BusinessMagazin

Tag: persoane fizice

  • Măsură fără precedent: Fiscul va publica numele tuturor românilor cu datorii la stat de peste 100 de lei. Ce scrie în ordinul şefului ANAF

     ANAF va publica numele persoanelor fizice care au obligaţii fiscale de plată restante de peste 100 de lei. Pe lista neagră a Fiscului vor apărea numele şi prenumele datornicului, restanţa exactă şi localitatea domiciliului fiscal. Toate acestea intră în vigoare o dată cu publicarea joi în Monitorul Oficial a unui ordin al şefului ANAF care vine să pună în aplicare prevederile noului Cod de procedură ficală, intrat în vigoare la 1 ianuarie. Un raport al Curţii de Conturi pe 2014 arată că persoanele fizice reprezintă o parte infimă, de doar 3,5% din totalul arieratelor înregistrate la ANAF şi că activitatea de recuperare a Fiscului ar trebui să se concentreze pe marii contribuabili datornici la stat.

    “Probabil că listele sunt deja făcute şi urmează numai să fie publicate. Este pentru prima dată când fiscul decide ca datoriile persoanelor fizice să fie date publicităţii. Din ce se înţelege din proiectul de ordin, este vorba despre orice datorie restantă a persoanelor fizice la bugetul de stat, spre exemplu impozitul pe venit, contribuţii sociale sau de sănătate survenite pe baza veniturilor din profesii liberale, activităţi independente şi alte tipuri de activităţi. De asemenea şi datoriile PFA, din ce se înţelege, vor fi incluse”, a declarat consultantul fiscal Adrian Benta, citat de ZF.

    Surse din ANAF au explicat că ordinul preşedintelui ANAF a fost dat pentru a publica datoriile persoanelor fizice cu mari averi, care au restanţe la bugetul statului. Primele date vor fi publicate în luna aprilie şi vor consemna datoriile persoanelor fizice la sfârşitul lunii martie.

    Ordinul semnat de Gelu Diaconu, şeful ANAF, a fost publicat miercuri în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare. El vine să completeze cu norme prevederile noului Cod de procedură fiscală, intrat în vigoare la 1 ianuarie, şi care prevede că publicarea restanţelor la buget se publică de către ANAF şi în cazul persoanelor fizice. Până acum, prevederea era valabilă doar pentru persoanele juridice.

    Prevederile Codului Fiscal privind secretul fiscal nu sunt încălcate prin această măsură, contrar aparenţelor. Deşi legea spune că datele privind contribuabilii constituie un secret pe care inspectorii fiscali sunt obligaţi să-l păstreze, acestea pot fi divulgate în mai multe situaţii specifice. Ultima pe listă: „în alte cazuri prevăzute de lege”. Astfel, cum noua lege prevede această obligaţie, secretul fiscal nu se mai aplică.

    Cititi mai multe pe wwwgandul.info

  • Întrebarea anului pentru cei care au sediul firmei în apartament: desfăşoară sau nu „activitate economică“?

    Una din întrebările începutului de an în ceea ce priveşte aplicarea Codului fiscal este cum se calculează impozitul în cazul clădirilor deţinute de persoane fizice şi folosite pentru activităţi economice. Astfel, avem următoarele situaţii:

    1. Dacă apartamentul deţinut de o persoană fizică este locuit sau nelocuit, este impozitat ca rezidenţial. Trebuie remarcat că în general impozitele au crescut în 2016 faţă de 2015 pentru că a crescut valoarea impozabilă de la 935 lei/mp la 1.000 lei/mp şi în unele oraşe au fost majorări în grila permisă de lege între 0,08% şi 0,2% din valoarea impozabilă.

