Tag: paduri

  • Guvernul prezintă sinteza unui raport de control din ianuarie, trimis DNA, pe tema defrişărilor

    Documentul este prezentat în contextul acţiunilor de protest în mai multe localităţi pe tema defrişărilor şi după ce preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a CSAT.

    Controlul a vizat perioada 16 martie 2009-31 decembrie 2012 şi arată, printre altele, că membrii Consiliului de Administraţie al Romsilva au adoptat, cu depăşirea competenţelor legale, un regulament privind vânzarea masei lemnoase recoltată anual din fondul forestier naţional, regulament care stabilea că documentaţia de preselceţie depusă de firme nu mai trebuia să conţină şi certificatul de bonitate financiară şi acte privind lipsa datoriilor bugetare. În acest fel, la licitaţie au putut participa firme care nu au făcut dovada existenţei fondurilor necesare în defavoarea altor societăţi.

    Documentul relevă nereguli punctuale, precum preselecţia în Mehedinţi a unor firme de către comisii cu un număr mai mic de membri decât cel legal, admiterea la licitaţie a unor firme cu documente incomplete în Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, fără garanţie de contractare în Suceava şi Mehedinţi sau fără atestat de exploatare în Mehedinţi şi Bistriţa.

    La licitaţie au fost admise şi firme cu datorii bugetare ori faţă de Romsilva, fiind descoperite şi procese-verbale întocmite incorect şi lipsa penalităţilor aplicate pentru exploatarea masei lemnoase în afara termenelor.

     

  • Cel mai scump gem din lume este produs în Transilvania

    La 365 de euro pentru 800 de grame, gemul mamei Gherda este, probabil, cel mai scump din lume. Îl prepară la foc de lemne din fructe culese chiar de ea, de pe dealurile din jurul satului Viscri, notează ştirileprotv.ro.

    Mama Gherda nu ştie de conservanţi, deci nu îi foloseşte. Adaugă foarte puţin zahăr şi are grijă să fiarbă cantităţi mici, astfel încât gemul să păstreze intactă aroma fructelor.

    Gemul ajunge într-un recipient unicat creat de un sticlar vestit din Sibiu. Este aşezat apoi într-o ramă de stejar, opera unui tâmplar priceput. Aşa se naşte un cadou sofisticat, pe cât de scump, pe atât de căutat, notează sursa citată.

    Tăiat din pădurile Transilvaniei, stejarul folosit la ambalajul cadoului trebuie înlocuit iar soluţia e simplă. Fiecare cumpărător primeşte 5 stejari pe acest teren de pe Valea Bărcăului. Deja aici au fost plantaţi cu ajutorul comunităţii peste 2.500 de puieţi, iar printre cei care deţin o bucăţică din pădure se află numeroase persoane publice, dar şi oameni de afaceri atât din ţară, cât şi din străinătate.

    Faima gemului din Transilvania a ajuns până la Casa Regală a Marii Britanii, iar Prinţul Charles este fan declarat al bunătăţilor româneşti.

  • Cel mai scump gem din lume este produs în Transilvania

    La 365 de euro pentru 800 de grame, gemul mamei Gherda este, probabil, cel mai scump din lume. Îl prepară la foc de lemne din fructe culese chiar de ea, de pe dealurile din jurul satului Viscri, notează ştirileprotv.ro.

    Mama Gherda nu ştie de conservanţi, deci nu îi foloseşte. Adaugă foarte puţin zahăr şi are grijă să fiarbă cantităţi mici, astfel încât gemul să păstreze intactă aroma fructelor.

    Gemul ajunge într-un recipient unicat creat de un sticlar vestit din Sibiu. Este aşezat apoi într-o ramă de stejar, opera unui tâmplar priceput. Aşa se naşte un cadou sofisticat, pe cât de scump, pe atât de căutat, notează sursa citată.

    Tăiat din pădurile Transilvaniei, stejarul folosit la ambalajul cadoului trebuie înlocuit iar soluţia e simplă. Fiecare cumpărător primeşte 5 stejari pe acest teren de pe Valea Bărcăului. Deja aici au fost plantaţi cu ajutorul comunităţii peste 2.500 de puieţi, iar printre cei care deţin o bucăţică din pădure se află numeroase persoane publice, dar şi oameni de afaceri atât din ţară, cât şi din străinătate.

    Faima gemului din Transilvania a ajuns până la Casa Regală a Marii Britanii, iar Prinţul Charles este fan declarat al bunătăţilor româneşti.

  • DOSARUL RETROCEDĂRILOR ilegale de păduri: Guvernul precizează că a transmis DNA raportul de control privind restituiri de terenuri în Bacău

    Gândul a relatat, vineri, că retrocedarea moşiilor lui Dimitrie Ghica, pentru care Ilie Sârbu este cercetat penal, în timp ce pentru Viorel Hrebenciuc se cere arestarea, a fost investigată de către Corpul de control al premierului Victor Ponta, conform unei informaţii care apare într-un referat de arestare al DNA.

    Corpul de Control a constatat nereguli în procesul de retrocedare, surse judiciare explicând însă pentru Gândul că instituţia nu a depus o plângere la Parchet, în referatul de arestare arătându-se că cei care au depus plângere au fost angajaţii Direcţiei Silvice Bacău.

    Înr-un comunicat transmis sâmbătă de Guvern, Corpul de Control al Primului-ministru informează că, în urma controlului efectuat în baza dispoziţiilor prim-ministrului Victor Ponta, Corpul de Control al Primului-ministru a transmis, încă din 05.09.2014, către Direcţia Naţională Anticorupţie, Raportul de Control privind restituirea unui teren forestier de 43.227 Ha si a unui teren agricol de 50 ha, în judeţul Bacău, precum şi documentaţia aferentă. De asemenea, in vederea valorificării aspectelor constatate in Raportul Corpului de Control, acesta a fost transmis, pe lângă DNA, si la următoarele instituţii: Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Bacău, Prefectura Bacău, Tribunalului Sibiu, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerul Afacerilor Interne.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea lui Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

    Potrivit DNA, Viorel Hrebenciuc este suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, iar Ioan Adam de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă. Cei doi sunt urmăriţi penal, iar acţiunea penală în cazul lor a fost pusă în mişcare.

    Ion Adam este acuzat că, în cursul anului 2012, le-a solicitat judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să admită o cale extraordinară de atac, în favoarea lui Gheorghe Sturdza Paltin, naşul de cununie al deputatului. În 17 aprilie 2012, cei doi judecători au pronunţat hotărârea judecătorească prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 de hectare teren forestier şi 50 de hectare de teren agricol în judeţul Bacău.

    Procurorii susţin că decizia în favoarea lui Paltin Gheorghe Sturdza a fost “în contradicţie evidentă cu principiile de drept, cu starea de fapt reală şi cu practica anterioară a aceloraşi judecători şi a tuturor celorlalte instanţe care soluţionaseră cauza”, iar prin aceasta s-a produs Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

    “Soluţia a fost dispusă în condiţiile în care moştenitorul nu se încadra în gradul de rudenie prevăzut de lege faţă de proprietarul deposedat şi nu depusese cerere la Comisia locală de fond funciar pentru întreaga suprafaţă; pe parcursul judecăţii îşi modificase cererea şi solicita numai restituirea dreptului asupra a 23.000 de hectare; pe o parte din terenurile revendicate fusese deja reconstituit dreptul de proprietate faţă de câteva sute de proprietari. Judecătorii au admis, în faza recursului, revizuirea unei hotărâri anterioare irevocabile prin care fusese respinsă cererea reclamantului, invocând apariţia unor înscrisuri noi pe care reclamantul a omis să le solicite cu prilejul primei judecăţi, deşi acestea nu aveau valoare determinantă raportat la obiectul cauzei”, a precizat DNA.

    Imediat după decizia Tribunalului Covasna, Ioan Adam, împreună cu Paltin Gheorghe Sturdza, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, “a constituit şi coordonat un grup ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menţionată”, au mai arătat procurorii.

    Ioan Adam şi Paltin Gheorghe Sturdza le-ar fi promis lui Călugăr, Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc bani sau alte foloase, iar aceştia din urmă ar fi promis că vor determina funcţionarii publici de la mai multe instituţii, printre care Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava, să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuţiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri.

    “În acest scop, în luna aprilie 2013, la iniţiativa lui Adam Ioan, Sturdza Paltin Gheorghe a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare a întregii suprafeţe de teren forestier (43.277 ha) cu inculpatul Bengescu Dan Costin, precum şi un contract de mandat, prin care cumpărătorul se angaja să facă toate demersurile necesare în vederea punerii în posesie şi obţinerii titlului de proprietate. Preţul tranzacţiei a fost de 2.500 euro/hectar, de aproximativ 3 ori mai mic decât valoarea de piaţă, întrucât contractul masca în cuprinsul său şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău”, au mai arătat procurorii.

