Tag: pacienti

  • Sistemul medical suedez este în prag de colaps. Angajaţii din spitale îşi dau demisia

    Angajaţii din sistemul sanitar din Suedia îşi dau demisia. Ţara rămâne fără personal medical care să trateze pacienţii cu Covid-19. Au ajuns la epuizare după un an de pandemie. Sunt suprasolicitaţi din cauza numărului mare de bolnavi internaţi şi spun că singura solţie de a avea timp liber e să demisioneze. În 13 din 21 de regiuni suedeze, demisiile din profesia de asistenţă medicală au crescut faţă de anul trecut la 500 pe lună.

    Chiar şi ţările cu sisteme universale de îngrijire a sănătăţii se luptă acum să ţină pasul cu criza Covid. Săptămâna asta, capacitatea de terapie intensivă din Stockholm a atins 99% şi a provocat panică în  oraş.  Au solicitat ajutor din exterior, însă chiar dacă numărul de paturi creşte, nu există personal suficient calificat să trateze bolnavii covid.

    BJORN ERIKSSON, director de sănătate Stockholm: În prezent, vedem o situaţie foarte gravă pentru serviciile medicale şi de sănătate şi avem nevoie de ajutor. Am fost afectaţi puternic de acest virus mortal, COVID-19, de la începutul acestui an. S-a dovedit să fie neregulat şi necruţător. S-a răspândit peste tot în societate şi ne afectează persoanele în vârstă şi cele fragile, cu boli care stau la baza cel mai greu. 

    Primarul din Stockholm spune că situaţia este extrem de tensionată. A cerut personal suplimentar de la forţele armate suedeze, dar nu este clar dacă armata are resursele necesare pentru a ajuta. Între timp o sută de angajaţi de la un spital de copii ar fi fost redistribuiţi în unităţile de terapie intensivă. Nici asta nu pare să fie o soluţie pentru că pacienţii copii vor trebui să aştepte pentru o intevenţie.

    Sineva Ribeiro, preşedinta Asociaţiei Suedeze a Profesioniştilor din Sănătate: Nu avem personalul care să o facă. Vedem rate ridicate de boală, simptome de epuizare şi membri care au fost infectaţi. Într-un mediu de lucru în care eşti atât de obosit, riscul de greşeli creşte. Şi aceste greşeli pot duce la moartea pacienţilor.

    Suedia este una dintre puţinele ţări care a evitat blocarea de la începutul pandemiei. Acum le cere ajutor ţărilor vecine. Finlanda a declarat că este gata să ajute prin eliberarea spaţiului pentru pacienţii suedezi cu terapie intensivă. Cel mai mare record de infectări în Suedia a fost înregistrat pe 8 decembrie cu 18 820 de cazuri covid-19.

     

     

     

  • Asistentul virtual pentru medici

    Tehnologia intră şi în cabinetele medicale: mai exact, de data aceasta ia forma unui asistent digital care înţelege ce spun doctorii, ia notiţe pentru ei şi le transpune automat în fişele de consultaţie ale pacienţilor. Ideea îi aparţine unui start-up local de tehnologie care deja testează soluţia în patru clinici private şi un spital public din România.

     

    MediNav este un software, noi îi spunem un asistent virtual medical care ascultă când medicul vorbeşte, înţelege şi extrage informaţia medicală relevantă pentru formularele pacientului. Practic le autocompletează. Medicul la sfârşit doar face un review final, verifică, salvează şi a terminat munca de completare a acelor formulare”, a explicat în cadrul ZF IT Generation Adina Wanda Fiat, cofondator şi CEO al MediNav. Ea a adăugat că principalul obiectiv al MediNav este să îi ajute pe medici în scurtarea timpului de a scrie în timp ce discută cu pacientul, de a repeta un aspect pe care l-au discutat deja cu pacientul.

    „Acest lucru este valabil şi în spital în momentul în care se documentează o epicriză sau o documentaţie mai stufoasă, unde nu este în faţă cu pacientul, însă este foarte multă informaţie care trebuie scrisă manual.”

    Ideea MediNav a luat naştere ca urmare a unei experienţe proprii cu sistemele medicale din mai multe ţări – România, Danemarca şi Elveţia de-a lungul mai multor ani. „Acum şapte ani am început să am o problemă de sănătate un pic mai ciudată, nu am ştiut exact ce am, eram în Danemarca atunci şi am vizitat o grămadă de medici în România, în Danemarca şi am ajuns şi în Elveţia la un moment dat. Am văzut aceeaşi ineficienţă peste tot, o lipsă de comunicare a sistemelor medicale şi o grămdă de lucruri care se pot îmbunătăţi şi pentru medici, dar şi pentru pacienţi. Trecând timpul am devenit tot mai frustrată şi am decis să fac ceva în această privinţă.”


    MediNav

    Proiect: MediNav

    Ce face? Dezvoltă un asistent virtual pentru medici care înţelege ce spun doctorii şii au notiţe pentru ei, completând în mod automat formulare pentru pacienţi

    Necesar de finanţare: 100.000 euro  

    Invitat: Adina Wanda Fiat, cofondator şi CEO MediNav


    Dezvoltarea propriu-zisă a soluţiei a pornit însă în primăvara aceasta în cadrul unei competiţii online.

    „Am început să lucrăm după Techstars Startup Weekend COVID edition care a fost la sfârşitul lunii aprilie şi unde am luat locul trei, iar de atunci nu ne-am mai oprit din lucru. Ne-am format o echipă de patru oameni, din care doi am rămas full-time dedicaţi proiectului – eu şi cofondatorul – şi CTO-ul nostru, Adrian”, a precizat ea.

    De profesie matematician şi economist, Adina Wanda Fiat are o experienţă de business, dar şi în zona de data science de circa nouă ani. „Am început să lucrez în Danemarca, acolo a fost primul meu job şi acolo mi-am format cariera profesională lucrând cu companii mari în zona de data science pentru marketing – atunci nu se numea aşa. În 2015 m-am întors în România ca să lucrez cu start-up-uri. Am format un incubator pentru un investitor străin şi am lucrat cu câteva start-up-uri din New York, Marea Britanie şi Suedia.”

    Pentru MediNav însă, ea a renunţat la celelalte proiecte în care era implicată, iar pentru a finaliza dezvoltarea soluţiei are nevoie de o finanţare de 100.000 euro.

    „Practic am renunţat la proiectele noastre şi am decis să investim banii noştri puşi deoparte. Acum suntem în faza în care căutam o finanţare. Suntem în discuţii cu câţiva investitori şi ne-ar trebui circa 50.000 euro ca să terminăm soluţia şi să o scalăm în România, şi încă 50.000 euro pentru a scala internaţional, cel puţin în primă fază în ţările vorbitoare de limbă germană”, a spus fondatoarea MediNav.

    Modelul de business al MediNav se bazează pe perceperea unui tarif pe ora de utilizare a asistentului virtual.

     



    KidsFinance

    Proiect: KidsFinance

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie mobilă de educaţie financiară pentru copii, care se foloseşte de bani reali prin asocierea unui card bancar preplătit dedicat celor mici.

    Necesar de finanţare:
    100.000 euro  

    Invitat: Alexandru Topor, CEO şi fondator al KidsFinance



    Tracknamic

    Proiect: Tracknamic

    Ce face? Platformă complexă de management al flotelor

    Investiţie totală până în prezent: 1,05 mil. euro

    Necesar actual de finanţare: 1 mil. euro

    Invitat: Istvan Barta, CEO şi fondator Tracknamic

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Klaus Iohannis despre situaţia din spitalele suport Covid: Este adevărat că suntem la limită

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut că statul face în permanenţă eforturi pentru a suplimenta numărul de paturi din spitale.

    „Statul român face tot timpul demersuri pentru a creşte numărul de paturi şi la UPU şi la Terapie Intensivă (…) Din martie numărul de paturi s-a dublat prin efort public şi privat. Aceste eforturi continuă. Astăzi am discutat această chestiune (…) mi-au prezentat planul pe următoarele zile şi săptămâni. Facem eforturi ca să creştem capacitatea spitalelor care primesc bolnavi de această boală”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.

    În ceea ce priveşte imaginile cu pacienţi aflaţi pe holuri la Spitalul Matei Balş, preşedintele Iohannis a spus că este vorba despre persoane din zona de filtru. Şeful statului a recunoscut că unităţile suport Covid sunt foarte aproape de capacitatea maximă.

    „Imaginile mi s-a relatat că sunt din zona de primire a pacienţilor, din filtru. Este adevărat că suntem la limită. Nu suntem la limita superioară, dar sper să nu fim lăsaţi singuri, de aceea trebuie sa ne ferim de virus, pentru a nu avea un număr prea mare de pacienţi şi a le permite medicilor să se ocupe de cazurile grave”, a precizat Iohannis.

  • Coronavirus România: 9.685 cazuri noi de persoane infectate şi 160 decese

    România înregistrează 9.685 cazuri noi de persoane infectate cu noul coronavirus şi 160 decese. La Terapie Intensivă scade uşor numărul pacienţilor internaţi de la 1.139 la 1.132.

    Până sâmbătă, 21 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 412.808 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

    287.310 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 9.685 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 1.362 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 9.916 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 20.11.2020 (10:00) – 21.11.2020 (10:00) au fost raportate 160 de decese (98 bărbaţi şi 62 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Sălaj, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 3 decese la categoria de vârstă 30-39 de ani, 6 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani,16 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 39 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 60 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 35 decese la categoria de peste 80 de ani.

    151 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 4 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru 5 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.294. Dintre acestea, 1.132 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 3.877.953 teste. Dintre acestea, 33.221 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 20.387 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 12.834 la cerere.

    Pe teritoriul României, 47.048 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 13.663 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 77.333 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 16 persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 5.484 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 832 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 20 noiembrie a.c., 7.208 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.175.680 de lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost constatate, ieri, 3 infracţiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

  • OMS nu recomandă Remdesivirul în tratarea pacienţilor cu COVID-19

    Remdesivirul, medicamentul produs de Gilead, nu este recomandat pacienţilor spitalizaţi cu Covid-19, indiferent de cât de bolnavi sunt, deoarece nu există dovezi că îmbunătăţeşte supravieţuirea sau reduce nevoia de ventilaţie, a precizat vineri Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    Recomandarea a fost publicată vineri în jurnalul britanic medical BMJ. „Grupul de cercetare a constatat lipsa dovezilor că Remdesivir are rezultatele care să conteze pentru pacienţi, cum ar fi reducerea: mortalităţii, nevoia de ventilaţie mecanică, timpul până la îmbunătăţirea clinică şi altele”, a spus ghidul.

    Recomandarea este un alt obstacol pentru medicament, care a atras atenţia la nivel mondial ca tratament potenţial eficient pentru Covid-19 în vară, după ce studiile preliminare erau promiţătoare.

    La sfârşitul lunii octombrie, Gilead şi-a redus prognoza veniturilor din 2020, invocând o cerere mai mică decât cea aşteptată şi dificultăţi în prezicerea vânzărilor de Remdesivir.

