Tag: parteneriat

  • Nu vă e ruşine? Dacă statul greşeşte, nu păţeşte nimic. Dacă privatul greşeşte, îl vreţi în puşcărie!

    Sunt „n” cazuri cunoscute prin care reprezentanţi ai statului au recunoscut public că există greşeli flagrante ale statului în raport cu mediul privat, în multiple chestiuni economice şi sociale. Ce s-a întâmplat? Nimic” Statul şi-a văzut de treabă. Angajaţii statului, la fel. Atâta timp cât răspunderea nu este nominală/individuală, bugetarii cu funcţii de răspundere, plătiţi cu bani grei-în multe situaţii, îşi văd nestingheriţi dejob, sfidând logica elementară. Şi lucrurile s-au perpetuat în timp. Acum chiar au degenerat…
     
    Ca şi în mediul privat, statul este reprezentat de oameni. Ei au un nume, prenume şi ocupă funcţii temporare. Ceea ce nu prea au se  cheamă „responsabilităţi”. De bun simţ nu mai poate fi vorba. Lipseşte un fel de  „fişă a postului”, pe care orice antreprenor serios o are în propria companie, cam pe toate posturile care contează. Şi mediul privat, chiar contează fiecare post. Pentru că, privatul lucrează cu banii lui. Reprezentanţii statului învârt banii altora. Adciă lumea, ce surpriză!, tot ai privaţilor!
     
  • Nu vă e ruşine? Dacă statul greşeşte, nu păţeşte nimic. Dacă privatul greşeşte, îl vreţi în puşcărie!

     Sunt “n” cazuri cunoscute prin care reprezentanti ai statului au recunoscut public ca exista greseli flagrante ale statului in raport cu mediul privat, in multiple chestiuni economice si sociale. Ce s-a intamplat? Nimic! Statul si-a vazut de treaba. Angajatii statului, la fel. Atata timp cat raspunderea nu este nominala/individuala, bugetarii cu functii de raspundere, platiti cu bani grei – in multe situatii, isi vad nestingheriti de job, sfidand logica elementara. Si lucrurile s-au perpetuat in timp. Acum chiar au degenerat…

        Ca si mediul privat, statul este reprezentat de oameni. Ei au nume, prenume si ocupa functii temporare. Ceea ce nu prea au se cheama “responsabilitati”. De bun simt nu mai poate fi vorba. Lipseste un fel de “fisa postului”, pe care orice antreprenor serios o are in propria companie, cam pe toate posturile care conteaza. Si in mediu privat, chiar conteaza fiecare post. Pentru ca, privatul lucreaza cu banii lui. Reprezentantii statului invart banii altora. Adica, culmea, ce surpriza!, tot ai privatilor!

        Cine este statul? Uite o intrebare la care cu greu poti sa dai un raspuns corect. Suntem noi, privatii? Nu prea cred. Noi suntem cei mai buni contribuabili, dar nu luam decizii pentru altii, ci numai pentru noi. Cine are puterea reprezinta statul, dar nu si atunci cand greseste. Aici e problema! Cand are nevoie de bani sau cand ia decizii dure statul devine jandarm, anchetator, politist, agresor, persecutor, judecator si orice ii convine. Nici nu ar fi de condamnat daca, atunci cand la randul lui greseste, reprezentantii de rang inalt ai statului ar spune: “da, am gresit, ne asumam si platim, la fel ca oricine”. Nu, atunci statul se fofileaza, nu-si cere nici macar scuze, se face ca uita si chiar isi bate si joc, uneori.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Programul Opening Opportunitie, printre cele 5 iniţiative europene premiate în competiţia European Digital Skills Awards

    Câştigătorii competiţiei Digital Skills Awards au fost selectaţi de Comisia Europeană şi de către secretariatul Coaliţiei Digital Skills and Jobs, iar premiul primit de Opening Opportunities a fost înmânat de Mariya Gabriel, Comisarul European pentru economie şi societate digitală.

    “Suntem onoraţi să primim acest premiu din partea Comisiei Europene. Am fost privilegiaţi cu oportunitatea să conectăm profesionişti în IT care îşi dedică timpul şi pasiunea pentru tehnologie cu liceeni grozavi care trăiesc la intensitate maximă momentul în care reuşesc să vadă un produs de tehnologie creat chiar de ei. Suntem norocoşi să putem facilita această relaţie de peste 4 ani şi să avem alături bibliotecari şi profesori dedicaţi în a facilita această relaţie.” – Elena Coman, Director de Programe, Asociaţia Techsoup.

    Opening Opportunities a debutat în 2013 şi, de patru ani, pregăteşte de elevi de liceu pentru inovaţie şi le hrăneşte pasiunea pentru tehnologie, ajutându-i să experimenteze crearea de produse de tehnologie. În cele patru ediţii de până acum, a adus tehnologia în vieţile a peste 7.000 de liceeni care au participat la mai mult de 100 de evenimente locale, facilitate de biblioteci şi licee locale. Peste 1.700 liceeni cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani, din peste 50 de licee din România au lucrat alături de peste 150 de mentori voluntari, angajaţi ai Microsoft România, şi au dezvoltat peste 50 de proiecte tehnice, fie că au fost website-uri, aplicaţii de mobil şi desktop, jocuri de calculator sau proiecte de robotică.

