BusinessMagazin

Tag: petrol

  • Petrolul creşte, în contextul discuţiilor din UE privind un posibil embargo asupra Rusiei

    Contractele futures West Texas Intermediate au crescut cu 2,20 dolari, sau 1,96%, la 114,32 dolari pe baril la NYMEX, iar contractele futures Brent au crescut cu 3,18 dolari, sau 2,75%, la 118,80 dolari pe baril la Intercontinental Exchange la 0440 GMT.

    Ambele contracte se stabiliseră luni în creştere cu peste 7%/

    Miniştrii de externe ai Uniunii Europene sunt împărţiţi în privinţa deciziei de a se alătura Statelor Unite în sancţionarea petrolului rusesc, unele ţări, inclusiv Germania, susţinând că blocul este prea dependent de combustibilii fosili din Rusia.

    Arabia Saudită a avertizat că nu va purta responsabilitatea pentru întreruperile aprovizionării globale în urma atacurilor asupra instalaţiilor sale petroliere de către Houthis, aliate cu Iranul. Comentariile au fost făcute după ce grupul a tras cu rachete şi drone asupra instalaţiilor companiei petroliere de stat saudite în weekend, provocând o scădere temporară a producţiei rafinăriilor.

    Analiştii au declarat că există preocupări suplimentare cu privire la producţia OPEC+. “Estimăm că diferenţa dintre ţintele de producţie OPEC+ şi producţia reală s-a situat luna trecută la puţin peste 800.000 de barili pe zi (bpd) şi va creşte la o cifră uriaşă de 1,15 milioane de bpd în martie”, a declarat compania de consultanţă JBC Energy într-o notă.

    Între timp, stocurile de ţiţei din SUA au rămas probabil neschimbate săptămâna trecută, potrivit unui sondaj preliminar realizat luni de Reuters.

     

  • Petrolul creşte, în timp ce UE se gândeşte la o interdicţie pentru ţiţeiul din Rusia

    Preţul petrolului a urcat luni cu 3 dolari, Brent-ul depăşind 110 dolari pe baril, în condiţiile în care ţările UE iau în considerare posibilitatea de a se alătura SUA în embargoul asupra petrolului rusesc, iar un atac din weekend asupra instalaţiilor petroliere saudite a provocat nelinişte.

    Conform reutets, contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu 3,44 dolari, sau 3,2%, la 111,37 dolari pe baril la ora 0443 GMT, după o creştere de 1,2% vinerea trecută.

    Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 3,54 dolari, sau 3,4%, la 108,24 dolari, peste saltul de 1,7% înregistrat vinerea trecută.

    Guvernele UE vor analiza dacă să impună un embargo petrolier asupra Rusiei.

    La începutul zilei de luni, vicepremierul Ucrainei, Iryna Vershchuk, a declarat că nu există nicio şansă ca forţele ţării să se predea în oraşul port Mariupol, asediat în estul ţării.

    Cu puţine semne de atenuare a conflictului, accentul a revenit pe întrebarea dacă piaţa va fi capabilă să înlocuiască barilul rusesc afectat de sancţiuni.

    “Un atac Houthi asupra unui terminal energetic saudit, avertismentele privind un deficit structural de producţie din partea OPEC şi un potenţial embargo petrolier al Uniunii Europene asupra Rusiei au făcut ca preţurile petrolului să sară în Asia”, a declarat într-o notă Jeffrey Halley, analist senior al OANDA. “Chiar dacă războiul din Ucraina se termină mâine, lumea se va confrunta cu un deficit energetic structural, din cauza sancţiunilor ruseşti”.

    În weekend, atacurile grupului Houthi din Yemen, aliniat cu Iranul, au provocat o scădere temporară a producţiei la o rafinărie Saudi Aramco din Yanbu, alimentând îngrijorarea pe o piaţă agitată a produselor petroliere.

    Cel mai recent raport al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol şi al aliaţilor, inclusiv Rusia, a arătat că unii producători continuă să nu îşi atingă cotele de aprovizionare convenite.

