BusinessMagazin

Tag: personal

  • Opinie: Implicaţii din perspectiva protecţiei datelor cu caracter personal ale angajaţilor în lupta împotriva COVID-19

    În contextul răspândirii coronavirusului, Andreea Bîră, senior associate, Cristina Iacobescu, senior associate, şi Silvia Axinescu, senior managing associate la Reff & Asociaţii vorbesc despre ce implicaţii au normele de protecţie a datelor cu caracter personal ale angajaţilor:

    Păstrarea cursului obişnuit de activităţi în cadrul unei companii în vreme de COVID-19 este o provocare, dar şi un deziderat pentru mediul de business din România. Măsurile luate în această perioadă de companii trebuie să respecte prevederile în materia protecţiei datelor cu caracter personal ale angajaţilor.
    Cea mai întâlnită măsură de limitare a transmiterii COVID-19 este reprezentată de utilizarea de chestionare prin care este evaluat riscul de contaminarea a angajaţilor, măsură care presupune prelucrarea de date cu caracter personal. Legalitatea prelucrării acestor date trebuie analizată din perspectiva justificării unui temei legal, dar şi a folosirii minimului de informaţii necesare pentru scopul prelucrării (acela de a împiedica transmiterea virusului), pe o perioadă cât mai scurtă de timp şi numai ca urmare a implementării unor măsuri de securitate adecvate.
    La fel ca orice analiză în materia protecţiei datelor cu caracter personal, nici în acest caz nu există o reţetă general valabilă pentru asigurarea legalităţii prelucrării acestor date. Desigur, regulile aplicabile în materia protecţiei datelor cu caracter personal ale angajaţilor privind starea de sănătate trebuie coroborate cu prevederile relevante cuprinse în legislaţiei muncii – reglementările privind sănătatea şi securitatea în muncă, actele legislative emise de autorităţile competente în contextul stării de urgenţă -, toate putând varia în funcţie de obiectul de activitate al companiei. Astfel, de la caz la caz va trebui să ne raportăm la prevederile Regulamentului 2016/679 (GDPR), în special din perspectiva principiilor şi a temeiului legal – şi luând în considerare aspecte precum scopul măsurii, durata aplicării acesteia şi durata prelucrării după ce nu se mai justifică măsura.

    Chestionarele pentru angajaţi, o soluţie?
    Chestionarele, în format fizic sau derulate prin intermediul unui serviciu de tip call center, reprezintă probabil cel mai puţin intruzivă metodă care poate fi utilizată de angajator în evaluarea riscului de contaminare a angajaţilor. Desigur, aceasta depinde exclusiv de conţinutul întrebărilor adresate în cadrul chestionarului, mai precis dacă întrebările presupun sau nu aflarea de informaţii ce ţin de starea de sănătate a angajatului. Este recomandabilă evitarea întrebărilor prin care angajatul menţionează dacă are probleme de sănătate (de exemplu, tuşeşte, are temperatură sau afecţiuni pre-existente etc.) şi includerea de întrebări referitoare la activitatea sa (de exemplu, dacă a călătorit în străinătate în/prin zonele afectate, a avut contact cu persoane care aveau anumite simptome sau care au fost testate pozitiv, perioada de timp aferentă călătoriei sau expunerii, vârsta).

    Includerea întrebărilor prin care se identifică problemele de sănătate ale angajaţilor presupune prelucrarea de date cu caracter special şi poate fi realizată numai pe cale de excepţie, în anumite situaţii; mai precis, atunci când prelucrarea datelor:
    • este realizată de medicul de medicina muncii în scopuri specifice, precum medicina preventivă sau a muncii, evaluarea capacităţii de muncă a angajatului etc.;
    • asigură conformarea cu obligaţiile angajatorului pentru ocuparea forţei de muncă, securitatea şi protecţia socială;
    • este necesară din motive de interes public major, prevăzute de legislaţia din România sau de la nivel european;
    • facilitează un interes public în domeniul sănătăţii publice, cum ar fi protecţia împotriva ameninţărilor transfrontaliere grave la adresa sănătăţii, atât timp cât aceasta este prevăzută de legislaţia din România sau de la nivel european.
    Având în vedere că recomandările şi practicile la nivel european consideră că acordul dat în relaţiile de muncă nu este valabil, posibilitatea de a-l utiliza pentru astfel de activităţi de prelucrare a datelor angajaţilor este discutabilă. În egală măsura, ipotezele de mai sus trebuie analizate cu atenţie, pentru a verifica îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de GDPR, inclusiv din perspectiva măsurilor recent adoptate de Guvern.

