BusinessMagazin

Tag: Parchet

  • Dosarul în care Robert Negoiţă l-a acuzat de şantaj pe Sebastian Ghiţă a fost clasat

     “S-au vehiculat informaţii conform cărora domnul Negoiţă şi-ar fi retras plângerea şi, de aceea, dosarul a fosat clasat. Se pare însă că el nu şi-a retras plângerea penală, motivele pentru care dosarul a fost clasat fiind altele”, au mai spus sursele citate.

    Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a depus în 13 mai, la Parchetul instanţei supreme, o plângere penală împotriva deputatului Sebastian Ghiţă, după ce acesta l-ar fi ameninţat cu moartea la telefon, edilul neoferind, la ieşirea de la parchet, lămuriri despre posibilele motive ale gestului demnitarului.

    “Aici am o plângere penală împotriva numitului Sebastian Ghiţă, deputat, care acum o săptămână m-a sunat şi m-a ameninţat la telefon într-un mod josnic şi ruşinos. M-a ameninţat inclusiv cu moartea, adică o chestiune, în opinia mea, foarte gravă şi, din această perspectivă, cred că este de datoria mea să dăm un semnal în această ţară că cu astfel de securisme şi cu astfel de comportament mergem mai departe. Este mare păcat că un deputat în România, în Europa, ameninţă cu moartea un primar de sector”, declara atunci Negoiţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dosarul Nana: Şapte membri ai Comisiei Fond Funciar, urmăriţi pentru retrocedare ilegală de terenuri

    Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în dosarul privind retrocedarea unor terenuri în comuna Nana, judeţul Călăraşi, în 24 iunie a fost extinsă urmărirea penală faţă de Tudoriţa Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu, Marian Dobre, Georgică Stolea şi Constantin Manea, membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana.

    “În continuarea cercetărilor care se efectuează în dosarul penal având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate şi arendarea unor terenuri amplasate pe raza comunei Nana, judeţul Călăraşi, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus prin ordonanţă, la data de 24.06.2014, extinderea urmăririi penale faţă de suspecţii Tudoriţa Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu, Marian Dobre, Gheorghe Dobre, Georgică Stolea şi Constantin Manea, pentru alte acte materiale pe care aceştia le-au săvârşit în legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu (în total un număr de aproximativ 135 acte materiale)”, se arată într-un comunicat de presă al PICCJ transmis vineri agenţiei MEDIAFAX.

    Din probatoriul administrat în cauză până la acest moment al urmăririi penale a rezultat faptul că, în perioada 2005-2010, membrii Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, “nu au îndeplinit acte sau au îndeplinit acte în mod defectuos în legătură cu reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri revendicate de mai multe persoane, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de avantaje/foloase necuvenite, fapte care au cauzat prejudicierea domeniului privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate contrar dispoziţiilor legale”.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţa, în 16 aprilie, că a fost începută urmărirea penală în cazul Nana, pentru conflict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în urma sesizării transmise de Corpul de control al primului ministru. Faptele au legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate şi arendarea unor terenuri din comuna Nana, judeţul Călăraşi.

    La începutul lunii iunie, Parchetul arăta că opt membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, între care şi primarul Gheorghe Dobre, sunt urmăriţi penal pentru conflict de interese şi abuz în serviciu.

    Primarul comunei Nana, Gheorghe Dobre, este acuzat, alături de Georgică Stolea, de conflict de interese şi abuz în serviciu, iar Tudoriţă Niculae, secretarul comunei Nana, Florian Deci, Marius Gelu Neagu şi Marian Dobre, sunt urmăriţi penal pentru conflict de interese, abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. De asemenea, în aceeaşi cauză mai sunt urmăriţi penal Simona Alina Preda, pentru fals material în înscrisuri oficiale, şi Constantin Manea, pentru abuz în serviciu, preciza atunci PICCJ.

    “Din probatoriul administrat în cauză, până la acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că suspecţii, în perioada 2005-2010, în calitate de membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, au participat la analizarea, verificarea, soluţionarea şi înaintarea în vederea validării cererilor depuse de către ei înşişi, rude ori afini ai lor, având ca obiect constituirea ori reconstituirea dreptului de proprietate a unor suprafeţe de teren agricol”, arătau procurorii.