    OPEC+ şi-a ratat ţinta de producţie cu peste 1 milion de barili pe zi (bpd) în februarie, au declarat trei surse pentru Reuters, în cadrul pactului lor de a creşte producţia cu 400.000 bpd în fiecare lună, pe măsură ce îşi reduc drastic reducerile de producţie făcute în 2020.

  • Dilema saudiţilor: În timp ce toată lumea e cu ochii pe Ucraina, Prinţul Moştenitor este strivit între ciocan şi nicovală. Decizia care ar putea schimba tot

    Statele Unite şi Marea Britanie intensifică presiunile asupra Arabiei Saudite pentru ca aceasta să pompeze mai mult petrol şi să se alăture eforturilor de izolare a Rusiei, în timp ce Riyadhul nu s-a arătat prea dispus să răspundă şi a reluat ameninţarea de a renunţa la dolarii din vânzările sale de petrol către China, scrie Reuters. 

    Premierul britanic Boris Johnson a zburat miercuri în cel mai mare exportator de ţiţei din lume, la o zi după ce consilierul american pe probleme de securitate Brett McGurk a sosit împreună cu o delegaţie americană.

    Arabia Saudită şi vecinul său, Emiratele Arabe Unite, care se numără printre puţinii producători cu capacităţi de rezervă, au ignorat apelurile Occidentului de a cere mai mult ţiţei pentru a calma preţurile în creştere şi au respectat un pact de aprovizionare OPEC+ cu Rusia şi alţii.

    Prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al regatului, s-a confruntat cu critici acerbe din partea Occidentului în legătură cu asasinarea în 2018 a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, cu situaţia drepturilor omului la Riad şi cu războiul din Yemen. Preşedintele SUA, Joe Biden, a refuzat, până acum, să trateze direct cu prinţul, care este cunoscut pe scară largă ca MbS.

    În condiţiile în care relaţiile dintre SUA şi Arabia Saudită sunt la un nivel scăzut, MbS a răspuns prin consolidarea legăturilor cu Rusia şi China, chiar dacă regatul are în continuare legături strânse de securitate cu Washingtonul.

    McGurk şi alţi oficiali americani s-au întâlnit marţi cu înalţi oficiali saudiţi, presându-i să pompeze mai mult petrol şi să găsească o soluţie politică pentru a pune capăt războiului din Yemen, unde forţele conduse de Arabia Saudită se luptă cu grupul Houthi susţinut de Iran, au declarat două surse.

    “V-aţi înşela dacă aţi crede că Washingtonul va renunţa la aceste două dosare”, a declarat pentru Reuters una dintre cele două surse, care este familiarizată cu discuţiile.

    Un oficial de rang înalt al administraţiei americane a declarat că McGurk se află în Orientul Mijlociu “discutând o gamă largă de probleme, inclusiv Yemenul”, dar a refuzat să ofere detalii.

    Între timp, premierul britanic a descris Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite ca fiind “parteneri internaţionali cheie” în efortul de a înstrăina lumea de hidrocarburile ruseşti şi de a pune presiune asupra preşedintelui rus Vladimir Putin după ce Moscova a invadat Ucraina.

     

  • România are una dintre cele mai sigure poziţii faţă de importurile de petrol: o treime din necesar e produsă local. La nivelul UE dependenţa este de 96%. Prin producţia proprie de petrol România îşi asigură o treime din necesarul intern de consum, avantaj aproape unic la nivel european

    România are una dintre cele mai sigure poziţii în ceea ce priveşte alimentarea pieţei interne cu petrol, aproape o treime din necesar fiind asigurată de către OMV Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze. În plină panică privind siguranţa alimentării cu carburanţi, România are un atu aproape unic la nivel european, o producţie internă pe care se poate baza, a treia cea mai mare din UE, şi trei rafinării locale.