    Cine poate afla identitatea persoanei testate pozitiv pentru COVID-19?
    Dezvăluirea identităţii persoanei testate pozitiv pentru COVID-19 trebuie realizată doar faţă de un număr limitat de persoane, precum echipa din cadrul companiei care gestionează situaţia de urgenţă, echipa restrânsă cu care persoana lucra în mod uzual. Aşadar, această informaţie nu trebuie transmisă către întregul personal al companiei sau în afara companiei.
     
    Care este strategia de la nivel european?
    Strategia la nivel european nu este unitară şi depinde de la un stat membru la altul. Pe de o parte, Franţa, Olanda şi Belgia au reguli stricte prin care interzic testarea sistematică a angajaţilor atât pentru verificarea temperaturii, cât şi pentru testarea pentru COVID-19. Pe cealaltă parte, Germania şi Spania au o abordare mai relaxată, oferind angajatorilor posibilitatea de a testa angajaţii, atât timp cât aceste date sunt şterse la finalul perioadei pandemice.
    În concluzie, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor privind starea de sănătate poate fi considerată justificată şi legitimă în această perioadă, însă numai în anumite situaţii limitate, ce ţin de industria în care activează compania, destinatarii informaţiilor, precum şi de conţinutul respectivelor date cu caracter personal.

  • 92 de cazuri de infecţie cu coronavirus au fost confirmate în rândul personalului medical din Suceava, iar medicii şi personalul auxiliar încă se testează

    Un număr de 92 de cazuri de infecţie cu coronavirus au fost confirmate în rândul personalului medical din Suceava, iar medicii şi personalul auxiliar încă se testează, a scris, marţi, pe Facebook, Federaţia Sanitas din România. Sindicatul cere testarea cu prioritate a pesonalului medical.

    „Aşa cum anticipam dimensiunea dezastrului o vom avea zilele următoare! Din păcate se înmulţesc cazurile de îmbolnăvire a personalului medical în tot mai multe unităţi sanitare mari, dar cazul de la Suceava rămâne cel mai afectat! Asiguraţi echipamente de protecţie pentru personalul medical! Testaţi cu prioritate personalul din spitale! Organizaţi spitalele adaptat la situaţia actuală”, screi Sanitas pe Facebook.

    După 48 de ore de la dezinfectarea spitalului, la Suceava urmează să fie detaşaţi medici de la spitalele din judeţ, dar şi din alte judeţe.

    Procurorii fac cercetări cu privire la situaţia de îmbolnăvire în masă la Spitalul din Suceava.

  • Proiect: Personalul medical şi personalul auxiliar, implicat în combaterea COVID-19, va primi sporuri de până la 85% din salariul de bază

    Pe site-ul Ministerului Sănătăţii a fost în dezbatere, recent, un proiect de act normativ care prevede acordarea de sporuri până la 85% din salariul de bază pentru m edicii, asistenţii sau infirmierii din cadrul secţiilor şi compartimentelor de boli infecţioase care acordă servicii medicale persoanelor testate pozitiv la epidemia Covid-19.

    Sporul este acordat pentru cndiţii deosebit de periculoase şi are valori cuprinse între 55% şi 85% din salariul de bază.

    Mai exact, este vorba despre proiectul de  hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare “Sănătate şi asistenţă socială”.

    Astfel, La Anexa nr. 2 la Regulamentul cadru ”Mărimea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase acordat în baza prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare”, Articolul unic, litera A, după punctul 1 se introduc noi puncte, pct. 1^1, pct. 1^2 şi pct. 1^3.

    Conform proiectului, pentru acordarea acestor sporuri sunt vizate următoarele categorii de salariaţi:

    1. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul secţiilor şi compartimentelor de boli infecţioase care acordă servicii medicale persoanelor testate pozitiv la epidemia Covid-19.
    2. personalul de specialitate medico sanitar şi auxiliar sanitar din structurile paraclinice şi din centrele de testare în regim de urgenţă care recoltează probe şi testează persoanele simptomatice care întrunesc criteriile definite de caz stabilite conform metodologiei de supraveghere în vigoare pentru epidemia Covid-19
    3. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar-sanitar din cadrul altor structuri medicale şi/sau unităţi sanitare implicate în acordarea serviciilor medicale generate de epidemia Covid-19, care se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii, în funcţie de evoluţia epidemiei.