    Antiviralul este unul dintre singurele două medicamente autorizate în prezent pentru tratarea pacienţilor cu Covid-19 din întreaga lume, dar un mare studiu condus de OMS, cunoscut sub numele de Solidarity Trial, a arătat luna trecută că a avut un efect redus sau deloc asupra mortalităţii sau asupra duratei spitalizării pentru pacienţii cu Covid-19.

    Medicamentul a fost unul dintre cele utilizate pentru tratarea infecţiei cu nooul coronavirus a preşedintelui american Donald Trump. Este autorizat sau aprobat pentru utilizare ca tratament Covid-19 în mai mult de 50 de ţări, inclusiv în România.

    Gilead a pus la îndoială rezultatele studiilor OMS.

    „Veklury este recunoscut ca un standard de îngrijire pentru tratamentul pacienţilor spitalizaţi cu Covid-19 în liniile directoare de la numeroase organizaţii naţionale credibile”, au precizat reprezentanţii Gilead într-o declaraţie, referindu-se la numele de marcă al medicamentului, relatează Reuters.

    „Suntem dezamăgiţi că orientările OMS par să ignore aceste dovezi într-un momentul în care cazurile cresc dramatic în întreaga lume şi medicii se bazează pe Veklury ca primul şi singurul tratament antiviral aprobat pentru pacienţii cu Covid-19”, a adăugat compania.

    Grupul OMS, Guideline Development Group, a precizat că recomandarea sa se bazează pe o analiză a dovezilor, care a inclus date din patru studii internaţionale care au implicat peste 7.000 de pacienţi spitalizaţi cu Covid-19.

    După examinarea dovezilor, s-a concluzionat că Remdesivirul, care trebuie administrat intravenos şi, prin urmare, este costisitor şi complex de administrat, nu are niciun efect semnificativ asupra ratelor de deces sau a altor rezultate importante pentru pacienţi.

    Ultimele sfaturi ale OMS vin după ce unul dintre organismele de top din lume care reprezintă medicii de terapie intensivă a anunţat că antiviralul nu ar trebui utilizat pentru pacienţii cu Covid-19 din secţiile de ATI.

    Recomandarea OMS, care nu este obligatorie, face parte din ghiduri, proiectate pentru a oferi îndrumări medicilor pentru a-i ajuta să ia decizii clinice cu privire la pacienţii aflaţi în situaţii aflate în mişcare, cum ar fi pandemia Covid-19. Orientările pot fi actualizate şi revizuite pe măsură ce apar noi dovezi şi informaţii.

    Uniunea Europeană a comandat peste 500.000 de doze în valoare de 1 miliard de euro luna trecută.

  • Întârzierea măsurilor restrictive şi lipsa de organizare din spitale lasă pacienţii cu COVID-19 fără locuri în unităţile medicale. Ce soluţii există?

    În total, aproape 1.100 de pacienţi cu COVID-19 sunt internaţi în secţiile de terapie intensivă ♦ Pacienţii pozitivi cu mai puţin de trei simptome nu sunt internaţi în spitale, spun reprezentanţii acestora ♦ Spitalele trebuie să amenajeze paturi în secţiile de ATI pentru a limita impactul infectărilor ♦ Şi unităţile private sunt o soluţie pentru a ridica din presiunea pusă pe sistemul medical.

    Numărul mare de infectări din ultimele săptămâni, când România a trecut de 10.000 de bolnavi confirmaţi zil­nic, a prins spitalele nepregătite pen­tru lupta cu valul de pacienţi noi, astfel că medicii şi managerii anunţă că nu mai au locuri în spitalele dedicate luptei cu noul virus.

    Rând pe rând, alte spitale sunt trans­formate în unităţi care preiau doar bol­navi de COVID-19, însă fără orga­ni­zarea unor circuite în spitale şi ame­na­ja­rea de noi spaţii pentru bolnavi pre­siunea pe sistemul medi­cal va con­tinua, susţine Vasile Bar­bu, pre­şe­din­tele Asociaţiei Naţio­nale pentru Protecţia Pacienţilor. 

    „Situaţia era previzibilă. Soluţia era să amenajeze paturi în ATI, să ia mă­suri din timp. Sunt zone cu mare risc de contaminare care nu sunt supra­ve­gheate. Personalul medical e epuizat, con­taminat. Nu este afectată doar acti­vi­tatea pe zona ATI, ci şi internarea pa­cienţilor în stare gravă“, a spus Vasile Barbu.

    El a explicat că spitalele pot ame­na­ja saloane cu paturi care să fie conec­ta­te la oxigen, pentru a oferi pacienţilor cu COVID-19 oxigenoterapie, o tera­pie recunoscută de Organizaţia Mon­dia­lă a Sănătăţii ca tratament al pacien­ţilor cu insuficientă respiratorie cauzată de COVID-19.

    Reprezentantul pa­cien­ţilor a explicat că în două săptămâni în spi­ta­le se pot amenaja spaţii pentru această terapie, astfel încât pacienţilor să li se asigure cantitatea necesară de oxigen.

    „Neasigurarea oxigenoterapiei afec­tează întreg organismul, nu poţi sta cu saturaţie de 70% de oxigen“, a mai spus Barbu.

    El a mai precizat că, potrivit directi­ve­lor autorităţilor, pacienţii cu COVID-19 sunt internaţi doar dacă au cel puţin trei simp­to­me specifice, indife­rent care sunt acestea, ceea ce în­seamnă că un bol­nav cu probleme respi­ra­torii nu este primit în lip­sa altor două simptome.