    Acest program este bazat pe credinţa că pregătirea tinerilor pentru un prezent şi viitor din ce în ce mai digitalizat trebuie să se concentreze pe facilitarea drumului elevilor de la consumator de tehnologie la creator de tehnologie, pe punerea lor într-un context de muncă în echipă, în care îşi construiesc produsele bazate pe nevoi şi cu feedback de la utilizatori.

  • Asociaţia Sută la Sută Românesc a lansat platforma Tribuna Consumatorilor

    Proiectul este singura platformă online care înglobează informaţii şi corecte pentru toate tipurile de consumatori. Fiecare dintre cele patru arii acoperite – tehnologie, bani, casă şi familie, auto şi călătorii – cuprinde subdivizii cu informaţii practice şi răspunsuri la întrebările cele mai frecvent întâlnite în rândul consumatorilor.


    Proiectul beneficiază şi de sprijinul unor instituţii de stat cu rol în domeniul protecţiei consumatorilor, precum Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) şi a unei serii de asociaţii şi instituţii reprezentative din diferite domenii de activitate, primii parteneri în cadrul proiectului fiind: Asociaţia Presei Agricole din România (APAR), Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO), Centrul de Soluţionare Alternativă a Litgiilor din Domeniul Bancar (CSALB), Institutul Bancar Român (IBR), Asociaţia Patronatelor din Industria Laptelui (APRIL), C.N.I.E.P Larex şi Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN).


    „Tribuna Consumatorilor va deveni, cu siguranţă, prima sursă la care consumatorul apelează atunci când are nevoie de informaţii cu privire la drepturile sale, fie că este vorba despre încheierea unei poliţie de asigurare , de accesarea unui împrumut bancar, achiziţionarea de electrocasnice şi nu numai. Am avut această iniţiativă după ce am constatat că furnizorii şi consumatorii au nevoie de o punte de comunicare prin care relaţia lor să se îmbunătăţească. Ştim că buna cunoaştere a drepturilor consumatorilor este un prim pas către întărirea acestei relaţii, contribuind semnificativ la calitatea serviciilor şi a produselor existente”, a declarat Adrian Iordache, iniţiator al proiectului. Conţinutul prezent pe Tribuna Consumatorilor va fi actualizat în permanenţă cu cele mai noi informaţii cu privire la drepturile consumatorilor.

  • Coşmarul locurilor de parcare din Bucureşti: Cum am ajuns să cheltuim şi 12.000 de euro pe un loc de parcare

    Dacă cele mai multe centre comerciale şi malluri oferă acces gratuit clienţilor, iar birourile percep chirie lunară, cei mai mulţi constructori de locuinţe aleg să vân­dă separat locul de parcare, iar în Capitală acesta costă în­tre 3.000 de euro pentru un loc la suprafaţă în sudul Bucu­reş­tiului, la 10.000-15.000 de eu­ro unul subteran în zona cen­trală sau cea de nord.
     
    În jurul Capitalei sunt dez­voltatori care oferă „gratu­it“ locul de parcare, însă acest gratuit poate însem­na de cele mai multe ori că blocul nu are suficiente locuri, iar proprie­ta­rii să-şi împartă singuri parca­rea, iar astfel de situaţii se în­tâl­nesc în zone precum Popeşti-Leordeni.
     
    De partea cealaltă, dezvoltatorii serioşi vând locul de parcare cu intabulare, cadastru, schiţă, întocmai precum orice teren.
     
  • Coşmarul locurilor de parcare din Bucureşti: Cum am ajuns să cheltuim şi 12.000 de euro pe un loc de parcare

    Dacă cele mai multe centre comerciale şi malluri oferă acces gratuit clienţilor, iar birourile percep chirie lunară, cei mai mulţi constructori de locuinţe aleg să vân­dă separat locul de parcare, iar în Capitală acesta costă în­tre 3.000 de euro pentru un loc la suprafaţă în sudul Bucu­reş­tiului, la 10.000-15.000 de eu­ro unul subteran în zona cen­trală sau cea de nord.
     
    În jurul Capitalei sunt dez­voltatori care oferă „gratu­it“ locul de parcare, însă acest gratuit poate însem­na de cele mai multe ori că blocul nu are suficiente locuri, iar proprie­ta­rii să-şi împartă singuri parca­rea, iar astfel de situaţii se în­tâl­nesc în zone precum Popeşti-Leordeni.
     
    De partea cealaltă, dezvoltatorii serioşi vând locul de parcare cu intabulare, cadastru, schiţă, întocmai precum orice teren.
     
  • S-a lansat prima aplicaţie de transfer de bani în sistem Peer-2-Peer din România

    Aplicaţia le permite utilizatorilor să realizeze transferuri de bani din şi către orice card bancar emis în România, direct de pe smartphone. Transferurile se pot realiza la orice oră, chiar şi în afara programului bancar. Pentru a putea folosi aplicaţia, utilizatorii se vor conecta cu Facebook sau cu numărul de telefon, e-mail şi cardul bancar.