    Potrivit sursei citate, în aceeaşi perioadă, în mod ilegal au fost emise titluri de proprietate pe numele unor persoane care nu erau îndreptăţite să le primească. Astfel, a fost prejudiciat domeniul privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate cu încălcarea dispoziţiilor legale.

    “La baza emiterii titlurilor de proprietate au stat înscrisuri falsificate (printre care şi certificate de stare civilă), prin contrafacerea conţinutului şi folosirea de formulare tipizate elaborate în afara cadrului legal”, au precizat procurorii.

    Procurorul şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din PICCJ, Camelia Sutiman, a cerut recent Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor să pună la dispoziţie toate documentele pe care Comisia Nana le-a analizat şi raportul comisiei parlamentare.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a arătat că toţi membrii BP au fost de acord, dar că solicitarea va fi trimisă înapoi pentru a fi făcută de procurorul general.

    Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat joi că la PICCJ corespondenţa cu instituţiile, inclusiv cu Parlamentul, este semnată de şeful Secţiei de urmărire penală, aşa cum a fost şi în cazul cererii privind documentele Comisiei Nana, precizând că acestea au valoare cel mult de probe extrajudiciare, “nefiind administrate în cursul procedurii judiciare, dar nici nu pot fi înlăturate ab initio”.

    “Pot fi consultate şi, eventual, studiate şi incluse în dosarul penal. (…) Dumnealor ne-au încunoştiinţat că putem avea acces la documentele comisiei. Procurorii au acces la documentele care interesează în cadrul unui dosar penal ale oricărei instituţii publice sau private, indiferent dacă instituţia respectivă ne comunică că avem sau nu acces”, a spus Tiberiu Niţu.

    Comisia de anchetă Nana a făcut audieri în acest caz, însă raportul comisiei nu a putut fi supus dezbaterii plenului Parlamentului deoarece Parchetul a început o anchetă penală.

    În 10 iunie, preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, declara, după o şedinţă a Birourilor permanente reunite, că activitatea comisiei privind terenurile de la Nana şi-a încheiat activitatea, iar draftul de raport, care nu este public şi nici votat de plenul comun, este pus la dispoziţia Parchetului, dacă îl doreşte.

  • Referat DNA: Şeful Poliţiei s-a prezentat la Guvern, la solicitarea premierului, să discute cu Duicu

    Procurorii DNA spun, în referatul din 27 iunie pentru prelungirea arestării lui Adrian Duicu, fostul şef al CJ Mehedinţi, că Petre Tobă s-a prezentat la Guvern pe 13 iunie, la solicitarea premierului Victor Ponta, pentru a discuta cu Duicu.

    Procurorii DNA precizează că “mai multe persoane au fost audiate în calitate de martor şi au fost solicitate înscrisuri de la mai multe instituţii, mijloacele de probă astfel administrate confirmând situaţia de fapt”.

    În acest sens, ei menţionează, printre altele, “declaraţia martorului Tobă Petre, inspectorul general al Poliţiei Române, din care rezultă faptul că s-a întâlnit cu inculpatul Duicu Ioan-Adrian în sediul Guvernului, prilej cu care acesta din urmă a făcut ‘aprecieri pozitive’ la adresa inculpatului Ponea Constantin Stefan (fostul şef al Poliţiei Mehedinţi, n.r.)”.

    La data de 13 iunie 2013, Duicu s-a deplasat la Bucureşti, spun procurorii. “Aici, de la cabinetul prim-ministrului, l-a sunat pe numitul Ponea Constantin Ştefan, transmiţându-i că la premier se află ministrul afacerilor interne. Apoi, numitul Duicu Ioan-Adrian i-a transmis lui Ponea Constantin Ştefan un SMS, transmiţându-i că prim-ministrul l-a chemat pe Tobă Petre la Guvern. La solicitarea prim-ministrului, numitul Tobă Petre s-a prezentat la Guvern, prilej cu care aici s-a întâlnit cu numitul Duicu Ioan-Adrian, care i-a solicitat menţinerea temporară a numitului Ponea Constantin Ştefan în funcţia deţinută şi promovarea sa ulterioară în funcţia de director adjunct al Direcţiei Ordine Publică, solicitare cu care numitul Tobă Petre s-a arătat de acord”, se arată în referatul procurorilor.

    Adrian Duicu şi Ştefan Ponea sunt în prezent cercetaţi în stare de arest pentru fapte de corupţie. Potrivit ordonanţei de efectuare a urmăririi penale, Duicu i-ar fi promis lui Ponea că-şi va folosi relaţiile din Guvern şi din MAI ca să-l menţină temporar pe Ponea în funcţia de inspector şef al IPJ Mehedinţi, iar la o dată ulterioară să îl numească director adjunct al Direcţiei de Ordine Publică din Inspectoratul General al Poliţiei Române, precum şi să o numească pe soţia acestuia, Elisabeta Ponea, într-o funcţie de conducere în cadrul Ministerului Public.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.
     

  • Referat DNA: Şeful Poliţiei s-a prezentat la Guvern, la solicitarea premierului, să discute cu Duicu

    Procurorii DNA spun, în referatul din 27 iunie pentru prelungirea arestării lui Adrian Duicu, fostul şef al CJ Mehedinţi, că Petre Tobă s-a prezentat la Guvern pe 13 iunie, la solicitarea premierului Victor Ponta, pentru a discuta cu Duicu.

    Procurorii DNA precizează că “mai multe persoane au fost audiate în calitate de martor şi au fost solicitate înscrisuri de la mai multe instituţii, mijloacele de probă astfel administrate confirmând situaţia de fapt”.

    În acest sens, ei menţionează, printre altele, “declaraţia martorului Tobă Petre, inspectorul general al Poliţiei Române, din care rezultă faptul că s-a întâlnit cu inculpatul Duicu Ioan-Adrian în sediul Guvernului, prilej cu care acesta din urmă a făcut ‘aprecieri pozitive’ la adresa inculpatului Ponea Constantin Stefan (fostul şef al Poliţiei Mehedinţi, n.r.)”.

    La data de 13 iunie 2013, Duicu s-a deplasat la Bucureşti, spun procurorii. “Aici, de la cabinetul prim-ministrului, l-a sunat pe numitul Ponea Constantin Ştefan, transmiţându-i că la premier se află ministrul afacerilor interne. Apoi, numitul Duicu Ioan-Adrian i-a transmis lui Ponea Constantin Ştefan un SMS, transmiţându-i că prim-ministrul l-a chemat pe Tobă Petre la Guvern. La solicitarea prim-ministrului, numitul Tobă Petre s-a prezentat la Guvern, prilej cu care aici s-a întâlnit cu numitul Duicu Ioan-Adrian, care i-a solicitat menţinerea temporară a numitului Ponea Constantin Ştefan în funcţia deţinută şi promovarea sa ulterioară în funcţia de director adjunct al Direcţiei Ordine Publică, solicitare cu care numitul Tobă Petre s-a arătat de acord”, se arată în referatul procurorilor.

    Adrian Duicu şi Ştefan Ponea sunt în prezent cercetaţi în stare de arest pentru fapte de corupţie. Potrivit ordonanţei de efectuare a urmăririi penale, Duicu i-ar fi promis lui Ponea că-şi va folosi relaţiile din Guvern şi din MAI ca să-l menţină temporar pe Ponea în funcţia de inspector şef al IPJ Mehedinţi, iar la o dată ulterioară să îl numească director adjunct al Direcţiei de Ordine Publică din Inspectoratul General al Poliţiei Române, precum şi să o numească pe soţia acestuia, Elisabeta Ponea, într-o funcţie de conducere în cadrul Ministerului Public.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.
     

  • Băsescu despre relaţia fratelui său cu interlopii: “Dacă ştiam dinainte, i-aş fi spus să nu intre în acest anturaj”

    “Anul trecut, fratele meu mi-a spus că este şantajat. I-am cerut atunci să meargă imediat să informeze instituţiile statului. Ceea ce a şi făcut. Eu nu puteam să merg să fac un denunţ de şantaj în numele lui, dar, repet, i-am cerut să meargă imediat să informeze instituţiile statului”, a comentat Traian Băsescu, într-un interviu pentru Realitatea TV.

    El spune că a aflat din presă că Mircea Băsescu a botezat o nepoată a lui Sandu Anghel. “Ce mai era să fac după botez? Este major. Dacă ştiam dinainte, i-aş fi spus să nu intre în acest anturaj”, a spus şeful statului.

    Mircea Băsescu a botezat-o în ianuarie 2010 pe Renata Doiniţa Constantin, nepoata lui Sandu Anghel, la vremea respectivă cercetat în mai multe dosare penale pentru evaziune fiscală. Ulterior, după ce Sandu Anghel avea să fie arestat, în februarie 2011, sub acuzaţia de tentativă de omor asupra unui nepot al său pe care l-a înjunghiat într-un bar, Mircea Băsescu declara pentru Adevărul că l-a întrebat pe Anghel despre dosarele sale după câteva zile de la izbucnirea scandalului în presă, înainte să-i boteze copilul. “Mi-a zis că are şapte dosare închise cu neînceperea urmăririi penale. Nu vă supăraţi, dar domnul Adrian Năstase nu are dosarele închise cu NUP”, spunea Mircea Băsescu.

    Fratele preşedintelui a reacţionat atunci pentru că presa locală din Olt şi apoi cea centrală l-au citat pe procurorul de caz al lui Sandu Anghel, Eugen Iacobescu de la Parchetul Tribunalului Olt, cu afirmaţia că Mircea Băsescu ar fi primit de la Sandu Anghel 300.000 de euro pentru a interveni într-unul din dosare, urmând ca mai târziu să primească încă 400.000 de euro. “Cred că este imposibil ca un anchetator să facă astfel de afirmaţii. În mod normal, ar fi trebuit să vină să mă aresteze, dacă ar fi ceva de felul ăsta adevărat, nu să se fi dus la un ziar”, declara Mircea Băsescu pentru Mediafax.

    În martie 2011, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova i-a luat cazul lui Iacobescu, citând “suspiciuni emise în spaţiul public privind soluţionarea obiectivă a cauzelor”, iar Iacobescu a negat că ar fi făcut declaraţii presei despre implicarea lui Mircea Băsescu. În 2012, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii l-a sancţionat disciplinar pe Iacobescu pentru aceleaşi declaraţii, mutându-l pentru trei luni la Parchetul Tribunalului Mehedinţi. Iacobescu a fost pensionat prin decizia CSM în octombrie 2013.

    Întrebat de Realitatea TV cum răspunde zvonurilor din presă că Mircea Băsescu ar spune, într-una dintre înregistrările video difuzate de Antena 3, că i-ar fi dat bani pentru a interveni în favoarea reducerii pedepsei lui Sandu Anghel, preşedintele a răspuns: “Nu cred că fratele meu ar putea să facă o astfel de afirmaţie, pentru că nu este adevărat”. El insistă că nu a primit niciun ban şi niciun bun de la sau în numele lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, aşa cum nu a primit niciodată niciun ban şi niciun bun de la nimeni pentru a interveni în vreun fel în dosare.

    Preşedintele a comentat şi faptul că soţia sa, Maria Băsescu, a primit în 2009, cu ocazia Festivalului romilor de la Costeşti, un lanţ cu o monedă de aur din partea Regelui Cioabă, pe care i-a înmânat-o Sandu Anghel. Moneda a fost predată statului şi se află în patrimoniul Administraţiei Prezidenţiale, iar la vremea respectivă a fost declarată în lista bunurilor primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în anul 2009, a explicat şeful statului.

    Preşedintele Traian Băsescu şi soţia sa, Maria Băsescu, au participat, în septembrie 2009, la Festivalul romilor de la Costeşti. Băsescu a asistat la un spectacol de dansuri şi muzică ţigănească, fiind luat la un moment dat de câţiva tineri şi dus pe scenă, unde a dansat alături de ei, iar regele Cioabă i-a oferit soţiei preşedintelui un lanţ cu o monedă de aur. Preşedintelui i-a fost reproşat ulterior faptul că s-a întâlnit, acolo cu Bercea Mondialul, cu care, împreună cu soţia, a dansat.
     

  • Firme care vindeau electronice pe două site-uri, suspectate de evaziune de peste 6,2 milioane de lei

     În acest caz, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a sesizat, în 12 martie, Parchetul Tribunalului Bucureşti, arătând că mai multe persoane şi firme au creat un circuit evazionist în cadrul unor tranzacţii intracomunitare de produse electronice, care au fost vândute prin intermediul a două site-uri.

    Miercuri, procurorii şi poliţiştii au făcut 22 de percheziţii în Bucureşti şi în judeţul Ilfov, la domiciliile unor persoane şi la sediile unor firme. Şase persoane, pentru care anchetatorii au mandate de aducere, urmează să fie duse la audieri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioana Vonica a făcut cerere de eliberare din arest, pentru a participa la înmormântarea soţului său

     Sursele citate au declarat pentru MEDIAFAX că Ioana Vonica a solicitat procurorilor să fie eliberată temporar din arest, pentru a-şi putea conduce soţul pe ultimul drum, iar solicitarea acesteia a fost transmisă, miercuri, la arestul central al Poliţiei Capitalei, unde aceasta este încarcerată.

    Surse din rândul anchetatorilor spun că eliberarea Ioanei Vonica nu este de competenţa poliţiei, autoritatea care poate decide să-i permită acesteia participarea la înmormântarea soţului său fiind instanţa care a decis măsura arestării preventive.

    Proprietarul grupului Polisano, Ilie Vonica, a murit, marţi după-amiază, la una din clinicile sale din Sibiu, unde a ajuns după ce a căzut de la etajul vilei sale, iar prima ipoteză a anchetatorilor este că bărbatul a încercat să se sinucidă, sărind de la etaj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul sprijină înfiinţarea Parchetului European, pentru care Zgonea a trimis aviz negativ la CE

     Comunicatul a fost transmis miercuri dimineaţă, după o întâlnire avută, marţi, de premierul Victor Ponta cu Giovanni Kessler, directorul general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).

    “Premierul Victor Ponta a avut ieri, 3 iunie 2014, o întrevedere cu Giovanni Kessler, directorul general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) aflat la Bucureşti pentru a participa la un seminar dedicat măsurilor de combatere a fraudei şi corupţiei la nivelul fondurilor structurale şi de investiţii europene. Printre temele abordate la reuniune, domnul Kessler a menţionat si propunerea Comisiei Europene pentru instituirea Parchetului European, propunere pentru care Guvernul României şi-a exprimat tot sprijinul”, se afirmă în comunicat.

    Comisia Europeană a propus, la 17 iulie 2013, instituirea unui Parchet European care să efectueze cercetări şi urmăriri penale, dar să aibă şi competenţa de a trimite în judecată, în instanţele din statele membre, persoanele învinuite de infracţiuni ce afectează bugetul UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REŢETE FALSE la Spitalul Fundeni: Trei medici au emis 1.100 reţete false, un lanţ de farmacii le-a decontat fraudulos la CASMB

     Parchet: Trei medici au emis 1.100 reţete false, un lanţ de farmacii le-a decontat fraudulos la CASMB

    Trei medici au emis 1.100 de reţete false pentru medicamente oncologice şi hematologice, pe numele unor pacienţi, iar reprezentanţii unei firme ce deţine un lanţ de farmacii au decontat fraudulor pentru acestea, la CASMB, aproximativ 8,3 milioane de lei, potrivit Parchetului Tribunalului Bucureşti.

    Procurorii au început, în luna mai, urmărirea penală în acest caz faţă de zece persoane suspectate de săvârşirea, după caz, a infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, înşelăciune, fals intelectual şi uz de fals, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Tribunalului Bucureşti transmis agenţiei MEDIAFAX.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Negriţoiu, ASF: Situaţia la Omniasig este sub control. Clienţii societăţii nu vor avea de suferit

     “Intervenţia mea de astăzi are scopul de a asigura publicul şi clienţii Omniasig că situaţia este sub control. Ne-am asigurat că niununul dintre posesorii de poliţe Omniasig nu vor avea de suferit şi nu vor fi afectaţi. Este vorba de poliţele pentru locuinţe şi numărul acestora este mult mai mic decât cel vehiculat în presă, la fel de mult şi cei implicaţi. ASF a urmărit permanent evoluţia Omniaisg, a făcut recomandările necesare şi a intervenit când a fost cazul”, a afirmat Negriţoiu.

    El a afirmat că Omniasig este o societate bine capitalizată.

    “Acţionarii au adus peste 100 milioane de euro în ultimii doi ani. Societatea îndeplineşte criteriile de prudentialitate legale, stă bine la solvabilitate şi lichiditate şi are rezerve tehnice suficiente. Ne-am întâlnit cu conducerea Omniasig şi cu acţionarul şi ne-am asigurat că ştiu ce au de făcut, cooperează în rezolvarea acestui caz şi vor lua măsurile necesare pentru ca posesorii de poliţe şi clienţii nu vor avea de suferit”, a arătat preşedintele ASF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro