BusinessMagazin

Tag: pedeapsa

  • Djohar Ţarnaev, condamnat la moarte pentru atentatul de la Boston

    Juriul federal a ales ca Ţarnaev, în vârstă de 21 de ani, să fie executat prin injectare letală. Pedeapsa alternativă era închisoarea pe viaţă, fără posibilitatea să fie eliberat condiţionat.

    Acelaşi juriu l-a găsit vinovat pe etnicul cecen, luna trecută, de plasarea a două bombe improvizate în oale sub presiune în zona aglomerată a liniei de sosire a maratonului şi de uciderea prin împuşcare a unui poliţist. Este vorba despre unul dintre cele mai mediatizate atentate comise pe teritoriul american de la atacurile din 11 septembrie 2001.

    Ţarnaev, îmbrăcat cu o bluză sport închisă la culoare şi o cămaşă deschisă la culoare, a ascultat tăcut verdictul juriului, cu aceeaşi atitudine stoică pe care a afişat-o de la începutul audierilor.

    Tamerlan Ţarnaev, în vârstă de 26 de ani la momentul faptelor, a fost ucis într-un schimb de focuri cu poliţia la Watertown, la periferia Bostonului.

    Timp de zece săptămâni, juriul a audiat aproximativ 150 de martori, inclusiv victime ale atentatului.

    Procurorul l-a prezentat pe Djohar ca pe un adept al tezelor islamiste ale reţelei teroriste Al-Qaida şi a argumentat că atentatul a fost comis ca represalii faţă de intervenţia armatei americane în anumite ţări musulmane din Orientul Mijlociu.

    Avocaţii apărării au deschis procesul, pe 5 martie, urmând o strategie neaşteptată. Ei au recunoscut că Djohar Ţarnaev a comis toate faptele de care era acuzat, dar au argumentat că clientul lor a fost doar un simplu executant al ordinelor date de către fratele său Tamerlan.

    Juraţii au fost de acord cu circumstanţele agravante prezentate de către acuzare, admiţând în unanimitate că acuzatul nu a arătat nici urmă de regret. În schimb, ei au respins circumstanţele atenuante prezentate de către apărare, care a insistat că acuzatul a acţionat sub influenţa fratelui său mai mare.

    Decizia juriului urmează să fie anunţată oficial acuzatului de către judecătorul George O’Toole, preşedintele completului, într-o audiere care urmează să aibă loc în lunile următoare.

    Avocaţii apărării urmează să facă apel împotriva condamnării.

    Pedeapsa cu moartea rămâne un subiect sensibil în statul Massachusetts, unde nu a mai fost aplicată de aproape 70 de ani. Pedeapsa capitală a fost abolită pentru infracţiuni penale prevăzute de dreptul local.

    Djohar Ţarnaev a fost judecat pentru o infracţiune penală federală şi îi poate fi aplicată pedeapsa capitală, prin injectare letală.

     

  • DNA cere majorarea pedepsei lui Mitrea, în dosarul de corupţie privind renovarea casei mamei sale

    Ultimul termen din dosarul lui Mitrea este judecat vineri de Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va da o decizie definitivă în acest caz.

    Procurorul de şedinţa al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a reiterat acuzaţiile care i se aduc lui Miron Mitrea, a prezentat din nou probele cu care anchetatorii au dovedit aceste fapte şi a arătat că, în raport de acest probatoriu, dar şi de calitatea pe care o avea Mitrea la momentul săvârşirii faptelor, se impune o majorare a pedepsei de doi ani de închisoare cu executare, stabilită de prima instanţă de judecată.

    Procesul continuă cu pledoariile avocaţilor lui Miron Mitrea şi ai Irinei Paula Jianu.

    După ce instanţa va încheia discuţiile în dosarul lui Miron Mitrea, urmează să rămână în pronunţare şi să anunţe data la care va da decizia definitivă.

    În 15 octombrie 2014, instanţa supremă l-a condamnat pe Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000 – 2004 şi parlamentar PSD la data trimiterii în judecată, la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, pentru a o menţine pe Irina Jianu în funcţiile de inspector şef adjunct şi, ulterior, inspector şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

    Instanţa l-a achitat pe Mitrea pentru instigare la fals şi a mai dispus încetarea procesului penal în cazul său pentru uz de fals. Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus confiscarea a 169.440 de lei de la Mitrea şi a fost menţinut sechestul asigurător pus de procurori.