    “În Anexa nr. 2 la Regulamentul cadru aprobat prin Hotărârea de Guvern este prevăzut faptul că personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul direcţiilor de sănătate publică, Institutului Naţional de Sănătate Publică şi din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie care participă efectiv în aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave şi altele asemenea, precum şi din unităţile sanitare implicate în acordarea serviciilor medicale generate de aceste epidemii, stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin ordin, beneficiază de un spor de la 55% până la 85% din salariul de bază.”,  scrie în nota de fundamentare a actului normativ.

    „Luând în considerare prevederile OUG nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei; Ţinând cont de contextul actual european privind evoluţia infectării cu COVID-19 şi de faptul că unităţilor sanitare publice le revine competenţa de a asigura serviciile medicale necesare în acest context pe lângă alte instituţii abilitate în acest sens (…) este necesar a se completa prevederile din Anexa nr. 2 la Regulamentul cadru aprobat prin HG nr. 153/2018 astfel încât personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul unităţilor sanitare publice implicat în acordarea asistenţei medicale generate de epidemia declarată în condiţiile legii, să beneficieze de sporul de la 55% până la 85% din salariul de bază pe perioada participării efective în aplicarea măsurilor de limitare a epidemiei COVID-19 declarată în condiţiile legii.”, se mai stipulează în nota de fundamentare.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul de act normativ trebuie adoptat de Guvern şi apoi publicat înMonitorul Oficial.

     

     

  • Reţeaua Regina Maria: Facem triajul tuturor pacienţilor care urmează să intre în centrele medicale pentru consultaţii şi internări

    Reţeaua de sănătate Regina Maria, al doilea jucător din piaţa privată de sănătate, face un triaj al pacienţilor în clinicile pe care le deţine, iar angajaţii care nu fac parte din personalul medical lucrează de acasă, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    „În această perioadă, toate clinicile şi spitalele Regina Maria rămân deschise pacienţilor. Am luat măsuri suplimentare de identificare şi control al riscului de infecţie cu coronavirus: facem un triaj riguros al tuturor pacienţilor care urmează să intre în centrele medicale pentru consultaţii şi internări, am restricţionat accesul tuturor aparţinătorilor în spitale şi am implementat protocoale suplimentare de igienă şi dezinfecţie”, au spus reprezentanţii Regina Maria pentru ZF.

    În cadrul clinicilor reţelei lucrează peste 5.000 de persoane.

    „În această perioadă am implementat câteva măsuri suplimentare: am asigurat echipamente de protecţie pentru personalul care intră în contact cu posibilele cazuri de infecţie cu noul coronavirus, produse profesionale de dezinfecţie şi dezinfectăm constant toate spaţiile din centre medicale”, au mai transmis reprezentanţii Regina Maria.

    În cazul în care medicii identifică persoane suspecte de îmbolnăvire cu noul coronavirus, aceştia izolează cazurile de restul pacienţilor şi aşteaptă autorităţile, din informaţiile companiei.

    „Nu am limitat sub nicio formă accesul persoanelor la serviciile medicale”, au menţionat reprezentanţii reţelei private.

  • Fiscul trece printr-o restructurare agresivă. 2.000 de posturi desfiinţate peste noapte, deşi ANAF e în criză de personal

    Guvernul Orban a adoptat, în şedinţa maraton de marţi seara, o Ordonanţă de Urgenţă pentru reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care prevede reducerea structurii de personal cu peste 2.000 de posturi şi eliminarea a 35 de posturi de conducere. Anunţul a fost făcut de Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului.

    Potrivit proiectului de ordonanţă, procesul de restructurare de la ANAF presupune şi reducerea numărului de vicepreşedinţi de la patru la trei, iar Direcţia Generală Antifraudă (DGAF) va fi reorganizată şi ea.
    Reducerea numărului de vicepreşedinţi este motivată de nevoia de eficientizare a procesului decizional şi pentru diminuarea costurilor operaţionale.

    În prezent, cei patru vicepreşedinţi  ai ANAF coordonează patru mari arii de activitate ale agenţiei: vama, antifrauda fiscală, colectarea şi inspecţia fiscală. Proiectul de lege propus de Finanţe prevede comasarea atribuţiilor legate de antifraudă fiscală şi inspecţie fiscală sub un singur vicepreşedinte.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Noul serviciu care te ajută să afli când ţi se va strica maşina