    Astfel, la nivelul anului 2020, gradul de de­pendenţă a României faţă de impor­tu­rile de petrol era de 68%, doar Danemarca, al doilea producător de petrol la nivelul UE, având o dependenţă mai redusă de im­porturi, de 51%, arată statisticile Comisiei Eu­ropene. Deşi nu se poate vorbi de o po­ziţie absolut confortabilă, România are, în acest context regional marcat de o vola­ti­litate istorică, avantajul de a-şi putea asi­gura singură o treime din necesarul de pe­trol şi o industrie de rafinare pe care se poa­te baza. Mai mult, la nivelul importurilor, cea mai mare parte a cantităţilor vin din Kazahstan, Rusia fiind a doua ţară ca importanţă pe lista furnizorilor externi.

    La nivelul UE, dependenţa de impor­tu­rile de petrol este de circa 96%, după cum ara­tă statisticile Comisiei Europene afe­ren­te anului 2020. În total, la nivelul UE se pro­duc circa 18,7 milioane de tone de petrol, Italia,ÎnDanemarca şi România având cele mai mari con­tribuţii, dar se importă peste 440 de mi­lioa­ne de tone de petrol, din care 113 de mi­lioane de tone vin numai din Rusia. Astfel, la un consum de circa 460 de milioa­ne de tone de petrol, producţia internă a UE reprezintă nu­mai 4% din necesar. Procentul de peste 30% pe care îl deţine România este net superior. Aceste informaţii, alături de asigurările da­te de autorităţi privind existenţa sto­cu­rilor de produse petroliere, ar trebui să cal­meze lu­crurile, cel puţin pe plan intern. În noaptea zi­lei de 9 martie, românii au făcut cozi imense la benzinării pornind de la un preţ afişat de o sta­ţie MOL din Beiuş (Bihor), de 11 lei pe litru.

    Ulterior, informaţiile vehiculate indicau că acolo vor ajunge toate preţurile, deşi restul marilor lanţuri, Petrom, OMV şi chiar Lukoil afişau preţuri de 7,5 lei pe litrul de benzină standard. MOL se remarca, cel puţin în Bucureşti, prin faptul că vindea benzina cu un leu mai scump faţă de competitorii săi.

    „MOL România se delimitează de orice practică anticoncurenţială şi de orice informaţii care ar putea genera panică în rândul populaţiei“, a precizat compania precizând că polica ei comercială este corectă. Firma a mai spus că în România, MOL are două modele de operare, staţiile proprii şi staţiile MOL Partener, în regim de franciză şi au o politică comercială proprie, în care MOL nu intervine.

    „Aşa se explică situaţia preţului practicat în staţia MOL Partener din Beiuş şi care, de altfel, nu a fost una singulară, mai multe staţii aparţinând şi altor companii cu acelaşi profil, având o practică asemănătoare. Astfel, reţeaua MOL România nu are control asupra preţurilor practicate de staţia din Beiuş sau de ceilalţi parteneri-franciză.“

    Autorităţile au declanaşat însă controale.

    „ANAF, ANPC şi Consiliul Concurenţei au demarat investigaţiile pentru a lua măsurile necesare de stopare a oricăror practici ilegale, abuzive, care nu au nicio justificare reală economică. Nu există motive de îngrijorare, avem stocuri suficiente de produse petroliere pentru a se asigura livrările către clienţi“, a spus Virgil Popescu, ministrul energiei.

  • Volatilitatea continuă: Preţul petrolului creşte cu 5% la 116,6 dolari pe baril

    Preţul petrolului creştea cu peste 5% în după-amiaza zilei de joi, în contextul în care Emiratele Araba Unite, producător OPEC, pare să se distanţeze de declaraţiile lansate ieri, conform cărora ţara din peninsula arabă va susţine creşterea producţiei în rândul statelor membre. 

    Miercuri, preţul petrolului a scăzut cu până la 17% după ce ambasadorul Emiratelor Arabe Unite la Washington, Yousuf Al Otaiba, a declarat că susţine accelerarea producţiei.

    „Favorizăm majorarea producţiei şi vom încuraja OPEC să ia în considerare o serie mai ridicată de volume de producţie”, spune Al Otaiba.

    Totuşi, câteva ore mai târziu, ministrul energiei din Emiratele Arabe Unite, Suhail Al-Mazrouei, a dat de înţeles că vrea să atenueze mesajul lui Al Otaiba, scriind pe Twitter că ţara rămâne fidelă actualului acord OPEC+, scrie Business Insider.

    „EAU sunt dedicate acordului OPEC+ şi actualelor mecanisme de ajustare lunară a producţiei”, reiese din tweet.

    În Statele Unite, contractele futures pe Brent crude creşteau, la ora redactării ştirii, cu 5% la 116,6 dolari pe baril. Totodată, contractele futures pe West Texas Intermediate afişau un plus de 4% la 113,2 dolari pe baril, conform datelor MarketWatch.

    Petrolul a înregistrat puternice fluctuaţii de preţ în ultimele două săptămână, o urmare directă a războiului ruso-turc şi sancţiunilor impuse în acest sens de statele vestice.

    Conform unor surse citate de Bloomberg, Emiratele Arabe Unite nu s-au consultat cu alte membre OPEC+ înainte de a lansa declaraţiile de ieri şi, cel mai probabil, propunerea ambasadorului Al Otaiba a generat tensiuni în interiorul organizaţiei. Cea mai recentă întâlnire a ţărilor membre a durat doar 13 minute, iar statele OPEC au decis să îşi menţină planul de majorare a producţiei cu 400.000 de barili de petrol în luna aprilie.

    Ţările din cadrul OPEC nu au făcut referire la războiul dintre Rusia şi Ucraina, unul dintre principali factori care stau la baza creşterilor înregistrate de petrol în ultima perioadă.

     

  • Ce scriu marile ziare economice după ce Biden a anunţat că vrea să interzică achiziţia de ţiţei rusesc. Uniunea Europeană nu este de acord, pentru că nu are alternativă la gazul rusesc

    Bloomberg: Biden va anunţa astăzi interzicerea importurilor de petrol rusesc în SUA. Ţiţeiul se scumpeşte

    Administraţia Biden va impune marţi o interdicţie asupra importurilor americane de energie din Rusia, fără participarea aliaţilor săi europeni, potrivit unor persoane familiare cu această chestiune, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Interdicţia va include petrolul rusesc, gazul natural lichefiat şi cărbunele, potrivit celor două persoane, care au vorbit sub rezerva anonimatului. Decizia a fost luată în urma consultării cu aliaţii europeni, care se bazează mai mult decât SUA pe energia rusă, spune o altă persoană.

    Casa Albă a anunţat marţi că preşedintele Joe Biden “va anunţa acţiuni pentru a continua să tragă Rusia la răspundere pentru războiul său neprovocat şi nejustificat împotriva Ucrainei”, deşi nu a precizat măsurile. El urmează să vorbească la ora 10:45 la Washington (17:45 ora României).

    Contractele futures pentru petrolul brut şi-au extins câştigurile în urma acestei ştiri, crescând cu 4%, la 124,21 dolari. Perspectiva unei interdicţii a importurilor de petrol contribuie la creşterea ţiţeiului la cele mai ridicate niveluri din 2008 încoace.

    Gazul şi petrolul rusesc fuseseră până acum în mare parte ferite de sancţiunile introduse de SUA şi ţările europene, din cauza îngrijorării privind impactul economic, în special asupra Europei, care are o dependenţă mai mare de petrolul rusesc şi, în special, de gazele naturale.

    Petrolul rusesc a reprezentat aproximativ 3% din toate transporturile de ţiţei care au sosit în SUA anul trecut, arată datele Administraţiei americane pentru informaţii privind energia. Importurile americane de ţiţei rusesc în 2022 au scăzut la cel mai lent ritm anual din 2017 încoace, potrivit firmei de informaţii Kpler.

    Cu toate acestea, SUA sunt un cumpărător relativ mai mic decât Europa şi riscul mai mare de raliu al preţurilor constă în acţiuni coordonate între SUA şi Europa. Deocamdată, o mare parte din impactul unei interdicţii americane a fost evaluat de piaţă în weekend şi în şedinţa de luni, trimiţând referinţa globală la aproape 140 de dolari pe baril. Traderii spun că întrebarea acum este cât timp va dura interdicţia şi dacă petrolul din Iran şi Venezuela ar putea ajuta la umplerea golului.

    Rusia este de departe cel mai mare exportator de ţiţei către Uniunea Europeană, reprezentând 27% din importuri în 2019, potrivit Comisiei Europene.​

    UE nu e de acord cu SUA privind oprirea exporturilor de petrol şi gaz din Rusia

    Uniunea Europeană intenţionează să menţină unitatea la nivel intern în privinţa unui embargou instituit de Statele Unite asupra exporturilor de petrol şi gaz din Rusia, iar Preşedinţia franceză a Consiliului UE va cere Washingtonului să acţioneze în coordonare cu partenerii europeni.

    Ministrul francez pentru Tranziţie Ecologică, Barbara Pompili, se va întâlni joi, la Washington, cu secretarul american al Energiei, Jennifer Granholm, în contextul în care Franţa exercită Preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Însă naţiunile europene intenţionează să adopte o atitudine unitară în privinţa opoziţiei faţă de oprirea importurilor de petrol şi gaze din Rusia.

    “Le vom cere puţină coordonare. Înţelegem poziţia Statelor Unite, dar ei nu sunt în aceeaşi situaţie cu noi din punct de vedere energetic”, a afirmat un oficial guvernamental de la Paris, sub protecţia anonimatului.

    Germania şi Ungaria au respins, luni după-amiază, sugestiile Statelor Unite şi Marii Britanii de oprire a importurilor de energie din Rusia, reamintind că ţările Uniunii Europene sunt dependente de resursele energetice ruseşti. “Europa a exclus în mod deliberat resursele energetice ruse din setul de sancţiuni. Toate măsurile aplicate de noi sunt configurate astfel încât să afecteze Rusia, dar să poată fi menţinute pe termen lung. Resursele energetice sunt esenţiale pentru viaţa de zi cu zi a cetăţenilor noştri”, a declarat cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, citat de publicaţia Die Welt. Anterior, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, şi ministrul Finanţelor, Christian Lindner, au semnalat că se opun sancţionării Rusiei prin oprirea importurilor de gaz, petrol şi cărbune, întrucât Germania este dependentă de aceste resurse.

    La rândul său, Guvernul Viktor Orban a semnalat luni că Ungaria nu va susţine nicio sancţiune a Uniunii Europene împotriva sectorului energetic rus. “Cei care cer extinderea sancţiunilor vor ca poporul ungar să suporte preţul războiului”, a declarat Mihaly Varga, ministrul Finanţelor de la Budapesta.

    Premierul britanic, Boris Johnson, a sugerat luni după-amiază oprirea importurilor de hidrocarburi din Rusia, din cauza invaziei în Ucraina. “Trebuie să analizăm cum putem scăpa cât mai rapid de dependenţa de hidrocarburi ruse, de petrolul şi gazul din Rusia”, afirmat Boris Johnson. La rândul său, secretarul de Stat american, Antony Blinken, a cerut duminică ţărilor europene să analizeze posibilitatea opririi importurilor de petrol din Rusia.

    Rusia ameninţă că „taie” gazul care vine prin Nord Stream 1, gazoductul care aprovizionează Germania direct din Rusia prin Marea Baltică

    Rusia a ameninţat că va tăia aprovizionarea cu gaze naturale către Europa prin conducta Nord Stream 1, ca parte a răspunsului său la sancţiunile impuse în urma invaziei Ucrainei, o mişcare care ar putea accentua turbulenţele de pe pieţele energetice şi ar putea duce la creşterea preţurilor de consum, transmite Bloomberg.