    2. Dacă apartamentul este închiriat unei alte persoane fizice, impozitul este rezidenţial, deci ca la punctul 1.

    3. Dacă însă apartamentul sau casa este închiriată sau dată într-un contract de comodat unei firme sau persoane fizice autorizate (PFA) pentru activitate economică, atunci proprietarul trebuie să depună o declaraţie la primărie până pe 30 martie, prin care anunţă că în apartamentul său se desfăşoară activitate economică şi cât reprezintă suprafaţa din locuinţă pe care se desfăşoară acea activitate economică. Aici apar mai multe cazuri:

    – dacă locuinţa a fost achiziţionată cu mai mult de cinci ani înainte, trebuie să facă o evaluare la un evaluator autorizat de ANEVAR (Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România);

    – dacă locuinţa a fost achiziţionată în ultimii cinci ani, valoarea impozabilă se stabileşte conform contractului de vânzare-cumpărare.

    Impozitul pentru spaţiul aferent activităţii economice este între 0,2% şi 1,3% din valoarea trecută în contractul de vânzare-cumpărare sau cea din raportul de evaluare, calculată procentual în funcţie de suprafaţa locuinţei.

    În situaţia în care nu se face evaluarea, impozitul este de 2% din valoarea de impozitare ca şi clădire rezidenţială.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum se plăteşte şi cât de mare e taxa obligatorie pentru românii fără venituri. Paradoxul care o va face să crească din mai

    Începând de anul acesta, conform noului Cod Fiscal ce a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, românii fără venit trebuie sa plătească totuşi contribuţii de sanatate, scrie stirileprotv.ro

    Un român va trebui să plătească 5,5% din salariul minim brut pe economie. La valoarea din acest moment – 1.050 de lei, persoanele fizice care nu realizează venituri vor plăti 57,75 de lei pe luna. În total, aproape 700 de lei pe an.

    Se estimează că măsura va afecta peste un milion de români care muncesc la negru ori în străinătate şi nu-şi declară veniturile sau, şi mai rău, chiar nu au nici un venit.

    Dacă sunteţi printre ei, paşii pe care trebuie să-i urmaţi ca să plătiţi această contribuţie nu sunt tocmai simpli.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • PFA şi contribuţiile sociale 2016: Ce se plăteşte obligatoriu şi ce este opţional anul acesta?

    Persoanele fizice autorizate (PFA) trebuie sa plătească pentru veniturile pe care le realizează un impozit de 16%. În plus, această categorie de contribuabili are de achitat şi anumite contribuţii. Din 2016, PFA vor plăti obligatoriu şi contribuţiile de asigurări sociale (CAS) — 10,5% sau 26,3%, conform opţiunii acestora — calculat la venitul net obţinut, pe lângă contribuţiile de asigurări sociale de sănătate CASS de 5,5%. Cotele contribuţiilor, valabile în acest an, au fost stabilite recent prin legea bugetului de stat pe anul 2016 şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat, scrie avocanet.ro

    Conform reglementărilor în vigoare, persoanele fizice autorizate sunt obligate să plătească contribuţii de asigurări sociale (pensii) şi contribuţii de asigurări sociale de sănătate.

    Pe lângă aceste două contribuţii obligatorii, mai există şi unele contribuţii opţionale, pentru care persoanele fizice autorizate pot să opteze. Este vorba despre contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj, contribuţia pentru asigurarea în caz de accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii (FNUASS).

    Citiţi mai multe pe www.avocanet.ro

  • Din 2016, românii din străinătate care muncesc fără forme legale, obligaţi la plata CASS

    ncepând cu anul viitor, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, persoanele fizice care nu obţin venituri vor fi obligate să achite contribuţia la sistemul public de sănătate (CASS) şi să depună o declaraţie fiscală în acest scop la Agenţia Naţională de Administrare Fiscala (ANAF). Printre persoanele obligate la plata contribuţiei la valoarea salariului minim pe economie se numără şi românii cu domiciliul în ţară, dar care lucrează în străinătate şi care nu pot face dovada deţinerii unei asigurări de sănătate în statul unde îşi desfăşoară activitatea, scrie Avocatnet.ro

    Noul Cod fiscal, ale cărui prevederi urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, stabileşte la art. 180 că persoanele fizice care nu realizează venituri şi nu se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuţiei datorează, lunar, CASS în valoare de 5,5% din salariul minim brut pe economie. Plata trebuie efectuată trimestrial, până în data de 25 a fiecărei luni din trimestru, de unde rezultă că termenele de plată şi în 2016 vor fi 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie.