    În plus, parte din soluţii pot fi şi spitalele private sau serviciile private de ambulanţă, care să ajute sistemul de stat să lupte cu virusul.

    În acest sens, premierul Orban a vorbit recent despre un spital privat din Bihor care urmează să devină suport COVID, fiind vorba despre Spitalul Pelican din Oradea, parte a grupului Medicover.

    „Da, în acest moment suntem în fază avansată de a deveni spital suport Covid-19. Propunerea a venit din partea spitalului. Noi ne-am adresat Primului Ministru, domnului Ludovic Orban, din dorinţa de a ajuta pacienţii care au nevoie de îngrijiri medicale de specialitate în această perioadă dificilă. Solicitarea noastră a fost redirecţionată către Ministerul Sănătăţii. Între timp, reprezentanţii DSP Bihor au avizat circuitele epidemiologice“, a transmis pentru ZF Ovidiu Gogu Cacuci, director general Spital Pelican.

    Spitalul Pelican, preluat de Medicover în 2018, are 244 de paturi amplasate în două clădiri, una dintre acestea urmând să fie rezervată doar pacienţilor cu COVID.

    „Fluxurile şi circuitele pentru tratarea acestor pacienţi vor separate fi în totalitate. În aceast? aripă dedicată pacienţilor Covid-19 avem un total de 46 de paturi, dintre care 20 pot fi alocate pentru terapie intensivă cu ventilatoare“, a mai transmis Ovidiu Gogu Cacuci.

    Ceilalţi pacienţi ai spitalului privat vor continua investigaţiile şi tratamentele ca până acum.

    „Clădirea dedicată care va deveni spital suport COVID-19 va fi in subordinea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. În ceea ce priveşte decontarea, aceasta se realizează conform legislaţiei specifice, aferente tuturor spitalelor suport Covid-19“, a mai transmis şeful spitalului Pelican.

     

  • Exodul medicilor în străinătate, o hemoragie pe care pandemia o face mortală pentru Europa de Est. „Cred că există o psihoză printre doctori că această boală îi poate distruge.”

    Ceea ce actuala criză de sănătate scoate în evidenţă nu doar în Bulgaria, cea mai săracă economie din Europa Centrală şi de Est, ci în întreaga regiune, este o lipsă acută de personal medical. Subfinanţarea timp de zeci de ani a sistemelor de sănătate, mirajul sau oportunităţile unei vieţi mai bune în Occident şi circulaţia liberă a forţei de muncă în Uniunea Europeană au creat în Bulgaria, România, Ungaria, Polonia şi chiar şi în Cehia o hemoragie de medici şi de personal medical instruit care acum a devenit mortală.

    După unele estimări, din Bulgaria pleacă între 250 şi 300 de doctori în fiecare an pentru a lucra în străinătate. Deutsche Welle scrie că numărul de doctori care părăsesc Bulgaria anual pentru a lucra în Occident este de 450. Numărul de asistente medicale s-ar situa la 1.000. Polonia, cea mai mare economie est-europeană, şi-a pierdut cel puţin 7% din doctori şi asistente medicale din cauza migraţiei pentru un salariu mai bun în perioada 2004-2014, potrivit Euronews. Exodurile din toată regiunea au fost exacerbate de ultima criză financiară globală. Din 2007 şi până în 2018, circa 45.000 de medici şi personal medical calificat din Bulgaria şi România au aplicat pentru certificate care le permit să muncească în afara ţării. În aceeaşi perioadă, 14.000 de doctori români şi aproape 50.000 de asistente medicale au lăsat sistemul medical naţional pentru a lucra în altă parte.

    Nu doar oportunităţile de muncă mai bune din străinătate îi fac pe doctori să plece. Ei lasă în urmă şi sisteme de sănătate disfuncţionale în care personalul lucrează adesea peste program şi, în multe cazuri, fără echipamente şi provizii medicale de bază. Gergana Georgieva, medic internist în vârstă de 33 de ani, a plecat din Bulgaria în 2012 după ce a absovit facultatea de medicină şi a ales să-şi facă rezidenţiatul în Germania.

    „Pe atunci, absolvenţii de facultate trebuia să aştepte şi doi ani pentru a căpăta un post de rezident”, a povestit ea. În Germania a primit 2.500 de euro pe lună în timpul specializării, în timp ce în Bulgaria salariul era de doar 200 de euro pe lună. Din punctde vedere profesional, ea nu are niciun motiv să se întoarcă în ţara natală. În Ungaria, în urmă cu câţiva ani doctorii şi asistentele medicale protestau în stradă faţă de condiţiile în care lucrează şi salariile pe care le primesc.