    Rusia are dreptul de a întreprinde acţiuni care „oglindesc” sancţiunile impuse economiei ruse, a declarat viceprim-ministrul Alexander Novak – care este şi responsabil cu afacerile energetice – într-un discurs televizat luni seara. El a spus însă că nu a fost luată încă nicio decizie de a opri Nord Stream 1, iar conducta funcţionează în prezent „la capacitate maximă”.

    Cu toate acestea, economia Rusiei este dependentă şi de livrările de gaz în Europa. Industria oil and gas înseamnă circa 20% din economia Rusiei.

    Comentariile vin după o zi de fluctuaţii sălbatice pe pieţele europene de gaze, preţurile la un moment dat crescând cu aproape 80% pe fondul fricii de întrerupere a aprovizionării din Rusia, mai scrie sursa citată.

    Dependenţa Europei de energia rusă a fost un factor-cheie în eforturile liderilor continentului de a conveni asupra modului de răspuns la invazia Ucrainei. Luna trecută, Berlinul a abandonat proiectul conductei Nord Stream 2, în valoare de 11 miliarde de dolari, iar oficialii Uniunii Europene spun că lucrează la un plan care ar putea reduce nevoile de import ale blocului din Rusia cu aproape 80% în acest an.

     

     

  • Rusia avertizează: înlocuirea petrolului rusesc în Europa ar dura mai mult de un an. Interzicerea importurilor de petrol rusesc ar duce la consecinţe catastrofice şi ar împinge preţul la peste 300 de dolari pe baril

    Liderii Occidentali, precum premierul britanic Boris Johnson, cer Europei să-şi reducă dependenţa faţă de petrolul rusesc, însă liderii ruşi avertizează că o astfel de mutare ar putea împinge preţul petrolului la peste 300 de dolari per baril, potrivit BBC.

    Atât SUA, cât şi Marea Britanie îi cer Europei să reducă importurile ruseşti din sectorul energetic. Ca răspuns, vicepremierul rus Alexander Novak a avertizat că înlocuirea petrolului rusesc în Europa ar dura mai mult de un an.

    Novak a subliniat că interzicerea importurilor de petrol rusesc ar duce la „consecinţe catastrofice” pentru pieţele globale şi ar putea împinge preţul petrolului la peste 300 de dolari per baril.

    Pentru comparaţie, o astfel de evoluţie ar însemna mai mult de o dublare a preţurilor. După ce a atins un nivel record de 139,13 dolari per baril luni dimineaţă, preţul petrolului Brent a scăzut uşor până la 125 de dolari.

  • Degringoladă pe pieţe: acţiunile europene scad agresiv, euro ajunge la paritate cu francul pentru prima oară din 2015 încoace, barilul de petrol sparge 130 de dolari, maximul din 2008, iar materiile prime au cel mai bun început de săptămână din ultima sută de ani

    Preţul barilului de petrol Brent, referinţă pentru piaţa europeană, se apreciază puternic luni iar acţiunile europene scad cu 4-5% prin prisma contractelor futures într-o tranzacţionare frenetică, în condiţiile în care riscul unei interdicţii americane şi europene asupra produselor ruseşti şi întârzierile în negocierile cu Iranul au declanşat ceea ce se anunţa a fi un şoc stagflaţionist major pentru pieţele mondiale, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

    La ora redactării acestei ştiri preţul barilului de petrol brent este cotat la 125 de dolari pe unitate, după ce a spart chiar 130 de dolari pe baril, plus 8% faţă de şedinţa precedentă, în timp ce bursele, prin contractele futures, scad cu 4,5% pentru Varşovia, 4% pentru Frankfurt, 3,3% pentru Paris şi Milano, 2,6% pentru Madrid.

    Pe de altă parte, euro a scăzut la un nou minim al ultimelor 22 de luni în raport cu dolarul, ajungând la paritate faţă de francul elveţian, care reprezintă un bun refugiu, iar mărfurile de toate felurile sunt în creştere, în condiţiile în care conflictul dintre Rusia şi Ucraina nu dă nici un semn de linişte, notează Reuters.

    “Dacă Occidentul taie cea mai mare parte a exporturilor de energie ale Rusiei, ar fi un şoc major pentru pieţele globale”, spune economistul şef al BofA, Ethan Harris.

    El estimează că pierderea celor 5 milioane de barili ai Rusiei ar putea duce la dublarea preţului petrolului până la 200 de dolari pe baril şi la scăderea creşterii economice la nivel global.

    Şi nu este vorba doar de petrol, preţurile materiilor prime având cel mai bun început de an din 1915 încoace, potrivit BofA. Printre numeroasele mişcări de săptămâna trecută, nichelul a crescut cu 19%, aluminiul cu 15%, zincul cu 12% şi cuprul cu 8%, în timp ce contractele futures pentru grâu au crescut cu 60% şi porumbul cu 15%.

    Acest lucru nu va face decât să se adauge la pulsul inflaţionist global, în condiţiile în care se aşteaptă ca datele privind preţurile de consum din SUA din această săptămână să arate o creştere anuală de un nivel stratosferic de 7,9%, iar măsurarea de bază de 6,4%.

    “Având în vedere că potenţialul de stagflaţie este foarte real, este probabil ca BCE să menţină o flexibilitate maximă cu programul său de achiziţie de active la 20 de miliarde de euro până în trimestrul al doilea şi, potenţial, şi dincolo de acesta, amânând astfel efectiv calendarul de majorare a ratelor”, spune Tapas Strickland, economist la NAB, citat de Reuters.

     

  • Preţul petrolului se apropie de recordul absolut, pe fondul crizelor Occidentului cu Rusia şi Iran

    Preţul barilului de petrol pe piaţa Brent a depăşit scurt timp, în cursul nopţii, nivelul de 139 de dolari, apropiindu-se, în contextul tensiunilor intense ale Occidentului cu Rusia şi Iran, de recordul absolut înregistrat în 2008, informează cotidianul Le Monde.

    Imediat după începerea tranzacţiilor electronice pe piaţa Brent, în nord-vestul Europei, preţul barilului de petrol a atins timp de câteva minute nivelul de 139,13 dolari. La aproximativ o oră de la începerea tranzacţiilor, preţul scăzuse la 130,45 de dolari.

    Recordul absolut al preţului petrolului a fost de 147,50 de dolari / baril, în cursul crizei financiare din 2008.

    Şi pe piaţa nord-americană de tranzacţionare – US West Texas Intermediate (WTI) – preţul petrolului a atins câteva minute, duminică seară, valoarea de 130,50 de dolari, potrivit agenţiei Reuters.

    Creşterea preţului petrolului este rezultatul tensiunilor dintre Occident şi Rusia, din cauza invaziei ruse în Ucraina, dar şi al amânării creşterii volumului exporturilor Iranului, din cauza impasului negocierilor pe tema relansării Acordului nuclear.

  • Preţul aluminiului atinge maximul istoric după o creştere de 30%

    Aluminiul, cărbunele şi uleiul de palmier au atins noi preţuri record, în timp ce ţiţeiul şi grâul au atins maximele ultimilor ani pe pieţele de mărfuri, deoarece invazia Rusiei în Ucraina a perturbat fluxurile globale de materii prime, transmite Reuters.

    Statutul Rusiei ca furnizor de top pe pieţele de petrol, gaze, metale, cereale şi transport maritim a făcut ca sancţiunile dure aplicate mai multor entităţi ruseşti după invadarea Ucrainei de către Moscova să afecteze mai multe lanţuri critice de aprovizionare cu resurse.

    Preţurile aluminiului la Bursa de Metale din Londra au crescut cu 30% în acest an, în timp ce contractele futures pe grâu din SUA au crescut cu 25% numai în această săptămână, mai transmite sursa citată.