    Descrierea inovaţiei:
    Serviciul Predyct a fost dezvoltat cu o investiţie de 1,5 milioane de dolari, pe durata a doi ani. La dezvoltarea softului a lucrat o echipă de 20 de oameni. Serviciul va fi disponibil la nivel naţional prin reţeaua Ad Auto Total începând de la finalul anului 2019 şi se adresează preponderent flotelor auto (transportatori de persoane sau mărfuri, societăţi de leasing operaţional sau furnizori de servicii rent-a-car). Targetul proiectului este reprezentat de flote de maşini şi utilizatori casnici, de orice vârstă şi venituri, cu condiţia să îşi dorească să nu aibă probleme cu maşina care să degenereze în reparaţii costisitoare. Potrivit reprezentanţilor businessului, marja de preţ încă se calculează, dar este estimată la o sumă cuprinsă între 9 şi 15 euro/lună/maşină, serviciu care include detectarea şi predicţia problemelor, precum şi servicii GPS. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Cătălin Popescu (line of business manager, Garret Advancing Motion) şi Ştefan Czibelenyko (project manager, AD Auto Total)

    Elementul de noutate:
    Platforma Predyct va oferi, alături de diagnoză, o funcţie unică în Europa, şi anume prognoza de defecte asistată de inteligenţa artificială. Concret, identificarea problemelor vehiculului auto înainte ca ele să apară. 

    Efecteleinovaţiei:
    Predyct prezice un defect al unui autoturism şi influenţează direct costurile reparaţiei. Acestea se pot reduce prin intervenţia la timp, dar şi prin scăderea timpului de staţionare.

  • Preocupările companiilor din România legate de capitalul uman: Expertiza şi retenţia de personal

    Educarea şi păstrarea unui nivel ridicat de expertiză, implementarea celor mai potrivite măsuri pentru creşterea gradului de retenţie a angajaţilor şi dezvoltarea liderilor sunt principalele tendinţe indicate de către respondenţii locali în cadrul studiului Global Human Capital Trends 2019, realizat de Deloitte.

    „Principala preocupare a angajatorilor români este legată de menţinerea nivelului expertizei angajaţilor în vederea obţinerii rezultatelor de business vizate, aceasta fiind posibilă prin învăţarea pe tot parcursul vieţii (lifelong learning); 90% dintre respondenţii la studiu au indicat acest aspect. Continuând topul preocupărilor angajatorilor locali, pe următoarele locuri regăsim dezvoltarea liderilor, aspect indicat de către 84% dintre respondenţi, şi îmbunătăţirea experienţei angajaţilor în vederea creşterii gradului de retenţie (tot ceea ce angajaţii experimentează în relaţia cu angajatorul lor), aspect indicat de către 78% dintre respondenţi. Aceste rezultate vin ca urmare a două dintre principalele provocări întâlnite de organizaţiile din România: dificultatea de a reţine angajaţii valoroşi în contextul unei pieţe a muncii foarte competitive şi capacitatea redusă de formare a liderilor care să asigure retenţia şi care să dezvolte business-ul. Învăţarea pe tot parcursul vieţii (lifelong learning) nu mai este o chestiune ce ţine de avansarea în carieră, ci a devenit esenţială pentru gestionarea responsabilităţilor curente, în contextul nevoii de a susţine cariere care durează mai mulţi ani şi al faptului că responsabilităţile fiecărui loc de muncă sunt în continuă schimbare”, notează Raluca Bontaş, Partener Global Employer Services, Deloitte România, la lansarea studiului.

    Dezvoltarea liderilor reprezintă un subiect mereu de actualitate, fiind evidenţiată ca una dintre tendinţele globale de către ediţiile studiului Global Human Capital încă din 2013. 75% dintre respondenţii globali cred că este necesar ca liderii să înţeleagă noile tehnologii pentru a acţiona eficient. De asemenea, respondenţii studiului consideră că programele actuale de dezvoltare a abilităţilor specifice liderilor au un nivel redus de eficienţă.

    „Liderii secolulului XXI trebuie sa facă faţă unor cerinţe care nu au fost întâlnite anterior, aşadar este esenţial pentru companii să dezvolte lideri care să răspundă acestor cerinţe. Astfel, este important ca organizaţiile să formeze lideri din interior şi să ajusteze programele de dezvoltare, deoarece acestea nu par să funcţioneze, conform opiniei participanţilor la studiu. Îmbunătăţirea experienţei angajaţilor rămâne o prioritate pentru organizaţiile din România şi din întreaga lume”, a declarat Raluca Bontaş, Partener Global Employer Services, Deloitte România.

     

     

     

  • Radu Gorduza, Affidea: Telemedicina poate rezolva problema de personal cu care se confruntă sistemul

    Radu Gorduza, CEO, Affidea Romania, este de părere că problema de personal cu care se confruntă sistemul de sănătate poate fi rezolvată prin implementarea telemedicinei, dar în România nu există încă o reglementare în acest sens.