    Citiţi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • ANAF a recuperat 2,5 milioane lei de la o persoană din cele 10 verificate cu averi de peste 20 milioane de euro

    O persoană din grupul PFAM a achitat 2,5 milioane lei, reprezentând impozit pe venituri suplimentare nedeclarate şi penalităţi de întârziere şi dobânzi.

    Reamintim că în acest an au fost finalizate  verificãrile fiscale în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM care este format din 336 persoane, asupra carora se fac analize si verificari privind riscurile fiscale si se aplica programe de conformare.
    Asa cum ANAF a informat in noiembrie 2015, in urma acestor verificări efectuate de Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice, în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM, pentru veniturile din anul 2011, au fost identificate venituri nedeclarate de 86.948.321 lei.
    Obs!: A nu se confunda cu “Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal” (PFRF)”.

    Verificările fiscale prealabile documentare (VFPD), din cadrul programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari (PFAM -peste 20 milioane de euro/persoană), au fost declanşate efectiv în anul 2013. 

    În anul 2014 au fost declanşate verificări fiscale la persoanele fizice pentru care s-a constatat cu ocazia VFPD îndeplinirea condiţiilor legale privind diferenţa semnificativă între veniturile estimate pe baza situaţiei fiscale personale şi cele declarate organelor fiscale.
    Aceste verificări  au prezentat un grad ridicat de complexitate, generat de următoarele aspecte:

    – au fost analizate operaţiunile desfăşurate prin peste 480 de conturi bancare (peste 100.000 de tranzacţii) transmise de instituţiile de credit, în principal, pe format hârtie, fapt care a necesitat prelucrarea manuală a acestora

    – au fost verificate operaţiuni desfăşurate de persoanele fizice cu peste 120 de societăţi comerciale (peste 10.000 de operaţiuni)

    – au fost prelucrate informaţii privind deţinerile patrimoniale primite de la peste 100 de autorităţi ale administraţiei publice locale (servicii de impozite şi taxe locale)

    – mare parte dintre activităţile şi tranzacţiile verificate presupun analize complexe: activităţi investiţionale diverse, tranzacţii cu instrumente financiare pe pieţele interne şi internaţionale, tranzacţii disimulate sau artificiale, multiple operaţiuni cu numerar, inclusiv de valori semnificative, pentru care au fost prezentate informaţii neclare, insuficiente sau contradictorii (aspect datorat reticenţei contribuabililor de a furniza astfel de informaţii).

  • Modificările importante aduse de noul cod fiscal. Care sunt plusurile şi minusurile noului cod fiscal în ce priveşte impozitele imobiliare

    Noul cod fiscal, care va intra în vigoare în prima zi a anului viitor, va aduce o serie de modificări importante, între care se numără crearea unor baze de date la nivelul întregii ţări, care vor conţine informaţii despre toate imobilele evaluate sau faptul că pentru impozitare va fi nevoie de evaluarea imobilelor. Care sunt plusurile şi minusurile noului cod fiscal în ce priveşte impozitele imobiliare, care sunt cazurile în care este necesară evaluarea pentru a stabili nivelul de impozitare, de ce trebuie refăcute contractele de închiriere, care sunt situaţiile în care impozitele imobiliare vor creşte sau vor scădea, care este responsabilitatea actorilor implicaţi, fie contribuabili, evaluatori sau autorităţi, sunt câteva dintre subiectele discutate la cea mai recentă ediţie a businessclub, cu sprijinul ANEVAR.

    Impactul noului Cod fiscal asupra impozitării clădirilor este un subiect de interes pentru proprietari, deopotrivă persoane fizice şi juridice. Există încă nelămuriri care ar urma să fie rezolvate prin normele de aplicare, dar sunt, în egală măsură, şi lucruri clare, ca de pildă că începând de anul viitor impozitarea clădirilor se va face în funcţie de utilizarea clădirii şi nu de proprietar, adică nu va mai conta dacă imobilul se află în proprietatea unei persoane fizice sau juridice. O altă schimbare importantă este faptul că dacă azi valorile fiscale sunt legate de valorile de inventar, de la începutul anului viitor nu vor mai avea legătură cu contabilitatea companiilor, ci vor fi un reprezentate de rapoartele de evaluare distincte special realizate pentru relaţia contribuabilului cu fiscul.

    Contribuabilii va trebui să selecteze clădirile care vor fi supuse impozitării, nemaiexistând regula obligativităţii tuturor numerelor de inventar. Pe de altă parte, autorităţile locale va trebui să-şi regândească modul de preluare al informaţiilor pentru valorile fiscale, iar evaluatorii vor trebui să înţeleagă că responsabilitatea pe care o au din acest punct încolo este foarte mare, pentru că legătura dintre rezultatul evaluării şi bugetul local este directă. Pe de altă parte, noile reguli de impozitare pot ridica şi riscuri, de pildă periclitarea activităţii PFA-urilor şi microîntreprinderilor, sau pot provoca întârzieri sau o reducere a încasării de impozite.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În noul cod fiscal sunt atât modificări ale cotelor de impozitare, cât şi ale modului de stabilire a valorilor impozabile.

    MIHAELA MITROI, PwC: Practic cotele de impozitare s-au micşorat puţin. Dacă înainte maximul era de 1,5 acum se ajunge la 1,3. Dar, în acelaşi timp, observăm că valoarea de impozitare pe metrul pătrat se majorează, la fel, cu circa 10-20%, doar pentru clădirile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice. Pe de altă parte, nu mai avem impozitare suplimentară pentru mai multe deţineri, în cazul persoanelor fizice.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Este foarte sensibil subiectul referitor la creşteri sau reduceri de impozite. Creşterea este subiect sensibil pentru contribuabil, scăderea este subiect sensibil pentru autorităţi. Dacă ne uităm la tabelele comparative din vechiul şi noul cod fiscal, există o creştere la valoarea impozabilă pe proprietăţile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice.

    BM: Când apar aceste schimbări?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Data intrării în vigoare este 1 ianuarie 2016. S-a pus problema dacă valoarea impozabilă este cea de la finalul anului 2016 sau care este reperul pentru aceste noi valori. Codul spune că pentru clădirile nerezidenţiale şi cele rezidenţiale aparţinând persoanelor juridice valoarea fiscală este cea de la 31 decembrie a anului anterior. Prin urmare, data evaluării este decembrie 2015. Acest cod şi schimările pe care le aduce vor avea impact asupra tuturor localităţilor din România. Este clar cum pot fi contestate valorile de către autorităţile locale, adică pe baza unui raport de verificare, din partea unui specialist în verificări de evaluare. Tipul valorii de evaluare este nou, este definit pentru acest caz şi nu este nici valoarea de piaţă, nici valoarea justă. Valoarea impozabilă diferă de amândouă. Vom lansa o bază de date în care toate evaluările for fi înregistrate înainte de a fi depuse la fisc. Va exista o recipisă generată de această bază de date, care va fi trecută ân raport, iar apoi contribuabilul va duce raportul către autorităţile locale.

    BM: Care este scopul acestei baze de date?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În timp se vor vedea efectele, în primul rând asupra monitorizării activităţii de evaluare, în al doilea rând prin crearea unei statistici complete pentru că toate clădirile nerezidenţiale vor fi prezente în această bază de date şi se va crea o imagine foarte completă după un interval de timp. Toate informaţiile din această bază de date vor fi publice, dar nu ştim exact încă în ce format. Contribuabilii trebuie să ştie că raportul de evaluare pentru impozitare nu este acelaşi cu raportul de evaluare pentru rapoartele financiare. Vor fi două rapoarte de evaluare diferite.

    BM: Ce mai trebuie clarificat în noul cod fiscal în ce priveşte impozitarea imobilelor?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Dacă pentru perioadele juridice data este clar prevăzută în cod, respectiv ultima zi a anului anterior, în ce priveşte data de evaluare a clădirilor nerezidenţiale aparţinând persoanelor fizice nu scrie nimic. Prima propunere pe care o facem Ministerului de Finanţe pentru normele de aplicare este ca data de evaluare să fie stabilită tot la 31 decembrie a anului anterior. Un alt element neclar încă este perioada de elaborare a rapoartelor de evaluare. Data raportului va fi 31 decembrie, iar data evaluării în discuţia pe care o avem cu Ministerul de Finanţe va fi cuprinsă între 1 ianuarie şi 15 martie a anului anterior.

    BM: Iar contribuabilii când ar trebui să depună aceste rapoarte de evaluare?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Ar putea fi în 30 de zile de la data realizării raportului.

    BM: O temă care suscită multe discuţii este utilizarea mixtă a clădirilor.

    RAMONA JURUBIŢĂ, KPMG România: Utilizarea mixtă este cazul în care vorbim despre o proprietate folosită parţial ca rezidenţial şi parţial nerezidenţial. Regula generală din cod este destul de simplă la prima vedere: dacă se ştie clar partea care este folosită în scop rezidenţial şi nerezidenţial, ea se declară ca atare. Cum se ştie asta? În funcţie de metrii pătraţi, spune regula, şi aici discutăm de situaţia în care la persoane fizice, apropo de utilizarea mixtă, este destul de clar dacă ştiu alocarea în funcţie de metri pătraţi, la care suprafaţă mă refer. La persoanele juridice nu există această menţiune, ceea ce ridică clar un semn de întrebare referitor la spaţiile care sunt comune, gen balcoane, casa scării sau altele, care pot avea un impact semnificativ atunci când se face calculul impozitului pentru cele două destinaţii. Ştiu că la acest capitol există un mare semn de întrebare apropo de evaluare. Dacă eu am declarat o cameră sau o jumătate de cameră nerezidenţial şi restul în scop rezidenţial?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Este o prevedere care spune că acolo unde lucrurile nu sunt clare şi utilizarea este cu activitate de vreun fel, calificarea clădirii ca rezidenţială sau nerezidenţială se face în funcţie de cine este plătitorul facturilor de utilităţi.

    MIHAELA MITROI, PwC: Este cazul persoanelor fizice, care fac deducere a facturilor de utilităţi şi atunci plătesc impozit pentru clădire nerezidenţială pe întreaga suprafaţă. Este o modalitate prin care să simplifice o situaţie destul de complicată. Atenţie însă, pentru oricine va fi în situaţia aceasta, dacă se merită deducerea facturilor comparativ cu cât vor plăti ca nerezidenţiali, pentru că nu se prea merită.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Categoric, impactul va fi la persoanele fizice, nu la cele juridice. La persoanele fizice, după părerea mea, în momentul în care o singură cameră din apartament este folosită de un PFA sau o microîntreprindere, este vorba despre o clădire rezidenţială şi se impozitează după regula de rezidenţial la persoană fizică. Dacă este folosită camera declarată cu activitate, prima întrebare este dacă poate fi delimitată distinct suprafaţa. Se ştie, camera mică are 12 mp. Evaluatorul poate să evalueze o cameră dintr-un apartament prin cost? Nu poate, pentru că pentru a-şi putea desfăşura activitatea acolo are nevoie şi de o cotă de utilităţi. Această situaţie se încadrează în categoria în care suprafeţele nu sunt indentificabile distinct. Se mută la articolul din cod care face referire la cine plăteşte utilităţile.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: La persoanele juridice, cota e impozitare pentru proprietăţile rezidenţiale este mai mică decât în trecut. Problema este la persoanele fizice, care trebuie să înţeleagă că în acest moment nu se pot evalua părţi din proprietăţi rezidenţiale, nu există nicio metodologie care să admită pro rata la o valoare de cost şi atunci se va face încadrarea de rezidenţial sau nerezidenţial pentru cine plăteşte utilităţile.

    MIHAELA MITROI, PwC: Deci nici măcar o cameră nu poate avea activitate.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Da, pentru că dacă persoana fizică are un nivel întreg închiriat unei firme din cele zece pe care le deţine, această suprafaţă este cunoscută şi poţi să aplici regula cu suprafeţe distincte şi cu impozit ponderat. În cazurile în care lucrurile sunt clare. De aceea trebuie refăcute contractele de închiriere. În clipa în care ai un contract de închiriere ca persoană fizică, trebui scris în contract cine plăteşte cheltuielile cu utilităţile. Dacă sunt deduse de chiriaş, impozitul este pe clădire nerezindenţială. Dacă însă proprietarul este plătitorul utilităţilor, încadrezi clădirea la rezidenţial, persoane fizice.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În realitate aceste utilizări mixte sunt în general la construcţii care au avut iniţial o structură de locuinţe. Sunt apartamente sau case care au fost construite pentru a fi locuite. Propunerea noastră iniţială a fost să fie lăsate aşa şi să fie impozitate în funcţie de funcţionarea lor, neavând importanţă că este coafor, solar sau magazin la parter de bloc, pentru că tot un apartament este. Iar oamenii plătesc probabil impozit pe activitate, n-are rost să plătească diferit şi pe această clădire. A fost respinsă, dar pentru că este atât de complicat acest subiect al declaraţiei, nu este exclus ca pe viitor să ajungă să o simplifice. Cu cât mai puţine proprietăţi vor fi încadrate la utilizare mixtă, cu atât va fi mai bine pentru toată lumea. Ideea de la care s-a plecat a fost să elimine discriminările actuale, când persoanele fizice deţin proprietăţi nerezidenţiale şi să plătească impozit mult mai mic decât persoanele juridice care au acelaşi tip de clădiri.

    DANIEL MANAŢE, ANEVAR: Din câte ştiu până în momentul acesta din discuţii cu contribuabili mai degrabă mici, marea lor majoritate – mă refer la persoanele fizice care în imobilele lor au şi activităţi de tip comercial – au spus că sunt pregătiţi să declare nu o cameră, ci o bucăţică de cameră. Şi i-am întrebat pe toţi ce o să facă evaluatorul în aceată condiţie, o să vină cu ruleta? E chiar imposibil să evaluezi aşa ceva, pentru că acea cameră nu este căzută din cer. Multe oraşe care au un istoric, în centru sunt imobile foarte complicate, cu dependinţe, cu acces. Acolo este aproape imposibil să stabileşti ce şi cum. Chiar nu se poate face. Trebuie găsită o altă soluţie.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În Codul fiscal este folosită sintagma „evidenţierea distinctă a suprafeţelor folosite în scop rezidenţial şi nerezidenţial din aceeaşi clădire“, iar în mintea oricărui om care foloseşte informaţiile publice crede că suprafaţa de 12 mp a camerei mici este suficient de distinct stabilită. Noi venim mai departe şi spunem că pentru a estima valoarea unei camere nu avem pârghiile să facem acest lucru. Iar dacă unii vor declara şi o parte din cameră, deja am ajuns într-o zonă în care muncim mult prea mult pentru efecte deloc importante. Foarte mulţi dintre proprietarii de apartamente care le-au închiriat nu ştiu dacă PFA-ul sau firma care are sediu acolo deduce cheltuielile.

     

  • AMNISTIA FISCALĂ, extinsă şi la persoanele fizice

    “Ieri (miercuri -n.r.) a fost pe masa Guvernului un proiect de amnistie fiscală, destinat contribuabililor persoane fizice şi juridice care au de plătit dobânzi şi penalităţi de întârziere (aferente impozitelor neachitate – n.r.), să le putem şterge penalităţile dacă îşi vor plăti până în martie 2016 principalul şi dobânzile. Mai mult, nu mai cerem garanţii pentru această eşalonare“, a declarat joi ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, într-o conferinţă.

    El a arătat că, astfel, firmele pot participa la licitaţii, după ştergerea acestor penalităţi, Guvernul dorind să impulsioneze piaţa.

    Ministrul a precizat că penalităţile sumelor aferente nu se vor aplica nici pentru cei care depun declaraţii rectificative până în martie 2016.

    “Eu încerc să mai adaug ceva. Pe lângă penalităţile care se şterg, şi măcar o parte din dobânzi, până la limita costului pe care îl am atunci când eu mă împrumut din piaţă ca stat, să poată fi şterse“, a menţionat Teodorovici.

    Statul român se împrumută în prezent, în medie, la dobânzi de 1,5% pe an.

    Ministrul a punctat, răspunzând unei înrebări, că penalităţile de întârziere vor fi şterse pentru datoriile “din orice zonă”, incluzându-le astfel şi pe cele aferente contractelor de drepturi de autor.

    Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă publicat vinerea trecută de Finanţe, companiile care înregistrează la 30 septembrie datorii la bugetul de stat vor fi scutite de penalităţile de întârziere aferente dacă achită până la 31 martie obligaţiile principale de plată, iar până la 30 iunie dobânzile aferente.

    Astfel, penalităţile de întârziere aplicate pentru datoriile înregistrate vor fi anulate dacă firmele îndeplinesc o serie de condiţii, printre care stingerea, până la termenul de plată prevăzut de Codul de procedură fiscală, a eventualelor dobânzi calculate până la data achitării obligaţiilor de plată principale.

    De asemenea, trebuie să achite datoriile principale curente, până la data depunerii cererii de anulare a penalităţilor de întârziere, cu termene de plată cuprinse între 1 octombrie şi 31 martie 2016.

    Firmele cu datorii vor depune toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data înregistrării cererii de anulare a penalităţilor de întârziere, al cărei termen maxim este 30 iunie 2016.

    Prin proiectul de act normativ Guvernul intenţionează să anuleze şi penalităţile de întârziere datorate şi neachitate la 30 septembrie 2015, aferente obligaţiilor de plată principale cu termene de plată anterioare acestei date şi stinse până atunci, cu condiţiile ca până la 31 martie firmele să stingă dobânzile aferente respectivelor obligaţii de plată principale şi să depună cererea de anulare a penalităţilor de întârziere până la 30 iunie 2016.

    Proiectul ar putea fi aprobat în Guvern săptămâna viitoare.

  • ANAF verifică în sfârşit şi oameni care nu au venituri sau au venituri mici dar au palate si maşini de lux

    Direcţia Verificări Fiscale din ANAF a demarat un program menit să verifice averile persoanelor în care există discrepanţe între venitul declarat şi averea afişată (maşini de lux, imobile şi alte bunuri de mare valoare), arată un comunicat al ANAF.

    În eşantionul supus analizei au intrat aproximativ 300.000 de persoane.

    “După 25 de ani în care inechitatea, sub toate formele ei, a marcat evoluţia României şi a românilor, a venit momentul să schimbăm această stare de fapt, măcar în domeniul fiscalităţii. Acum a venit momentul, după doi ani de pregătiri laborioase, să apăsăm şi mai tare pedala luptei împotriva evaziunii, inclusiv pe segmentul persoanelor fizice. Fie ele personalităţi ale vieţii publice, manelişti, cămătari etc, cu toţii fiind pentru noi doar contribuabili cu obligaţii declarative. Cu toţii vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să facă dovada fiscalizării veniturilor cu care şi-au construit averile”, a declarat Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele ANAF.

    Programul demarat vizează verificarea veniturilor şi a declarării acestora începând cu anul 2011. 132.246 de persoane fizice au diferenţă între veniturile estimate şi veniturile declarate mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 de lei. Aproape 8.000 de contribuabili sunt propuşi pentru verificare amănunţită (aici intră persoanele cu venituri volatile-showbiz, patronul bogat de firmă săracă, persoane cu patrimoniu semnificativ, dar fără activităţi economice cunoscute).

    Pentru a face aceaste verificări ANAF a înfiinţat 8 servicii de verificări fiscale în toată ţara şi a alocat 100 de posturi. Iar primiilor 60 de ispectori le-au fost alocate 313 cazuri pentru prima etapă.

  • Klaus Iohannis a promulgat Legea privind procedura insolvenţei persoanelor fizice

    În calitate de for decizional, Camera Deputaţilor a adoptat, pe 20 mai, în unanimitate, proiectul Legii insolvenţei persoanelor fizice, care prevede ca orice cetăţean aflat în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, să îşi poată reeşalona datoriile pe baza unui plan de redresare financiară pe o perioadă de cinci ani.

    Toate grupurile parlamentare au susţinut acest proiect iniţiat de deputatul PSD Ana Birchall şi de alţi 153 de parlamentari.

    Deputatul PSD Ana Birchal a spus atunci că este o “istorie legislativă”, fiind prima dată când cetăţenii vor avea o lege a insolvenţei persoanei fizice.

    “Proiectul are la bază studii din 12 state şi este rezultatul dezbaterilor purtate încă din martie 2014 cu toate instituţiile implicate. Legea va fi un ajutor real pentru românii de bună-credinţă sufocaţi de datorii”, a mai spus Birchall.

    Deputatul PSD Ciprian Nica a apreciat că este o iniţiativă “sută la sută a PSD”, cu sprijinul Guvernului şi al instituţiilor.

    Deputatul PNL Ioan Cupşa a spus, însă, că PNL votează acest proiect de lege pentrui că este “o iniţiativă eminamente liberală”, care este pe rolul Parlamentului încă din 2010.

    La rândul său, deputatul PNL Andreea Paul a arătat că tema insolvenţei persoanelor fizice a apărut pe fondul crizei francului elveţian şi la presiunile PNL.

    “Tema a apărut pe fondul crizei fancului elveţian şi la presiunile Partidului Naţional Liberal. PNL va vota pentru această lege, dar să nu luăm din efortul Ministerului de Justiţie pentru a face practicabil acest proiect de lege. Presiunea pusă în dezbaterea parlamentară de PNL a contat mult şi a condus la adoptarea acestui proiect”, a susţinut Andreea Paul.

    Deputatul UDMR Mate Andras a spus că şi UDMR susţine această lege, pentru că este “utilă”.

    Potrivit prevederilor adoptate, de această lege va beneficia orice debitor de bună-credinţă care are “un necaz financiar”, nu din vina sa, acesta putând să îşi reeşaloneze datoriile, pe baza unui plan de redresare, pe o perioadă de cinci ani. În momentul în care îşi deschide procedura de insolvenţă, debitorul nu mai poate fi executat silit şi este stopată orice penalitate sau majorare de întârziere.

    “Orice debitor de bună-credinţă care are un necaz financiar independent de voinţa sa, din momentul în care îşi deschide procedura insolvenţei persoanei fizice nu mai stă cu grija că va fi executat silit sau că rămâne pe drumuri, deci executarea silită este reglementată ca o excepţie, nu ca o regulă. Un debitor de bună-credinţă, dacă are anumite datorii şi consideră că se poate redresa financiar şi este în necaz financiar fără vina sa, poate, în baza unui plan de rambusare care se poate întinde pe cinci ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă un an, să îşi reeşaloneze aceste datorii astfel încât să nu fie executat silit. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă nu mai sunt acumulate datorii la datorii, penalităţi la penalităţi la o rată bancară. Orice penalitate, majorarea de întârziere se stopează automat”, a explicat Ana Birchall prevederile legii.

    Proiectul mai prevede că orice debitor care după 90 de zile de la data scadentă a unei datorii ştie că nu mai poate să îşi achite aceste datorii poate să ceară intrarea în insolvenţă şi, în felul acesta, să se poată redresa financiar în baza acestui plan de rambursare, a mai spus ea.

    “Avem două proceduri: atunci când debitorul nu are nicio şansă să se redreseze poate solicita lichidarea sau îşi poate reeşalona datoriile, pe baza planului de rambursare pe care îl propune, sub supravegherea şi consultanţa unui administrator al procedurii desemnat de o comisie de insolvenţă. Acest admnistrator poate fi dintre practicienii în insolvenţă, avocaţi, notari sau executori judecătoreşti. Cheltuielile în procedura de rambursare sunt prevăzute în planul de rambursare, iar cheltuielile de demarare a acestei proceduri sunt suportate de la bugetul de stat”, a mai arătat Birchall.