BusinessMagazin

Tag: pierdere

  • Lovitură simbolică pentru SUA: Gigantul american Intel, pe cale să îşi piardă poziţia de lider al industriei producătoare de cipuri în faţa sud-coreenilor de la Samsung

    Intel Corp este pe cale să îşi piardă statutul de cel mai mare producător de cipuri la nivel mondial. În primele trei trimestre din 2021, Samsung Electronics a deţinut un mic avans în ceea ce priveşte vânzările, notează Bloomberg.

    Datele complete pentru 2021 vor fi disponibile la sfârşitul lunii ianuarie, însă şansele spun că Intel va cădea pe locul doi. Investitorii deja se comportă ca şi cum Intel şi-a depăşit deja perioada de glorie. În prezent, există alţi producători de cipuri cu evaluări mai mari, precum Taiwan Semiconductor Manufacturing şi Nvidia Corp, cu o capitalizare de trei ori peste cea a Intel.

    Nimeni nu prezice că Intel va dispărea, având în vedere că gigantul american produce marea majoritate a procesoarelor pentru computere la nivel global, mai complexe decât cipurile de memorie produse de Samsung, şi înregistrează o cantitate imensă de cash şi marje uriaşe de profit.

    Totuşi, faptul că Samsung va depăşi Intel constituie o schimbare semnificativă. Intel, una dintre primele companii care au marcat Silicon Valley, a dominat industria semiconductorilor, evaluată la 400 de miliarde de dolari, pentru cea mai mare parte a ultimilor 30 de ani. Este cel mai important producător american de cipuri într-o perioadă în care implicaţiile geopolitice plutesc extrem de aproape deasupra industriei.

    CEO-ul Pat Gelsinger, care s-a realăturat echipei Intel la începutul lui 2021, plănuieşte să reconsolideze poziţia de lider a companiei, pe care intenţionează să o orienteze către business-ul dedicat producţiei de tip outsourced, dominată de TSMC şi Samsung. Iniţial, investitorii au aplaudat abordarea lui Gelsinger, însă acum îşi concentrează tot mai mult atenţia asupra costurilor pe care le implică planurile CEO-ului şi intervalului de timp în care poate livra rezultate. Este nevoie de câţiva ani pentru a dezvolta un semiconductor şi pentru a construi fabricile în care va fi produs.

    Ascensiunea TSMC şi Samsung, întreruperile lanţurilor de aprovizionare şi tensiunile dintre SUA şi China au „alimentat” temerilor conform cărora Statele Unite ar rămâne vulnerabile pe măsură ce o industrie esenţială îşi mută centrul de gravitaţie către Asia.

    În 1990, cu doi ani înainte ca Intel să devină liderul industriei mondiale dedicate cipurilor, SUA reprezentau 37% din totalul producţiei globale, scăzând cu 12 procente până în prezent. Ponderea Europei a scăzut şi mai mult în aceeaşi perioadă.

    Administraţia Biden ia în calcul o înăsprire a restricţiilor privind vânzările de echipamente către Semiconductor Manufacturing International, cel mai mare producător de cipuri din China, şi a declarat că intenţionează să îmbunătăţească producţia locală de semiconductori.

    Acţiunile Intel s-au apreciat cu 5,5% în ultimul an. În aceeaşi perioadă, TSMC şi Samsung au înregistrat o creştere de 10%, respectiv un minus de 14%.

     

  • Producătorul de materiale textile Braiconf Brăila a trecut pe pierdere de 483.900 lei în S1/2020, la afaceri de 9 mil. lei, cu 54,6% mai mici

    Producătorul de materiale textile Braiconf Brăila (simbol bursier BRCR), companie cu o capitalizare de 18 mil. lei, a încheiat primul semestru al anului 2021 cu o pierdere netă de 483.886 de lei, comparative cu profitul net de 1,67 mil. lei din aceeaşi perioadă a anului anterior, la afaceri de 9 mil. lei, minus 54,6%, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor din raportul semestrial publicat la bursă.

    Compania a realizat venituri totale de 11,3 mil. lei, în 48% faţă de S1/2020, şi cheltuieli totale de 11,8 mil. lei, cu 41,3% mai mici, astfel că rezultatul din exploatare a fost pierdere de 458.881 lei, faţă de profit net de 1,7 mil. lei în S1/2020.

    Volumul vânzărilor din export a scăzut cu 57,5% în S1/2021 faţă de S1/2020, la 7,6 mil. lei, în timp ce volumul vânzărilor la piaţa internă au scăzut cu 29,8%, la 1,4 mil. lei.