    “Primul lucru pe care îl poţi face când ai o problemă de personal este să utilizezi tehnologia, iar în cazul sistemului de sănătate mă refer la telemedicină. Capitala, Cluj, Timişoara, Iaşi, au şcoli puternice de medicină, şi în general, medicii preferă să stea în oraşele mari, dar avem mulţi medici în Bucureşti care ar putea organiza ture pentru a da consultaţii prin intermediul platformelor şi în alte oraşe din ţară, dar la noi nu există o reglementare în acest sens”, a spus Radu Gorduza, CEO, Affidea Romania Grup, la ZF Health&Pharma Summit’19.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea lui Joey Cao, un chinez îndrăgostit de România: „Am fost mereu nemulţumit de poziţia în care mă aflam într-un anume moment şi mereu mi-am dorit mai mult”

    Joey Cao este general manager al filialei locale a TP-Link, furnizor global de produse şi accesorii de reţea. „M-am născut într-un oraş mic de lângă Shanghai, China. În timpul studenţiei, mama mea a pus mereu presiune pe mine, deoarece şi-a dorit, ca orice părinte, să reuşesc în viaţă“, povesteşte Joey Cao. Cu toate acestea, spune că presiunea cea mai mare a venit tocmai din partea lui.

    „Am fost mereu nemulţumit de poziţia în care mă aflam într-un anume moment şi mereu mi-am dorit mai mult. Întotdeauna când îmi îndeplineam obiectivul propus îmi setam un alt obiectiv mai îndrăzneţ decât cel precedent. Astfel, cheia succesului meu a fost că întotdeauna mi-am propus obiective din ce în ce mai mai curajoase: de la cea mai bună şcoală gimnazială la cel mai bun liceu şi până la o universitate de top din China. Mi-am îndeplinit constant obiectivele propuse.“

    Primul său loc de muncă a fost în cadrul TP-Link, imediat după ce a absolvit studiile universitare. Fondat în 1996, TP-Link este liderul pieţei de echipamente WLAN şi CPE broadband, cu distribuţie în peste 170 de ţări (potrivit companiei de analiză a pieţei IDC).

    Profilul lui Joey Cao a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, publicat anul acesta.

     

  • Domeniul cu „cea mai mare sete de angajaţi”. Numărul de anunţuri reprezintă 7% din totalul anunţurilor de angajare

    Personalul hotelier sau pentru restaurante a reprezentat una dintre cele mai căutate categorii în lunile premergătoare sezonului estival – aprilie, mai, iunie – când aproape că s-au dublat recrutările faţă de luna ianuarie 2019, pe această categorie, observă reprezentanţii OLX în cadrul unui studiu. Peste 110.000 de persoane au aplicat pentru 22.300 de anunţuri active din domeniul HoReCa în primele 6 luni ale lui 2019.

    „Companiile din Bucureşti şi din judeţul Ilfov au publicat cele mai multe anunţuri de angajare noi pentru categoria ”Personal hotelier- restaurant” în prima jumătate a anului 2019, arată datele centralizate de noi. Astfel, cu peste 5.300 de anunţuri de angajare publicate la această categorie, Capitala concentrează aproape un sfert din totalul locurilor de muncă disponibile în acest sector, iar numărul de anunţuri din HoReCa din Bucureşti reprezintă 7% din totalul anunţurilor de angajare din toate sectoarele de activitate”, a spus  Paul Neagoe, business manager OLX, într-un comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Piaţa muncii din sectorul HoReCa are un deficit semnificativ de candidaţi , iar acest lucru reiese şi din perioada mai mare de ocupare a posturilor disponibile. De exemplu, procesul de recrutare pentru un ospătar, poate ajunge chiar şi la 19 zile. Se găsesc mai repede bone sau menajere, unde perioada medie ajunge la 11 zile pentru angajare.

    Pe locul doi în topul judeţelor cu cele mai multe anunţuri de angajare din HoReCa, după Capitală, se află Constanţa. Cu peste 2.800 de anunţuri la categoria „Personal hotelier- restaurant”, Constanţa a adunat 13% din totalul joburilor vacante din acest domeniu.

    Acestea sunt o parte dintre concluziile celei de-a treia ediţii a studiului „Indexul locurilor de muncă”, unde se regăsesc principalele date centralizate din secţiunea „Locuri de muncă”, cu peste 500.000 de anunţuri de joburi vacante pe an. OLX – Indexul locurilor de muncă este o analiză semestrială, ce a fost lansată în vara anului 2018.