    Irina Paula Jianu, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la cinci luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită.

    Nicolae Popescu, fost arhitect şef al Primăriei Voluntari, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare pentru fals în acte şi două luni pentru favorizarea infractorului. Instanţa a decis să cumuleze aceste pedepse cu o alta de trei ani de închisoare, dintr-un alt dosar. Judecătorii au constatat că pedeapsa de trei ani de închisoare a fost executată.

    Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că lucrările de construcţii, amenajare şi dotare au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.

    “Foloasele necuvenite au fost pretinse şi primite în schimbul numirii şi menţinerii Irinei Paula Jianu în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. La momentul numirii în funcţia publică Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepreşedinte, respectiv acţionar la societăţile comerciale menţionate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Cei trei inculpaţi au fost trimişi iniţial în judecată în 5 martie 2009, însă ICCJ a dispus ca dosarul să ajungă din nou la Direcţia Naţională Anticorupţie, din cauza unor vicii de procedură. În 26 aprilie 2012, procurorii DNA l-au anunţat pe Miron Mitrea că încep din nou urmărirea penală împotriva lui, iar dosarul a fost înregistrat la ICCJ în 25 octombrie 2013.

    Camera Deputaţilor a respins, în 13 august 2008, solicitarea DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Miron Mitrea.

    Social-democratul Miron Mitrea şi-a anunţat, la începutul lunii septembrie 2008, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia din acest for, motivând că recurge la acest gest pentru a nu i se mai spune că se ascunde în spatele imunităţii.

    Ulterior, Mitrea a obţinut un mandat de senator (2008 – 2012) şi un nou mandat de deputat (2012 – 2016).

    În 2 februarie 2015, Miron Mitrea a demisionat din Parlament, plenul Camerei Deputaţilor luând act atunci de demisia acestuia.

    Irina Jianu, condamnată la şase ani de închisoare în dosarul “Trofeul calităţii” şi la patru ani în cazul “Zambaccian”, plus un spor de nouă luni, a fost eliberată condiţionat în 13 ianuarie, după ce a ispăşit doi ani şi şase luni din pedeapsă. Irina Jianu era încarcerată în Penitenciarul Bacău din iunie 2012.

  • Omul de afaceri Dan Adamescu, condamnat la 4 ani şi 4 luni de închisoare

    Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a decis, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă, că omul de afaceri Dan Adamescu este vinovat pentru faptele de corupţie de care l-au acuzat procurorii şi l-au condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare cu executare şi trei ani interdicţia unor drepturi, printre care şi dreptul de a fi director şi administrator al unei societăţi sau de a coordona societăţi comerciale, în ţară sau în străinătate.

    Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucureşti, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar – 22 de ani de închisoare cu executare -, pentru intervenţii în cauze de insolvenţă. Judecătorii Curţii de Apel i-au aplicat lui Moldovan pedepse de aproximativ şase ani pentru fiecare faptă de care a fost acuzat. În urma contopirii pedepselor, instanţa a decis ca Moldovan să fie condamnat la şase ani şi zece luni de închisoare, la care au adăugat un spor de 15 ani şi două luni de închisoare, ceea ce reprezintă o treime din totalul celorlalte pedepse.

    În 24 iunie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Dan Adamescu, judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti, şi pe omul de afaceri Iosif Armaş, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă.

    Adamescu este acuzat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă.

    Procurorii i-au trimis în judecată şi pe practicienii în insolvenţă Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) şi Emanoil Postelnicu şi Gabriel Hanganu, pentru dare de mită.

    Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

    Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.

  • Adrian Năstase a primit spor de pedeapsă: Va executa 4 ani şi 6 luni de închisoare

    Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a admis, marţi, contestaţia Direcţiei Naţionale Anticuropţie (DNA) şi a dispus ca la pedeapsa de patru ani de închisoare pe care o execută Adrian Năstase să se adauge un spor de pedeapsă de şase luni.