    DNA a transmis că senatorul Ilie Sârbu, deputaţii Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam şi directorul general Romsilva, Adam Crăciunescu, sunt urmăriţi penal în dosarul retrocedărilor, iar şeful Romsilva se află sub control judiciar.

    Ilie Sârbu este cercetat pentru folosire a influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, precizează DNA.

  • Cine sunt cei care defrişează ilegal pădurile ţării

    Au fost efectuate 6 controale în fondul forestier, iar 16 societăţi comerciale, 3 ocoale silvice şi 2 obşti au fost verificate. Pe parcursul activităţilor, poliţiştii au constatat 6 infracţiuni, respectiv 2 falsuri, 2 uzuri de fals şi 2 înşelăciuni.

    Echipele de control au aplicat 26 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 245.000 de lei, dintre care 20 prevăzute de Legea 171/2010 privind stabilirea si sancţionarea contravenţiilor silvice şi 5 prevăzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite.

    De asemenea, au confiscat 661,63 mc de material lemnos, în valoare de peste 185.000 de lei, dintre care 115 m.c. au fost confiscaţi faptic, iar aproximativ 546 de m.c. de material lemnos, dintre care 416 mc de lemn de foc şi 39 mc de cherestea, au fost confiscaţi valoric.

    De exemplu, în urma verificărilor efectuate la un ocol silvic din Clăbucet, a reieşit că au fost constituite 3 acte de punere în valoare, pentru 849 mc de material lemnos, iar pentru una dintre aceste partizi nu a fost emisă autorizaţie de exploatare.

    Pădurarul titular de canton a fost sancţionat conform Legii nr.171/2010, cu amendă în valoare de 5.000 de lei şi s-a dispus confiscarea a 12,981 mc de material lemnos, în valoare de 1.016 lei.

    În continuare, au fost verificaţi agenţii economici care au exploatat, transportat şi comercializat materialul lemnos provenit din aceste partizi.

    În urma neregulilor constatate, au fost aplicate 4 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 40.000 de lei, unei societăţi comerciale şi au confiscat 264 mc de material lemnos, în valoare de 75.390 de lei.

    De asemenea, unei alte societăţi comerciale implicate i-au fost aplicate două sancţiuni contravenţionale, în valoare de 15.000 de lei, iar pe numele altei firme au fost aplicate 4 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 40.000 lei şi s-a confiscat 264 mc de material lemnos, în valoare de 75.390 de lei.

    Controalele de mai sus au fost desfăşurate în cadrul unui plan întocmit la nivelul I.G.P. R., circumscris Planului Comun de Acţiune “SCUTUL PĂDURII 2014”, semnat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Departamentului Ape, Păduri şi Piscicultură şi Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

    Acţiunea a fost coordonată de ofiţeri ai Direcţiei de Ordine Publică şi Direcţiei de Investigare a Fraudelor din I.G.P.R. Alături de ofiţerii specialişti, la acţiune au participat şi poliţişti din cadrul I.P.J. Argeş şi I.P.J. Vâlcea, precum şi specialişti silvici din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice – Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultură – I.T.R.S.V. Vâlcea şi Prahova.
     

  • Greenpeace vrea includerea a peste 20.000 ha de păduri virgine de fag din România în UNESCO

    Comisia parlamentară comună pentru relaţia cu UNESCO a participat, marţi, la o întâlnire cu Greenpeace România, pe tema iniţiativei organizaţiei, din 2011, de includere a celor mai valoroase păduri virgine de fag din România în patrimoniul mondial.

    La propunerea preşedintelui comisiei parlamentare, senatorul PDL Constantin Traian Igaş, membrii comisiei au decis să susţină demersul de includere a pădurilor virgine de fag din România pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

    Miercuri, reprezentanţii Greenpeace s-au întâlnit şi cu membrii Comisiei pentru mediu din Senat, cărora le-au prezentat lucrarea “Făgetele virgine din România în context european sub influenţa schimbărilor climatice”, scrisă de doctorul inginer Cristian D. Stăiculescu, ce “demonstrează că România dispune de cel mai mare potenţial de păduri virgine şi cvasivirgine de fag din Europa”, potrivit unui comunicat al comisiei parlamentare.

    Iniţiativa Greenpeace urmăreşte ca România să participe la proiectul “Pădurile de fag: patrimoniu natural comun al Europei”, coordonat de Germania, ce vizează includerea în UNESCO a unor păduri de fag virgine din mai multe ţări, printre care şi Ucraina, Slovacia, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Croaţia, Bulgaria, Italia, Slovenia, Spania şi Elveţia.

    Contactat de MEDIAFAX, reprezentantul Greenpeace Laurenţiu Ciocîrlan, coordonator de campanii al organizaţiei, a explicat că ONG-ul a identificat în România 25 de păduri virgine de fag cu potenţial, cele mai valoroase, din punct de vedere genetic şi al biodiversităţii, fiind cele cinci de la Izvoarele Nerei – Coşava Mică, Cheile Nerei, Valea Cernei, Valea Higeg şi Strâmbu Băiuţ – Groşii Ţibleşului, cu o suprafaţă de peste 20.000 de hectare.

    Acestea ar putea fi incluse pe lista tentativă a României, ce trebuie finalizată până la toamnă, a mai spus Ciocîrlan, precizând că Greenpeace are sprijinul Ministerului Mediului, care coordonează în prezent întocmirea dosarului. Finalizarea procedurii presupune realizarea unei documentaţii, a unor investigaţii de teren, măsurători, inventarieri şi alte activităţi specifice.

    Pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, există deja un obiectiv intitulat “Pădurile virgine de fag din Carpaţi şi pădurile seculare de fag din Germania”, din care fac parte cele mai valoroase făgete din Germania, Slovacia şi Ucraina.

  • Ce metode folosesc hoţii din pădurile patriei

    Poliţiştii din Bacău şi Neamţ împreună cu specialişti silvici de la Romsilva, Ministerul Mediului şi direcţiile silvice judeţene au organizat în această săptămână o acţiune pentru prevenirea tăierilor ilegale de arbori din păduri şi a faptelor ilegale asociate din circulaţia, depozitarea, prelucrarea primară şi comercializarea materialului lemnos.

    Echipele de control au efectuat 16 controale în fondul forestier, precum şi verificări la 17 societăţi comerciale de profil şi la 3 ocoale silvice.

    Pe parcursul activităţilor, poliţiştii au constatat 8 infracţiuni, dintre care 6 prevăzute de Legea 46/2008 – Codul Silvic, o evaziune fiscală şi o infracţiune de abuz în serviciu. De asemenea, au aplicat 32 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 194.000 de lei, pentru nerespectarea regimului silvic şi alte fapte conexe.

    Poliţiştii au confiscat 643,5 mc de material lemnos (aproximativ 12 vagoane de tren), în valoare de 213.680 de lei, dintre care aproape 207 mc de cherestea şi lemn de răşinoase şi fag au fost confiscaţi faptic, iar aproximativ 437 mc de material lemnos au fost confiscaţi valoric.

    De asemenea, poliţiştii au ridicat, pentru a dispune confiscarea valorică, 2.012 mc de material lemnos fără provenienţă legală, dintre care 1.145 mc de lemn de lucru de răşinoase şi 430 mc de cherestea de răşinoase.

    De pildă, în urma verificărilor efectuate la un ocol silvic din judeţul Bacău şi în fondul forestier administrat de acesta, poliţiştii au depistat tăieri ilegale de material lemnos, în total 1.434 mc, dintre care 388 mc tăieri în delict şi 671 mc tăieri prin folosirea ilegală a dispozitivului de marcare forestieră.

    Din cercetări a reieşit că, după terminarea activităţilor de exploatare forestieră atribuite prin licitare de către D.S. Bacău, efectuate de mai multe societăţi din zonă, şeful unuia dintre districte, cu participarea pădurarilor titulari de canton şi în înţelegere cu administratorii societăţilor în cauză, ar fi efectuat tăieri ulterioare de arbori.

    Pentru a ascunde activitatea infracţională, cioatele rezultate ar fi fost marcate. Prejudiciul cauzat este estimat de specialiştii Direcţiei Silvice Bacău la 294.243 de lei. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu şi alte infracţiuni prevăzute de Codul Silvic.

    De asemenea, în urma unui control la o societate comercială din comuna Bicaz Chei, judeţul Neamţ, poliţiştii au constatat că administratorul societăţii nu a respectat prevederile legale, expediind şi transportând 284,527 mc de materiale lemnoase, lemn rotund de fag şi de răşinoase, fără provenienţă legală şi fără avize de însoţire ori documente echivalente acestora.

    Administratorul societăţii a fost sancţionat contravenţional pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 171/2010 privind sancţionarea şi stabilirea contravenţiilor silvice, cu amendă în valoare de 5.000 de lei. De asemenea, a fost dispusă confiscarea valorică a materialului lemnos expediat fără documente legale.
     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 26 mai – 1 iunie

    26.05
    Consiliul UE pentru Competitivitate (Bruxelles)

    27.05
    Cină informală a şefilor de state şi guverne din UE, pentru bilanţul alegerilor europarlamentare (Bruxelles)

    28.05
    INSSE publică tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru perioada mai-iunie

    28.05
    DG-ECFIN publică sondajul privind încrederea companiilor şi a consumatorilor UE în mai

    28.05
    INSSE difuzează datele privind autorizaţiile de construire pentru clădiri pe primele 4 luni

    28.05 – 1.06
    Salonul de carte Bookfest (Romexpo Bucureşti)

    29.05 – 1.06
    Târgul internaţional de bunuri de consum TIBCO şi expoziţia de produse pentru copii Kidex (Romexpo Bucureşti)

    30.05
    INSSE anunţă situaţia locurilor de muncă vacante în T1

    30.05
    INSSE publică statistica activităţii de silvicultură în 2013

    31.05
    Gala “Zamfir – 50 de ani pe scenă” (Ateneul Român, Bcuureşti)

    până la 24.08
    Expoziţia “Haina îl face pe om. şase secole de istorie vestimentară” (MNIR, Bucureşti)
     

  • La vânătoare de braconieri prin pădurile patriei

    În perioada 5 februarie – 30 martie, sub coordonarea Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase – I.G.P.R., poliţiştii au intensificat acţiunile, la nivel naţional, pentru prevenirea şi combaterea faptelor care aduc atingere fondului cinegetic naţional.

    Astfel, au fost constatate 560 de infracţiuni de braconaj cinegetic, 190 fiind constatate în flagrant.

    Pentru infracţiunile comise, poliţiştii cercetează 577 de persoane, dintre care 8 au fost reţinute sau arestate.

    De asemenea, poliţiştii au aplicat 447 de sancţiuni contravenţionale în valoarea de 230.190 de lei.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au indisponibilizat 200 de arme letale, dintre care 190 de tir şi vânătoare şi 3 confecţionate artizanal, precum şi 19 arme neletale, 2.585 de bucăţi de muniţie, 7 autoturisme, 1 tractor, 19 câini ogari, 5 proiectoare, 126 de laţuri, 2 capcane şi 2.943,6 de kg de carne de vânat.

  • Transportul lemnului pe drumurile forestiere în timpul nopţii ar putea fi interzis

    Guvernul a adoptat, miercuri, un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

    Astfel, lemnul nu mai poate fi transportat pe drumurile forestiere între orele 22.00 şi 5.00, când se aplică ora de vară, şi între orele 19.00 şi 7.00, în perioada aplicării orei de iarnă, iar încălcarea acestei prevederi se poate pedepsi inclusiv cu confiscarea mijloacelor de transport, a spus Varga, joi, într-o conferinţă.

    Totodată, în urma modificărilor aduse, avizul de însoţire pentru transportul materialelor lemnoase este valabil maxim 48 de ore de la plecarea transportului, faţă de 72 de ore în legea actuală, iar transportul masei lemnoase fără aviz de însoţire sau cu aviz de însoţire exprirat este sancţionat cu cea mai mare amendă, de 15.000 de lei.

    Valoarea amenzilor a crescut de două până la cinci ori, a mai spus ministrul.

    Totodată, prin actul normativ, pot aplica sancţiuni, pe lângă angajaţii din inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare (ITRSV), şi celelalte entităţi cu drept de control în domeniu: ofiţeri şi agenţi din Poliţia Română, Poliţia de Frontieră, Jandarmeria Română şi angajaţii Romsilva şi din cadrul ocoalelor private care au atribuţii de pază şi inspecţie.

    Proiectul de lege a fost transmis Parlamentului spre a fi dezbătut în regim de urgenţă.