    „Tranzacţiile de tip P2P reprezintă o alternativă convenabilă la cash, iar aplicaţia VOLT permite ca transferurile să aibă loc într-o manieră rapidă, simplă şi sigură. Tranzacţiile sunt realizate prin intermediul platformei de procesare a plăţilor online LibraPay “, a declarat Alexandru Biţă, Director Divizia eBusiness, Libra Internet Bank.

    Pentru cardurile Mastercard, transferurile au loc, în majoritatea cazurilor, instant. La baza stă tehnologia de ultimă oră MoneySend, care le permite utilizatorilor să transfere bani într-un mod sigur şi eficient către orice card Mastercard sau Maestro emis în România, direct din aplicaţia VOLT.

    Aplicaţia VOLT poate fi descarcată gratuit prin Google Play sau App Store.

     

  • Igor Dodon: Uniunea Europeană nu este preocupată de soarta Republicii Moldova

    Declaraţiile liderului de la Chişinău au fost făcute la trei zile după încheierea summitului Parteneriatului Estic, ce a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles.

    ”Summitul Parteneriatului Estic a confirmat că dosarul Republica Moldova se află în cel mai jos sertar al preocupărilor Europei. Dezamăgirea europenilor faţă de Chişinău e constantă, iar şansele Moldovei de a se integra în UE sunt aproape egale cu zero pentru următoarele decenii. Se adevereşte că până acum guvernările pro-europene au promovat o geopolitică a iluziilor. Dacă perspectivele integrării în UE lipsesc, înţelegem că guvernarea de la Chişinău utilizează retorica sa geopolitică antirusească nu atât pentru a deveni atractivă pentru Occident, că nu este, ci pentru a-şi crea un fundal ideologic favorabil pe intern, din considerente politice şi electorale”, se arată într-un comunicat emis de Igor Dodon.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • One United Properties se extinde pe divizia de birouri

    Ionuţ Dumitrescu este fondatorul companiei Eurisko Real Estate Consulting (1997), vândută în  anul 2007 către liderul mondial de profil, CB Richard Ellis. În 2003 a fondat Building Support Services, cea mai mare companie de administrare a imobilelor din România, ale cărei acţiuni le-a  vândut mai apoi unui consorţiu de investitori internaţionali în 2006. În 2008, Ionuţ Dumitrescu a înfiinţat Element Development, o companie de investiţii şi dezvoltare imobiliară axată pe oportunităţile imobiliare rezidenţiale şi comerciale din România şi tot el şi-a pus semnătura şi pe complexul de birouri „The Bridge”, cel mai mare business park din zona Grozăveşti-Orhideea.

    De curând, Ionuţ Dumitrescu s-a asociat cu One United Properties pentru a dezvolta divizia One Office destinată construcţiei de clădiri de birouri.

    „Mă bucur foarte mult să intru ca acţionar în One Office, divizia de dezvoltare de birouri a One United Properties, nu numai pentru faptul că aici există o echipă extrem de valoroasă, căreia sunt încântat să mă alătur, ci şi pentru faptul că voi putea să-mi aduc aportul într-o zonă în care sunt specializat”, spune Ionuţ Dumitrescu care se va ocupa de dezvoltarea de birouri în cadrul grupului, dar şi de achiziţia de terenuri şi închiriere a proiectelor.

    Ionuţ Dumitrescu va fi partener pe divizia One Office şi este deja membru în consiliul de administraţie al One United Properties..

    „Parteneriatul cu Ionuţ Dumitrescu reprezintă o decizie strategică  de extindere a companiei noastre pe zona de dezvoltare de proiecte de birouri, care credem că va creşte profitabilitatea companiei şi va acoperi în acelaşi timp şi o necesitate a pieţei. Suntem bucuroşi să dezvoltăm acest proiect nou în parteneriat cu un profesionist în domeniul clădirilor de birouri precum este Ionuţ”, spune Victor Căpitanu, fondatorul One United Properties.

    One United Properties este un dezvoltator imobiliar specializat pe proprietăţi rezidenţiale exclusiviste din Bucureşti, România. One United are mai multe proiecte rezidenţiale finalizate (188 de apartamente), în construcţie (340 de apartamente) şi care urmează să fie începute în urmatorii ani (484 de apartamente) – dezvoltari precum One Floreasca Lake, One Herastrau Park şi One Charles de Gaulle şi urmează să se extindă ţi cu dezvoltarea de clădiri de birouri.

    One United Properties este o companie inovatoare, dedicată accelerării adoptării practicilor de construcţie care au ca rezultat clădiri rezidenţiale eficiente din punct de vedere energetic, sănătoase şi durabile din punct de vedere al mediului. One United Properties deţine primul complex rezidenţial din Bucureşti certificat ”Green Homes”, nivelul Excelent – One Herăstrău Park – proiect premiat în cadrul Forbes Green Awards 2017 pentru sustenabilitate în domeniul imobiliar.   

     

     

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“