    Georgi Hubcev

    Acum, în Bulgaria Covid-19 răpune medici – Hubcev, Julian Stamatov, Nelly Pandova, Borislav Ivanov, Iliana Todorova-Ivanova, Dimitrinka Raleva, Ivelin Markov, Musa Vakliuov, Emil Vakliuov, Marin Marinov, Milan Purvanov, Assen Senkov, Petranka Lişkovska. Despre Hubcev, un coleg de-al său a povestit că avea o sănătate de invidiat şi că „putea să se ducă să joace fotbal după ce termina o operaţie de 10 ore”. De la postul naţional de televiziune bulgarii au aflat că doctorul a primit toate tratamentele cunoscute pentru Covid-19 şi că nu se ştie cum a fost infectat. Colegii cred că a fost vorba de un pacient iresponsabil. Hubcev, şeful secţiei de obstetrică şi ginecologie a Spitalului din Universitar din Burgas, a murit pe 17 octombrie. Pe 19 octombrie, Bulgaria a celebrat „Ziua doctorului”. Pierderea unui medic specialist poate fi tragică pentru unele spitale bulgare. Singurul pneumolog din spitalul municipal din micul oraş Aytos, din estul ţării, a fost tratat pentru Covid-19 în propria sa unitate, unde paturile din secţia de infectaţi cu coronavirus erau ocupate la mijlocul lunii octombrie aproape toate. În zilele bune, doctorul avea grijă de ceilalţi pacienţi, scrie The New York Times. Un alt spital de stat, cel din oraşul Goţe Delcev, şi-a pierdut singurul anestezist în septembrie din cauza Covid-19. Secţiile de Covid ale spitalului general din oraşul Dobrici nu aveau la începutul lunii octombrie nici un medic specialist în boli infecţioase sau pneumolog. De pacienţii infectaţi se ocupau gastroenterologii din spital. Printre pacienţii grav bolnavi de Covid se număra o asistentă medicală principală. Procuratura regională din Dobrici a lansat între timp o anchetă privind funcţionarea spitalului în condiţii de pandemie.

    În iulie, creşterea numărului de pacienţi cu Covid a adus într-o situaţie absurdă unul dintre spitalele municipale din Plovdiv – „Sf. Mina”: un singur medic şi două asistente îngrijeau persoanele infectate zi şi noapte. Oamenii epuizaţi au cerut ajutor colegilor lor.

    „Situaţia critică a apărut după refuzurile în masă şi reticenţa unei mari părţi a personalului de a-şi asuma responsabilitatea”, a explicat atunci conducerea spitalului. Refuzurile au fost motivate prin documentaţie medicală adecvată – vârsta personalului este esenţială pentru munca într-o astfel de structură. Şeful secţiei de cardiologie consideră că medicii refuză să lucreze în secţiile de Covid din cauza „impactului psiho-emoţional negativ, deoarece există teama de contact cu pacienţii cu COVID-19. În plus, personalul nostru este destul de bătrân. Cred că există o psihoză printre medici că această boală îi poate distruge.”

    Recent, spitalele din capitala Sofia şi din alte câteva oraşe bulgare au solicitat ajutor deoarece o parte semnificativă din personalul lor medical este suprasolicitată sau infectată cu SARS-CoV-2. În doar o singură zi 45 de medici din Bulgaria s-au infectat. „Majoritatea medicilor care luptă împotriva pandemiei în prima linie sunt suprasolicitaţi, unii sunt bolnavi. Avem nevoie de ajutor”, a declarat ministrul sănătăţii Kostadin Angelov. Aceste comentarii subliniază o realitate înfricoşătoare din sistemele de sănătate din întrega Europă de Est. În Ungaria, Peter Almos, vicepreşedintele Colegiului Medicilor, spune că o problemă majoră este că medicii cu vârste de 40-50 de ani, care au cea mai mare experienţă şi îşi pot pregăti colegii, lipsesc. „Pleacă din ţară şi nu se mai întorc.“ Cei rămaşi sunt tineri neexperimentaţi sau medici şi asistente cu vulnerabilitate ridicată la Covid din cauza vârstei înaintate. Ungaria are mai multe resurse decât Bulgaria, iar guvernul maghiar a comandat 16.000 de ventilatoare pentru respirat. Astfel, despre Ungaria se poate spune că are echipament sufficient pentru a face faţă noului val al pandemiei. Însă cu doar 2.000 de medici pregătiţi pentru terapie intensivă, acolo unde este cea mai mare nevoie de personal în această pandemie, şi cu tot atâtea asistente, sistemul de sănătate al Ungariei nu are personal suficient pentru a opera noul echipament, avertizează Almos. În Ungaria, circa 1.200 de medici îşi iau rezidenţiatul în fiecare an. Însă doar în 2018 circa 900 au emigrat, în condiţiile în care, după cum explică Almos, medicii rezidenţi şi cei specialişti câştigau mai puţin decât casierii de la Tesco, un lanţ de retail. Guvernul bulgar a cerut ajutor de la medicii care practică în afara spitalelor, precum şi studenţilor la medicină. În Cehia, Milan Kubek, preşedintele Colegiului Medicilor, a făcut apel la medicii cehi care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă pentru a-şi ajuta ţara să treacă peste criza din sectorul medical. Cehia este cea mai matură economie din regiune. Colegiul medicilor de acolo a avertizat la începutul lunii octombrie că numărul de doctori şi asistente infectate creşte rapid. Calculele unei echipe formate din mulţi oameni de ştiinţă cehi – printre care epidemiologi, virusologi şi microbiologi – arată că numărul de victime ale pandemiei ar putea urca de la 2.500 pe 27 octombrie la 15.000 până la Crăciun. Ei au lansat un apel la responsabilitate numit „Salvaţi Republica Cehă”. Covid-19 a devenit în Cehia a doua cea mai mare cauză de deces. Colegiul Medicilor a atenţionat că numărul de angajaţi din facilităţile medicale infectaţi ar putea creşte de la 5.500 la mijlocul lunii octombrie la 40.000 în doar o lună.

  • Pentru reţeaua de sănătate Regina Maria au trecut 25 de ani. Cum vede viitorul în industria sănătăţii Fady Chreih, CEO-ul reţelei?

     

    Exerciţiu de imaginaţie: Sistemul medical local, fără jucători privaţi

    „În ultimii 10 ani, medicina din România a ajuns să fie mai competitivă mai ales datorită mediului privat. Deşi performanţa se face atât la stat, cât şi la privat, investiţiile în infrastructură şi competenţele echipelor medicale s-au realizat aproape exclusiv de către furnizorii privaţi şi aici mă refer la primii 10 jucători de pe piaţă”, descrie Fady Chreih, CEO-ul reţelei de sănătate Regina Maria, piaţa pe care activează.  

    În tot acest timp, adaugă executivul, a asistat la o consolidare a sistemului privat de sănătate, prin investiţii într-o infrastructură modernă, spitale ca afară, unde siguranţa pacientului, calitatea actului medical şi echipamentele de ultimă generaţie sunt acum la ordinea zilei. „Aş îndrăzni să lansez o provocare: aceea de a ne imagina cum ar arăta sistemul medical din România fără furnizorii privaţi. Cred că experienţa a ceea ce însemna o vizită la medic în urmă cu 10 sau chiar cu 25 de ani, şi ce reprezintă acum o astfel de vizită, a evoluat exponenţial, prin investiţii, inovaţii şi prin anticiparea nevoilor pacienţilor.”

    Potrivit lui, cheia evoluţiei către accesul pacienţilor la servicii moderne de prevenţie şi medicină primară a fost introducerea abonamentului medical, care, în câteva cuvinte, înseamnă: prevenţie, investiţie, sustenabilitate şi accesabilitate şi garantează un sistem medical funcţional şi sustenabil, menţinând standardul de calitate la un nivel înalt. „Ne-am bucura să lucrăm alături de sistemul public pentru implementarea unor programe naţionale de prevenţie, relevante şi sustenabile la nivel naţional, care să răspundă nevoii de educaţie şi profilaxie a românilor din principalele zone ale ţării. Este o direcţie care merită dezvoltată şi pe care ne dorim să o susţinem în anii următori.”

    Citând o serie de date ale INS, reprezentanţii Regina Maria spun că la nivelul anului 2018 sistemul local privat de sănătate număra 147 de spitale, 147 de policlinici, 2.139 de laboratoare medicale, 11.268 de paturi şi trata 6 milioane de pacienţi cu ajutorul a circa 25.000 de medici.

    Regina Maria a fost unul dintre primii jucători de pe această piaţă, cu o poveste care a început în urmă cu două decenii şi jumătate, cu un mic cabinet deschis în zona Unirii din Capitală, şi care a evoluat într-un business cu venituri de 892 de milioane de lei, cifră de afaceri înregistrată anul trecut. În cei 25 de ani de activitate, peste 4,2 milioane de pacienţi au apelat la serviciile companiei, operate de o echipă de peste 6.500 de angajaţi şi colaboratori, dintre care aproape 3.000 sunt medici. Pentru a ajunge la aceste rezultate, reprezentanţii reţelei spun că s-au concentrat de-a lungul anilor pe patru piloni importanţi: investiţii în infrastructură, performanţă medicală, educaţie şi digital leadership.  

    Astfel, de la deschidere până în prezent, compania a investit peste 130 de milioane de euro în dezvoltarea sistemului medical, prin modernizarea sau deschiderea de noi locaţii, achiziţia de aparatură performantă şi pregătirea echipelor medicale. „Rezolvăm 90% din problemele medicale pe care o familie le poate avea. La nivelul întregii reţele de sănătate furnizăm servicii integrate de medicină, acoperind aproape toate specialităţile medicale. Sunt extrem de puţine servicii pe care nu le efectuăm în locaţiile proprii, ci prin clinicile partenere. Îmi este mai simplu să spun ce nu facem: radioterapie, stomatologie, nefrologie, chirurgie cardiacă, şi câteva intervenţii sau proceduri de nişă care sunt de competenţa altor jucători de pe piaţă”, spune Fady Chreih.

     

    Parteneriate sănătoase

    Una dintre primele inovaţii implementate de companie în piaţa locală a fost lansarea abonamentelor de sănătate, inclusiv pentru IMM, retail şi start-up-uri. „Am introdus acest concept în România în urmă cu aproape 25 de ani – în 1996, la un an după lansarea companiei, iar beneficiarii abonamentelor medicale erau exclusiv expaţii şi angajaţii din top managementul companiilor mari, cu precădere din Bucureşti. Un abonament costa atunci aproximativ 50 de dolari pe lună”, povesteşte executivul. Potrivit lui, realitatea zilei de azi e complet diferită: pachetele medicale au un nivel de penetrare tot mai mare la nivel naţional, înregistrând cifre semnificative în oraşele mari (Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa), fiind totodată în creştere constantă şi în oraşele medii. „S-a generalizat ideea de a avea un abonament de sănătate inclus în pachetul extrasalarial, iar cazul cel mai des întâlnit este cel în care angajaţii au extins acoperirea la nivelul întregii familii. Ca tendinţă, am observat o creştere a preferinţei companiilor pentru abonamentele cu mai multe servicii incluse, care asigură acces la o gamă completă de specialităţi medicale, sute de analize de laborator, imagistică şi altele.” Preţul plătit în medie de o companie pentru abonamentul unui angajat este de 12 euro/lună, variind de la 3 la 50 de euro/lună, în funcţie de o serie de şase criterii de care reţeaua de sănătate ţine cont.

    Gama destinată IMM-urilor şi profesiilor liberale cuprinde trei pachete distincte, toate având la bază serviciile de prevenţie, care pot fi însă personalizate prin diverse extraopţiuni, ce oferă acces la o gamă extinsă de servicii, în funcţie de dorinţele şi nevoile angajaţilor – de exemplu, acces la analize de laborator, ecografii sau consultaţii.

    „Totul depinde de cerinţele specifice ale companiei respective. Gama pentru IMM-uri se adresează în primul rând companiilor care au sub 50 de angajaţi, din toate domeniile de activitate, dar sunt vizate în primul rând firmele de IT şi profesiile liberale – birourile de arhitectură şi avocatură.” În topul industriilor cu care compania colaborează se află sectoarele IT& Telecom (14%), Finanţe şi Asigurări, Servicii (7%) şi domeniile creative (5,3%), unele colaborări fiind încheiate
    în urmă cu peste 20 de ani. În acest moment, în reţea sunt active peste 620.000 de abonamente medicale, pentru persoane fizice şi clienţi corporate şi peste 1,5 milioane de oameni au, prin intermediul acestora, acces la servicii medicale moderne şi sigure. 71% dintre deţinătorii de abonamente ajung la medic cel puţin o dată pe an, faţă de 54%, în cazul persoanelor fără abonament.

    Performanţă locală, recunoscută internaţional

    CEO-ul companiei punctează că printre cele mai importante realizări din istoria acesteia se numără şi obţinerea a 12 acreditări internaţionale acordate pentru trei dintre spitalele reţelei (Ponderas, Euroclinic şi Maternitatea Băneasa), o policlinică (Gastromond) şi un centru specializat (EndoInstitute), Regina Maria fiind în prezent singura reţea de servicii medicale din România care a primit aceste recunoaşteri. Ponderas Academic Hospital este chiar singurul spital din lume cu şapte acreditări internaţionale din partea SRC (SUA), IFSO (EU) şi JCI (SUA). Unitatea funcţionează cu cinci echipe calificate să opereze cu robotul DaVinci, cu ajutorul căruia s-au realizat peste 1.200 de operaţii în prezent, fiind dotată recent şi cu Mako, singurul robot de chirurgie ortopedică pentru proteze personalizate de şold şi genunchi din Europa Centrală şi de Est, ambele fiind rezultatele unei investiţii de 60 milioane de euro. Spitalul Euroclinic este singurul Centru de Excelenţă din România în Chirurgia Ginecologică Minim Invazivă şi Centru de Excelenţă în Patologia Sânului, ambele acreditate de către SRC (Surgical Review Corporation). Aici s-a realizat, în 2007, primul tratament conservator al cancerului de col uterin, de către prof. univ. dr. Petre Bratilă. Din cele 1.600 de asemenea intervenţii realizate până acum în lume, 75 au fost realizate în Spitalul Euroclinic.

    Despre Maternitatea Băneasa reprezentanţii Regina Maria spun că este primul spital din România acreditat pentru calitatea îngrijirii şi siguranţa pacientului, certificat acordat de Joint Commission International (JCI). EndoInstitute, aflat la rândul său pe lista celor cinci unităţi din reţea acreditate internaţional, este singurul centru de excelenţă în tratamentul endometriozei din România acreditat de către Liga Europeană de Endometrioză şi al treilea Centru de Excelenţa de nivel 3 în endometrioză din Europa în afara ţărilor vorbitoare de limba germană.

    La fel de important, Laboratorul Central Regina Maria este centru de referinţă Roche Diagnostics pentru biochimie şi imunologie şi centru de referinţă Leica Biosystems pentru anatomie patologică, fiind echipat cu cea mai nouă tehnologie disponibilă în Europa. Reţeaua are o capacitate totală de 50 milioane de teste de laborator. Cele şase laboratoare de biologie moleculară au o capacitate de testare RT PCR de peste 3.400 de teste pe zi, peste 260.000 de teste fiind prelucrate de la începutul pandemiei, adică 10% din totalul testelor procesate până acum în România.

    Pe viitor, reprezentanţii Regina Maria şi-au propus să obţină acreditarea internaţională şi pentru spitalul din Cluj, precum şi acreditarea mai multor medici drept Chirurgi de Excelenţă.

     

    Educaţia, cheia spre o medicină performantă

    „Un alt pilon important, pe care am început deja să-l construim, este educaţia”, spune Fady Chreih. Fără educaţie şi fără investiţii în formarea profesioniştilor de mâine, adaugă el, nu putem avea o medicină performantă. „Am pregătit deja peste 2.500 de specialişti în Surgical Training Institute (STI), singurul centru privat de training în chirurgia minim-invazivă şi tehnici endoscopice. Am lansat, în premieră în România, o Academie pentru Asistenţi Medicali: primul program cu diplomă oferită de o facultate internaţională. Vom continua deci să investim în educaţie şi să oferim şi mai mult înapoi comunităţii din care facem parte.” Fondată în colaborare cu Coventry University din Marea Britanie, cu o investiţie de peste 2 milioane de euro, academia oferă un program de licenţă de 3 ani, în limba engleză, similar celui urmat de asistenţii medicali din Marea Britanie.

    Surgical Training Institute, aflat în cadrul Ponderas Academic Hospital, este dedicat instruirii în chirurgia minim invazivă şi intervenţiilor asistate robotic sau endoscopic. Echipa de experţi din România şi de peste hotare, coordonată de Prof. Dr. Cătălin Copăescu, are o experienţă de peste 20 ani în organizarea de cursuri şi a instruit, după cum spune şi executivul Regina Maria, peste 2.500 de participanţi până acum, beneficiarii cursurilor fiind 2.000 medici şi 500 de studenţi la Medicină, din România şi străinătate.