    Decizia a fost luată în dosarul în care Adrian Năstase a cerut contopirea pedepselor de patru ani de închisoare din dosarul “Zambaccian” şi de doi ani de închisoare din dosarul “Trofeul calităţii”.

    Hotărârea instanţei este definitivă, Adrian Năstase urmând să execute o pedeapsă de patru ani şi şase luni de închisoare.

    În aceste condiţii, avocatul lui Adrian Năstase nu mai poate solicita liberarea condiţionată, aşa cum intenţiona să facă dacă fostul premier rămânea cu pedeapsa de patru ani.

    Tribunalul Bucureşti a decis, în 8 mai, ca Adrian Năstase să execute patru ani de închisoare, fără a-i aplica un spor de pedeapsă, după comasarea condamnărilor primite de fostul premier în dosarele “Zambaccian” şi “Trofeul calităţii”.

    Prin decizia din 8 mai, instanţa a decis să scadă din pedeapsa de patru ani perioada în care Năstase a stat în penitenciar, respectiv din 20 iunie 2012 până în 18 martie 2013 şi din 6 ianuarie până în prezent. Totodată, Tribunalul Bucureşti a dispus ca, după terminarea executării pedepsei, Năstase să aibă mai multe interdicţii, pe o perioadă de cinci ani.

    Decizia a fost contestată de procurori la Curtea de Apel Bucureşti, care a pronunţat o decizie definitivă în acest caz.

    DNA ceruse Curţii de Apel Bucureşti ca la pedeapsa de patru ani pe care o execută Adrian Năstase să se aplice un spor de un an.

    Instanţa supremă i-a condamnat în 6 ianuarie, în dosarul Zambaccian, pe Adrian Năstase la patru ani de închisoare cu executare, pe soţia acestuia, Dana Năstase, la trei ani cu suspendare, iar pe Irina Jianu, la patru ani cu executare. Adrian Năstase a fost încarcerat în aceeaşi zi.

    Fostul premier a fost acuzat în dosarul “Zambaccian” pentru că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

    În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, tot de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul “Trofeul calităţii”. El a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

    În dosarul “Mătuşa Tamara”, Adrian Năstase a fost achitat definitiv, în septembrie 2012, de Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru fapte de corupţie. În acelaşi dosar au fost achitaţi şi Ioan Melinescu şi Ristea Proboi, pentru complicitate la fapte de corupţie.

  • Un hacker român a inventat, din puşcărie, sistemul care face imposibilă fraudarea bancomatelor

    Valentin Boantă este deţinut al Penitenciarului Vaslui, acolo unde are de ispăşit o pedeapsă de cinci ani. El a profitat încă de timpul în spatele gratiilor pentru a dezvolta un dispozitiv care să împiedice exact tipul de infracţiune pentru care el a fost condamnat.

    Boancă a fost condamnat pentru că fabrica dispozitive de clonare a cardurilor. Mai precis, atunci când clientul folosea terminalul băncii pentru a retrage numerar, aparatul copia datelor pentru ca acestea să poată fi ulterior folosite ilegal.

    Bărbatul, născut la Oneşti şi absolvent al Liceului de arte plastice “Nicolae Tonitza” din Bucureşti a realizat în timp ce era la închisoare macheta unui dispozitiv ce roteşte cardurile în momentul introducerii acestora în terminat, astfel încât orice aparat ilegal de clonare devine inutil. El a trimis macheta către Salonul internaţional de invenţii de la Geneva şi, spre surprinderea sa, a obţinut Premiul internaţional al presei în 2013.

    “Sunt un băiat care a activat într-un domeniu greşit, am fost prins, mi-am recunoscut greşeala, îmi duc crucea, şi sper să am o şansă să demonstrez că a fost o greşeală singulară”, a mărturisit Valentin Boancă, conform celor de la Vremea Nouă.

  • Cristian Cioacă, CONDAMNAT DEFINITIV LA 15 ANI ŞI 8 LUNI DE ÎNCHISOARE pentru uciderea Elodiei Ghinescu

     Curtea de Apel Piteşti, care miercuri după amiază s-a pronunţat definitiv în acest doar, a schimbat încadrarea juridică a faptei din “omor” în “lovituri cauzatoare de moarte”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    De altfel, la ultima înfăţişare din acest dosar instanţa de judecată a pus în discuţie din oficiu schimbarea încadrării juridice în acest sens.

    În urmă cu aproape o lună, a avut loc ultima înfăţişare în procesul în care Cristian Cioacă este acuzat de omor. Procurorii care au instrumentat acest dosar au cerut pentru Cioacă pedeapsa maximă, de 25 de ani de detenţie, avocata familiei Ghinescu, Crina Radu, a solicitat schimbarea încadrării juridice din “omor” în “omor calificat prin cruzimi cu premeditare şi de interes material”, în timp ce instanţa a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice din “omor” în “lovituri cauzatoare de moarte” în cazul lui Cristian Cioacă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce nu a fost mărită pedeapsa lui Năstase. MOTIVAREA instanţei

     Potrivit motivării deciziei luate în 8 mai de judecătoarea Manuela Golea Mladin, pedeapsa de patru ani de închisoare este “suficientă” şi aptă să producă “transformări reale şi profunde ale conştiinţei petentului şi, pe cale de consecinţă, modificări statornice, de durată ale comportamentului acestuia”.

    Printre motivele pentru care instanţa a decis să nu-i majoreze pedeapsa lui Năstase se află “lipsa antecedentelor penale (evident anterior momentului comiterii celor trei infracţiuni de către condamnat), micromediul persoanei condamnatului, relaţiile acestuia pe diferite planuri – cu ambianţa socială, în cadrul acestor din urmă aspecte un loc central ocupându-l gradul integrării sociale sub multiplele sale aspecte: profesională, familială (neputând fi indiferente sub aspectul caracterizării persoanei şi implicit al individualizării pedepsei globale, aspecte ca atitudinea condamnatului faţă de membrii familiei sale, modul în care se îngrijeşte de întreţinerea şi educaţia copiilor, atmosfera creată în cadrul familiei, grija faţă de patrimoniul familiei), cultural – obştească (nivelul de pregatire culturală şi politico-ideologică, participarea la viaţa culturală şi la acţiunile sociale generale, atitudinea faţă de îndatoririle sociale, gradul de aderare la procesul creării omului responsabil)”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Năstase află astăzi dacă pedeapsa de 4 ani de închisoare va fi MAJORATĂ

     În timpul judecării cererii de contopire a pedepselor, avocaţii au depus la instanţă CV-ul lui Adrian Năstase, pentru a demonstra faptul că fostul premier nu are nevoie de un spor de pedeapsă pentru a fi reeducat.

    Apărătorii fostului premier au punctat faptul că în dosarele “Trofeul calităţii” şi “Zambaccian”, condamnările au fost orientate către minimum de pedepasă pentru faptele de care Adrian Năstase a fost acuzat de procurori.

    Avocaţii lui Năstase au vorbit în faţa instanţei şi despre profilul socio-moral al fostului premier, arătând că el a executat deja 266 de zile din pedeapsa de doi ani de închisoare primită în dosarul “Trofeul calităţii”, astfel că scopul pedepsei a fost îndeplinit.

    Avocaţii lui Năstase au introdus, în 23 ianuarie, la Tribunalul Bucureşti, cererea de contopire a pedepselor primite de clientul lor în dosarele “Trofeul calităţii” şi “Zambaccian”, de doi ani şi, respectiv, patru ani de închisoare cu executare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA cere ca la pedeapsa lui Năstase, de patru ani de închisoare, să se adauge un spor de un an

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opozantul rus Aleksei Navalnîi, condamnat la plata unei amenzi de 6.000 de euro, pentru calomnie

     Justiţia nu a decis însă transformarea pedepsei de cinci ani de închisoare cu suspendare într-o sentinţă cu executare într-un alt proces, cum se temeau susţinătorii opozantului rus.

    Apropiaţii opozantului susţin însă, într-un mesaj publicat pe blogul său, că această problemă urmează să fie decisă într-o şedinţă ulterioară de tribunal.

    În decizia de marţi, justiţia rusă l-a acuzat pe Navalnîi că a folosit reţeaua Twitter pentru a “acuza, fără dovezi” un deputat moscovit de “toxicomanie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro