
    Plus că piaţa externă a forţei de muncă era extrem de deschisă, cu oferte de job de peste tot.
    La începutul acestui an erau peste 1 milion de oferte de la companii din afară pe site-urile de recrutare din România.
    Nimeni nu a anticipat ce a venit de la mijlocul lunii martie, cu o închidere economică aproape a tuturor businessurilor din cauza răspândirii acestui virus nenorocit.
    Nimeni nu a fost pregătit pentru aşa ceva, iar ce va fi în următoarele luni pe piaţa muncii generaţiile actuale nu au mai experimentat.
    Creşterea salariilor s-a oprit, urmează chiar scăderea lor pentru companiile care nu vor putea să facă faţă prăbuşirii economice şi lipsei clienţilor.
    Dacă vei mai avea un job, chiar şi cu un venit redus, poţi să fii norocos.
    Odată ce veniturile vor scădea, indiferent sub ce formă, toată lumea va reîncepe să se uite la preţuri, la costul unui coş dintr-un supermarket, la cât costă o maşină şi întreţinerea ei (preţurile din service explodaseră pur şi simplu), la cât costă o vacanţă cât mai aproape de casă şi dacă se poate la cel mai bun preţ, hainele de brand s-ar putea să nu mai fie o necesitate, cel puţin acum.
    Cei care voiau să-şi cumpere un apartament se vor uita după discounturi mari, vor avea răbdare să testeze nervii dezvoltatorilor, iar dacă preţurile nu vor coborî la nivelul aşteptat, nu vor cumpăra.
    Mulţi se vor gândi să mai economisească nişte bani pentru că nu se ştie cum va fi această criză, dacă va lua forma literei V, varianta cea mai fericită, sau va fi un W pe o perioadă mai lungă de timp.
    Multe preţuri se vor reseta, iar discounturile vor fi la ordinea zilei pentru că va fi o luptă cruntă pentru cash.
    Va urma o luptă de supravieţuire pentru toată lumea.

  • Care este sectorul cu pierderi de sute de miliarde de euro provocate de pandemia de COVID-19

    Noile cercetări arată că retailerii de modă vor avea pierderi de până la 20% din valoare din cauza pandemiei de coronavirus, scrie RetailGazette.

    Raportul Global 500 2020 al Brand Finance a constatat că retailerii ar putea pierde peste 900 de miliarde de euro ca urmare a pandemiei. Cifra a fost estimată pe baza pierderii din sector între 1 ianuarie şi 18 martie. Raportul a dezvăluit, de asemenea, primele 10 cele mai valoroase mărci de îmbrăcăminte din lume. Nike ocupă prima poziţie pentru al şaselea an consecutiv, înregistrând o creştere anuală de 7% a valorii mărcii, la 27 de miliarde de lire sterline (la 1 la 1 ianuarie 2020). Mai jos, clasamentul:

    1. Nike
    2. Gucci
    3. Adidas
    4. Louis Vuitton
    5. Cartier
    6. Zara
    7. H&M
    8. Chanel
    9. Uniqlo
    10. Hermès

    Levi’s a fost retailerul cu cea mai rapidă creştere anuală din sector (38%), în timp ce Valentino şi Gap au înregistrat cea mai rapidă scădere a valorii brandului (-39%).

    „Pandemia de COVID-19 va lovi cu siguranţă sectorul de îmbrăcăminte – Brand Finance a prezis că mărcile de îmbrăcăminte s-ar putea confrunta cu o scădere a valorii brandului de 20%”, a declarat Richard Haigh, directorul Brand Finance.
    În Marea Britanie, de pildă, vânzările din acest sector au înregistrat o scădere de 4,3% în martie, cea mai mare scădere din istorie consemnată de studiile BRC-KPMG. În SUA, BBC scrie că vânzările din retail au suferit, luna trecută, o scădere record de 8,7%.

    În plan local, specialişti din domeniu spun că lucrurile e posibil să intre în normal începând cu prima lună de vară. Bogdan Marcu, partner, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox, consideră că după ieşirea din starea de urgenţă, unele businessuri îşi vor reveni repede, în funcţie de impactul pe care l-a avut pandemia de COVID-19 asupra sectorului în care activează. El se aşteaptă ca unele companii să îşi regleze activitatea în lunile iunie sau iulie.
     