    Braiconf Brăila este deţinută în proporţie de 45%  de Industries Benjamin SRL şi în proporţie de 23,5% de Electroarges SA.

    Acţiunile BRCR înregistrează o scădere de 13% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 61.427 lei, arată datel BVB.

  • Electroaparataj, companie controlată de fondul de investiţii Broadhurst, a trecut pe pierdere de 415.400 lei în S1/2021, la afaceri de 4,5 mil. lei, minus 43% faţă de S1/2020

    Electroaparataj Targoviste (ELJ), companie listata la BVB cu activitate in fabricarea de aparatura electrica si accesorii electrotehnice, a încheiat primul semestru din 2021 cu o pierdere netă de 415.425 de lei, comparativ cu un profit net de 711.115 lei în perioada similară a anului anterior, la afaceri de 4,5 mil. lei, minus 42,9%, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor din raportul semestrial publicat la BVB.

    Compania a avut venituri din exploatare de 4,3 mil. lei în S1/2021, în scădere cu 45% faţă de S1/2020, respectiv cheltuieli de exploatare de 4,74 mil. lei, cu 33,3% mai mici, astfel că rezultatul din exploatare a fost pierdere de 445.981 de lei, faţă de un profit din exploatare de 700.564 lei în S1/2020.

    Electroaparataj are 5,8 mil. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 55,3% de fondul de investiţii Broadurst Investments Limited, administrat de New Century Holdings şi coordonat de Andrei Siminel, în timp ce Metex Big Bucureşti deţine 14,73% din capitalul social.

    Acţiunile ELJ înregistrează o creştere de 24% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 20.200 de lei, arată datele BVB.

  • De la o extremă la alta. Robinhood pierde 27% din valoarea de piaţă după ce unii dintre investitorii iniţiali au început să îşi vândă din acţiuni: „Nu putem îndemna investitorii să cumpere acţiunile HOOD”

    Acţiunile Robinhood Markets (simbol bursier HOOD) au scăzut joi cu 28% la 50,97 dolari după ce unii dintre primii investitori ai companiei au vândut 97,88 de milioane de acţiuni din Clasa A, la mai puţin de o săptămâna de la oferta publică iniţială (IPO), conform Bloomberg.

    Mişcarea nu a direcţionat niciun dolar către Robinhood, spune Securities and Exchange Commission, autoritatea de supraveghere a pieţei de capital din Statele Unite.

    Vânzătorii fac parte dintr-un grup de investitori care au luat parte în februarie la o vânzare de datorii convertibile de 3,55 miliarde de dolari, în contextul în care ascensiunea aşa-ziselor meme stocks a ameninţat platforma de brokeraj cu un potenţial apel în marjă. Astfel, ziua de joi, 5 august, le-a permis celor implicaţi în datoriile convertibile să îşi vândă 50% din acţiuni, cealaltă jumătate trebuind să fie deţinută până în data de 25 august.

    Unul dintre principalii investitori, New Enterprise Associates, şi-ar putea reduce participaţia de 10% cu aproximativ 3,9%, sau 2,9 milioane de acţiuni.

    Vânzările subliniază un alt aspect neobişnuit al listării Robinhood. În timp ce majoritatea IPO-urilor sunt acompaniate de o perioadă de lockup de şase luni în care persoanele din interiorul companiei nu îşi pot atinge deţinerile, angajaţii şi directorii din cadrul Robinhood au putut să îşi vândă o parte din acţiuni încă din prima zi de tranzacţionare.

    Rezultatele vin după ce platforma de trading a înregistrat un plus de 50% pe acţiuni, alimentat de susţinerea investitoarei Cathie Wood şi interesul micilor investitori din retail.

    Doar miercuri, investitorii din retail au făcut schimb de 467 de milioane de dolari în acţiuni, la achiziţii nete de 50,5 milioane de dolari.

    „Nu putem îndemna investitorii să cumpere acţiunile HOOD, indiferent că vorbim de o perioadă scurtă sau lungă de timp”, spune Steve Chubak, analist la firma de cercetare Wolfe Research, adăugând că target-ul de preţ pentru acţiunile Robinhood este de 45 de dolari.

     

  • Abandonul şcolar în Româna: Cum şi de ce pierdem elevi din sistemul de învăţământ? VIDEO

    Abandonul şcolar este un fenomen care impactează puternic şi în prezent sistemul de învăţământ românesc. Printre principalele cause ale acestuia se numără factorii de mediu, discursul familiei despre nevoia de educaţie dar şi nivelul de educaţie al părinţilor.

    „Abandonul şcolar are mai multe mai mulţi factori care ne influenţează pe de o parte sunt factorii sociali factorii de mediu unde locuieşte copilul se presupune că avem o relaţie. Aici este şcoala şi ce se întâmplă în şcoală şi aici este acasă şi avem drumul de la şcoală acasă, să ne jucăm aşa cu această imagine. În primul rând contează ce se întâmplă acasă, mediul acesta social şi al familiei, de la ce mănâncă un copil, cu ce se îmbracă şi nu e puţin lucru faptul că nu are cu ce se îmbrăca şi nu poate ajunge la şcoală dacă şcoala este departe de casă. Apoi sunt părinţii. Nivelul de educaţie al părinţilor este foarte important şi ce se întâmplă acasă cu privire la educaţie. Adică dacă părinţii încurajează educaţia sau nu, adică promovează şi practică un discurs favorabil educaţiei sau mai degrabă vorbesc despre educaţie în termeni despreţuitori sau consideră că nu e nevoie să urmeze foarte multe studii pentru că oricum poate să muncească” a declarat Oana Moşoiu, lector universitar în cadrul Facultăţi de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, la ZF Live.

    Un alt factor important ce îi forţează pe elevi să pună ghiozdanul de-o parte este infrastructura de transport, mai ales în mediul rural. Aici se mai adaugă şi necesităţile pe care le presupune actul educational, cum cea de rechizite, manuale, cărţi, etc. În final, un ultim rol în fenomenul abandonului îl joacă nivelul de siguranţă al instituţiei de învăţământ şi nivelul de pregătire al profesorului.

    „Acum noi avem o educaţie disponibilă peste tot şi în multe forme şi atunci revalorizarea această educaţională are nevoie de un alt nivel de înţelegere la nivelul familiei, pentru că te poţi realiza cumva şi fără şcoală. Însă, studiile arată că se corelează foarte bine un număr mai mare de ani de şcolaritate cu reuşita în viaţă, acces la servicii şi joburi cu salarizare mai mai mare mai înaltă, status social precum şi aspiraţiile şi nivelul de dezvoltare personală. Deci asta ar fi un un amalgam la nivel economic. Sigur că şcoala este gratuită, dar sunt foarte multe cheltuieli pe lângă manual, alte materiale educaţionale, training pentru ora de sport. Nu am văzut poate niciodată. Apoi este cum ajunge copilul la şcoală partea de infrastructură, drumuri transport şi apoi ajungem la şcoală unde într adevăr contează foarte mult ce se întâmplă în această şcoală cât de sigură este şcoala şi cât de pregătit este profesorul”, a mai spus Oana Moşoiu la ZF Live.

  • Un fost angajat Amazon spune că aproape şi-a pierdut casa după ce a fost concediat de către un algoritm al companiei

    După trei ani în care a lucrat pentru serviciul de livrări Amazon Flex, Neddra Lira, în vârstă de 42, spune că a fost concediată brusc în luna octombrie a anului trecut, potrivit Business Insider.

    Drept rezultat, Neddra Lira nu şi-a mai putut plăti ipoteca, iar maşina i-a fost la scurt timp confiscată în condiţiile în care cadourile de Crăciun pentru copiii fostei angajate Amazon se aflau în interiorul automobilului. Cadourile au fost ulterior donate.

    „Aproape mi-am pierdut casa”, spune ea, având în vedere că jobul ei secundar – şofer de autobuz – se afla în incertitudine în toamna lui 2020, când majoritatea elevilor învăţau de acasă, iar măsurile de lockdown erau în plin efect.

    Programul Amazon Flex spune că şoferii trebuie să îşi folosească propriile lor vehicule, rutele de livrare fiind alese prin intermediul unei aplicaţii asemănătoare cu platforma Uber.

    Înainte să fie concediată, Lira a obţinut un calificativ „perfect” de angajat în cadrul aplicaţiei Amazon Flex, arată capturile de ecran obţinute de Bloomberg, care fac parte din sistemul de monitorizare al şoferilor prezenţi în program.

    Apoi, pe 2 octombrie, Lira a primit un mail care îi transmitea că a violat termenii serviciului şi nu „va mai putea participa în programul Amazon Flex”. După săptămâni întregi de email-uri şi apeluri, cazul fostei angajate Amazon a fost evaluat şi respins de o serie de angajaţi pe care nu i-a întâlnit niciodată.

    Momentan nu este clar ce a cauzat concedierea, însă şoferii Amazon Flex au semnalat mai multe probleme ale algoritmilor prezenţi în program.

     

  • Incredibil, una dintre cele mai frumoase ţări din Europa riscă să piardă o parte din teritoriu. Cum s-a ajuns în situaţia asta

    Muntenegru a împrumutat un miliard de dolari de la chinezi pentru a realiza o autostradă

    Lucrările au fost dirijate tot de o firmă din China. Banii s-au terminat, iar acum muntenegrenii riscă să facă concesii
    Muntenegru ar putea pierde o parte din teritoriu.

    A împrumutat un miliard de dolari de la chinezi, ca să facă o austradă care să traverseze ţara. La execuţie a venit tot o firmă din China. Care, din 2015 şi până acum, a făcut 40 de kilometri de autostradă şi a terminat banii.

    ZVDRAVKO KRIVOKAPIC, premierul din Muntenegru: Trebuie să recunosc că este cea mai scumpă autostradă din Europa. În Serbia, un tronson asemănător, la o topografie similară, a costat 16 milioane de euro pe kilomreu.

    La noi e 26. China a aplicat aceeaşi schemă şi în Sri Lanka şi Djibouti. Speranţa pentru Muntenergru este să obţină un împrumut de la Uniunea Europeană ca să poată da banii înapoi Chinei şi să poată continua lucrările.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa criptomonedelor a pierdut 300 de miliarde de dolari din cauza Chinei, însă noua ameninţare vine din Statele Unite prin forma noilor reglementări ale sectorului crypto

    Noile sancţiuni aplicate de autorităţile chineze asupra proceselor de minare de criptomonede au şters aproape 300 de miliarde de dolari din valoarea pieţei crypto, notează CNBC.

    Bitcoinul a scăzut cu 4,35% la 31.778 dolari, în timp ce Ether şi Dogecoin au înregistrat un declin de 5,9% şi, respectiv, 26% în ultimele 24 de ore, rezultatele fiind alimentate de închiderea unuia dintre cele mai mari centre de minare de Bitcoin din China.

    Publicaţia Global Times, susţinută de statul chinez, estimează că va fi ştearsă aproximativ 90% din capacitatea de minare de Bitcoin a ţării, în condiţiile în care circa 65% din procesele globale de minare a monedei sunt realizate în China.

    Matematicianul şi investitorul libanezo-american Nassim Nicholas Taleb a publicat duminică un text care ar putea tăia din elanul entuziaştilor din sectorul crypto, despre care spune că subevaluează grav riscul pe care îl exercită guvernul asupra criptomonedelor.

    „Prin propria sa natură, Bitcoinul este deschis tuturor oamenilor. Certitudinea conform căreia îţi poţi ascunde activele de guvern printr-un blockchain public, care poate fi citit atât de FBI, cât şi de oameni normali aflaţi în propriile lor sufragerii, necesită o absenţă certă a cunoştinţelor financiare şi statistice – poate chiar o lipsă de bun-simţ”, susţine Taleb.

    Între timp, autorităţile americane de reglementare semnalează că vor continua să aplice restricţii asupra pieţei crypto, incluzând aici măsuri de combatere a spălării de bani şi noi reguli care vor forţa exchange-urile şi băncile să îşi cunoască mai bine clienţii, transmite MarketWatch.

    Gary Gensler, preşedintele SEC, instituţia de reglementare a pieţei americane de capital, a discutat în repetate rânduri despre nevoia unor reglementări mai stricte pentru exchange-urile cu expunere pe criptomonede, lansate cu scopul de a-i proteja pe investitori. De altfel, Gensler consideră că multe dintre tranzacţiile de criptomonede din cadrul exchange-urilor reprezintă titluri neînregistrate care ar putea fi supuse unor noi măsuri de reglementare din partea SEC.

     

  • Piaţa crypto pierde 270 mld. dolari după avertismentele lansate de China: Bitcoin, în scădere cu 38% faţă de maximul înregistrat în aprilie, ajunge la 39.000 de dolari pentru prima dată în ultimele trei luni

    Bitcoin a înregistrat o scădere de peste 13% şi a ajuns la un moment dat la 38.585 dolari, cel mai slab nivel de la începutul lunii februarie, ultima dată când s-a tranzacţionat sub nivelul de 40.000 de dolari, conform CNBC.

    La ora 12:25, cea mai valoroasă criptomonedă din lume ajungea din nou la 40.000 de dolari, reprezentând un declin de 12%. Între timp, piaţa crypto a pierdut 270 de miliarde de dolari.

    Săptămâna trecută, CEO-ul Tesla Elon Musk a declarat că producătorul de maşini electrice a suspendat achiziţiile de maşini cu Bitcoin, citând cantităţile uriaşe de energie pe care le impun procesele de minare. Pe atunci, comentariile lui Musk au generat pierderi de peste 300 de miliarde de dolari de-a lungul pieţei crypto.

    Anunţul a venit la doar trei luni după ce Tesla a dezvăluit că a cumpărat Bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari, urmând să accepte moneda ca metodă de plată pentru produsele companiei. Ulterior, miliardarul a dat de înţeles că ia în calcul sau chiar a vândut o parte din stocurile sale de Bitcoin, provocând un nou val de scăderi în interiorul pieţei.

    În plus, Banca centrală a Chinei a declarat marţi că Bitcoin nu ar trebui utilizat ca mijloc de plată şi a interzis serviciile asociate cu monedele virtuale din cadrul instituţiilor financiare şi firmelor de plăţi.

    Nu este prima dată când China a ales o asemenea abordare. În 2017, autorităţile au închis exchange-urile locale de criptomonede şi a interzis aşa-zisele oferte iniţiale de monede (ICO), o modalitate prin care companiile pot câştiga bani prin emiterea de noi active digitale.

    Bitcoin este în creştere cu 40% anul acesta şi a înregistrat un plus de peste 300% în ultimele 12 luni.

    Ether, criptomoneda care alimentează blockchain-ul Ethereum, a scăzut ieri cu 16% la 2.900 dolari, iar Dogecoin a suferit pierderi de 16% la 0,41 dolari.

     

  • Răsturnare de situaţie. Surpriză istorică de la Digi

    Digi Communications (simbol bursier DIGI), operator de telecomunicaţii controlat de omul de afaceri Zoltan Teszari, a încheiat primul trimestru al anului 2021 cu un profit net de 14,1 mil.  euro, comparativ cu pierderea netă de 56 mil.  euro raportată în perioada similară a anului trecut, în contextul unor venituri totale de 340,2 mil.  euro, plus 8,6%, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor din raportul trimestrial publicat vineri la BVB.

    Cea mai mare parte a veniturilor a fost înregistrată în România, respectiv 209,6 mil.  euro, faţă de 193,2 mil.  euro în T1/2021, fiind urmate de veniturile din Ungaria (48,1 mil.  euro), Spania (77,9 mil.  euro) şi altele (5,6 mil.  euro).

    “Creşterea veniturilor din România a fost determinată de cresterea numărului de RGU pentru servicii de televiziune prin cablu şi internet şi date fixe in principal prin crestere organica, cat si ca urmare a intrarii in vigoare a Contractele de transmitere catre RCS & RDS a dreptului de a opera retelele de comunicatii electronice apartinand companiilor din Digital Cable Systems S.A., AKTA Telecom S.A. si ATTP Telecommunications S.R.L („Cedentii”) in 2020”, transmite compania în raport.

    Numărul de RGU din serviciile de Pay TV a crescut de la aproximativ 4,2 milioane la 31 martie 2020, la aproximativ 4,87 milioane la 31 martie 2021, o creştere de aproximativ 15,6%, iar numărul RGU abonaţi la serviciile de internet şi date fixe a crescut de la aproximativ 2,9 milioane la 31 Martie 2020, la aproximativ 3,44 milioane la 31 martie 2021, o creştere de aproximativ 19,7%.

    “Creşterea a fost atat organica, datorata in principal investitiilor în extinderea reţelelei noastre fixe de fibră optică şi pachetelor de internet şi date fixe tot mai atractive, cat si prin achizitii. Numărul de RGU din serviciile de telecomunicaţii mobile a crescut de la aproximativ 3.476 mii, la data de 31 martie 2020, la aproximativ 3.796 mii RGU la data de 31 martie 2021, o creştere de aproximativ 9,2%”, se mai arată în raport.

    Marja EBITDA este 48,7% (incluzând IFRS 16) datorită performanţelor operaţionale atât pentru serviciile fixe, cât şi mobile.

    Numărul RGU a crescut la nivel istoric (pay TV şi internet fix), respectiv cu 15,6% RGU pay-TV, până la 4,9 milioane, şi cu 19,7% RGU internet fix, până la 3,4 milioane.

    Digi are 3,7 mld. lei capitalizare. De la începutul anului, acţiunile DIGI înregistrează un avans de 5,8%, pe fondul unor tranzacţii de 48,6 mil. lei, arată datele BVB.