  • General managerul unui hotel de cinci stele din Bucureşti: „În T2, scăderea va fi de cel puţin 80%”

    Daniel Ben Yehuda, general manager al Sheraton Bucharest Hotel, spune că, aşa cum e cazul la nivelul întregii industrii a turismului şi ospitalităţii, răspândirea pandemiei a avut nu doar un impact negativ asupra businessului pe care îl conduce, ci a adus şi o lipsă totală de predictibilitate, ceea ce e mai riscant decât un declin brusc. „Cu toate acestea, suntem încrezători că, deşi este cel mai lovit domeniu, care a presupus suspendarea până la 100% a activităţii, vom reveni cu siguranţă pe o pantă ascendentă, căci lumea nu se va opri niciodată din călătorit, iar noi vom fi acolo, cu zâmbetul pe buze, să ne întâmpinăm oaspeţii.”  Executivul spune că evoluţia cifrei de afaceri a businessului pentru a doua jumătate a anului este greu de prezis în acest moment, însă la nivel de trimestru II, scăderea va fi de cel puţin 80%. „Această estimare poate fi extrapolată atât la nivel de ţară cât şi la nivel global. Industria turismului este în acest moment paralizată.” În România, Yehuda estimează că pierderile din industrie sunt între 80 şi 100%, având în vedere că foarte multe unităţi de cazare s-au închis. În ceea ce priveşte evenimentele programate în incinta Sheraton în această perioadă, majoritatea au fost doar amânate. „Lumea este dornică să mişte rotiţele în continuare. Am avut o comunicare extraordinar de frumoasă cu oaspeţii noştri, am simţit din partea multora empatie şi susţinere, ceea ce face ca perioada aceasta să treacă puţin mai uşor.”

    Potrivit lui, exceptând costurile principale ale taxelor şi utilităţilor, cel mai mare cost operaţional pentru Sheraton este desigur cel cu oamenii, motiv pentru care preocuparea principală a fost de a asigura continuitate şi de a găsi soluţii pentru a avea grijă de echipe. „Oamenii sunt cei care fac diferenţa când vorbim de servicii, dar şi cel mai afectaţi de acest context care este în afara controlului nostru.” Businessul are puţin peste 200 de angajaţi şi, odată cu intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, majoritatea au intrat în şomaj tehnic.

    Soluţiile pentru depăşirea actualei crize, spune Yehuda, ţin de un amestec între pragmatismul de care ai nevoie în business, care însă e esenţial să fie îmbinat cu empatia pe perioada crizei, de decizii ce nu pot fi amânate, de înţelegerea oamenilor din echipă, dar şi de implicarea statului cu măsuri de susţinere uşor şi rapid de implementat. „Soluţia este în primul rând să rezişti într-un context în care business-ul este complet blocat. Apoi să fii capabil să te adaptezi, să comunici permanent cu comunitatea, să ai un plan de rezervă pentru eventualitatea prelungirii perioadei de criză.”

    La Sheraton Bucharest Hotel spune că au luat până la ora actuală toate măsurile posibile pentru a preveni un colaps, dar, totodată, măsuri care să permită o revenire la activitate normală imediată, în caz de ameliorare a situaţiei la nivel global. „Trebuie să gândim soluţiile pe multiple planuri pentru că deşi impactul a fost imediat, revenirea va fi de durată şi chiar dacă situaţia de urgenţă se va termina, cu siguranţă restricţiile vor dispărea în etape.”

    Din punctul lui de vedere, cele mai bune soluţii pentru ca jucătorii din HoReCa să recupereze pierderile din această perioadă sunt: menţinerea nivelului preţurilor, dar şi optimizarea serviciilor. „Să se amâne datele deplasărilor şi nu să se anuleze. Să nu se ceară rambursări în masă, ci să se negocieze condiţii mai bune pentru date ulterioare. Iar companiile pot promova tot mai mult ideea de voucher cadou. Trebuie pus accentul pe turismul intern, care la noi în ţară are o pondere destul de mare, şi desigur cel de evenimente. Dacă segmentul de business începe din nou să producă, atunci încet-încet putem porni şi noi motoarele”, adaugă el.

    Yehuda încheie spunând că: „E clar că suntem martorii unei schimbări de mentalitate la nivel global. Cu siguranţă, pentru mulţi, această experienţă va însemna mai multă atenţie pe viitor, mai mult echilibru, grijă mai mare la concepte precum economii de vremuri rele, mai ales că industria noastră va fi mereu cea mai vulnerabilă în astfel de crize, precum şi prima care intră în declin. Noi oferim în hoteluri experienţe făcute de oameni pentru oameni şi oricât de digitalizate ar fi produsul şi sistemele, oaspeţii noştri trebuie să vină la noi, trebuie să călătorească.”