    În paralel cu acestea, compania susţine şi Clubul Regal al Medicilor pentru formare continuă a medicilor şi a personalului medical, în cadrul a numeroase ateliere, simpozioane, conferinţe, workshop-uri, cursuri hands-on sau Congrese de educare şi formare medicală. Până în prezent, peste 10.000 de profesionişti din România şi din afara graniţelor au participat la evenimentele Clubului, care are 1.500 de membri activi (medici din sistemul de stat şi privat), şi prin intermediul căruia 400 de tineri medici sunt susţinuţi pentru a urma cursuri de specializare. Reprezentanţii companiei menţionează de asemenea şi Bursele Regina Maria pentru studenţii la medicină din anii V şi VI, din Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Craiova şi Constanţa.

    Paşi spre medicina digitală

    De-a lungul anilor, compania a investit peste 10 milioane de euro în digitalizarea sănătăţii, oferindu-le pacienţilor toate soluţiile de care au nevoie pentru a scurta timpii de aşteptare când vine vorba de programări. Aşa a apărut şi aplicaţia „Contul meu”, folosită în prezent de peste 500.000 pacienţi, prin care li se dă acces la istoricul medical din ultimii peste 10 ani, la posibilitatea de a face singuri programări online, la medicul şi în locaţia dorită, precum şi la multe alte facilităţi, printre care: programări şi plata facturilor direct în aplicaţie; facial recognition pentru autentificare şi validarea contului personal (pe modelul Revolut); posibilitatea de asociere a contului copiilor la cel al părinţilor şi chatbot in app.

    Un alt proiect important din segmentul „digitalizare” este Clinica Virtuală. Înainte de pandemie, reţeaua plănuia implementarea unui platforme complexe de consultaţii virtuale care să integreze toate sistemele companiei. Odată cu apariţia noii crize sanitare, echipa Regina Maria s-a mobilizat pentru a o dezvolta în numai zece zile. „În prezent, peste 440 de medici din 40 de specialităţi medicale sunt la dispoziţia pacienţilor de oriunde, oricând, iar programările record înregistrate – peste 120.000 în 7 luni, reprezintă o confirmare a succesului pe care l-a avut acest nou tip de medicină la distanţă”, spune Fady Chreih.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, „Clinica Virtuală” este singura platformă medicală complet integrată şi cea mai complexă de pe piaţă, consultaţiile şi analizele fiind salvate în dosarul medical electronic, alături de recomandări şi un raport medical complet. Aceasta poate  fi accesată de oriunde din ţară sau din străinătate, pentru controale, interpretare analize, second opinion, adeverinţe, reţete sau trimiteri, monitorizarea unor afecţiuni cronice sau autoimune, nivelul de satisfacţie al pacienţilor fiind de 80%.Compania îşi propune să crească generaţii de pacienţi încrezători, pentru care sănătatea înseamnă o responsabilitate şi o prioritate. „Digitalizarea vine şi în sprijinul companiilor abonate corporate, care acum pot derula medicina muncii online şi beneficiază de o serie de facilităţi medicale pentru angajaţi. În plus, digitalizarea serviciilor şi a modalităţii de comunicare a permis îmbinarea pilonului de educaţie cu responsabilizarea pacienţilor cu privire la propria lor sănătate”, explică reprezentanţii businessului. Astfel, s-au realizat o serie de webinarii şi cursuri online, programe de educaţie pentru sănătate, iar companiile au primit acces prin portalul de HR la monitorizarea statusului angajaţilor abonaţi din punctul de vedere al efectuării controalelor de medicina muncii, de pildă. La rândul său, website-ul companiei, o platformă de educaţie medicală, care oferă răspuns la majoritatea întrebărilor medicale şi unul dintre cele mai mari site-uri corporate din ţară, fiind  totodată, potrivit reprezentanţilor businessului, şi site-ul de asistenţă medicală numărul 3 din România, cu 2,5 milioane de vizitatori unici pe lună. „În urma celor peste 250.000 de recenzii oferite de pacienţi în urma consultaţiilor, 1.600 de medici au primit o notă medie de 9,5, notele fiind afişate transparent pe site”, spun reprezentanţii Regina Maria.

     

    O călătorie în viitor

    Executivul spune că, în ciuda contextului actual, reţeaua Regina Maria a privit acest an cu foarte multă deschidere, adaptându-se la ceea ce se poate numi noul normal, ţinând însă cont de aceeaşi strategie de dezvoltare. „Cred că pandemia ne-a reprioritizat proiectele, însă, cu siguranţă, nu ne-a schimbat viziunea şi strategia. Nu am redus investiţiile, dar pe o parte dintre ele le-am reprioritizat sau redirecţionat, atingând obiectivele propuse până acum, printre care: deschiderea clinicii Primăverii, relocarea şi extinderea policlinicii din Bacău, extinderea spitalului din Braşov.”

    În opinia sa, peste 25 de ani impactul generat în România de reţeaua de sănătate Regina Maria va fi de cel puţin patru ori mai mare decât este acum, pe fondul investiţiilor realizate până în prezent şi a celor ce le urmează. „Scopul nostru a fost şi va rămâne întotdeauna să fim cei mai buni. Asta am reuşit să facem în ultimii 25 de ani: să livrăm servicii medicale la standard de excelenţă internaţională şi să formăm cele mai bune echipe. Iar pentru următorii 25 de ani ne propunem să continuăm să facem aceleaşi lucruri, pentru că la asta ne pricepem cel mai bine.”

    Din punctul său de vedere, în România se dezvoltă una dintre cele mai dinamice pieţe de servicii medicale din Europa de Sud-Est, cu o creştere de aproximativ 10% în fiecare an. „Este o piaţă aflată sub semnul consolidării, dar şi al dezvoltării zonelor de nişă, cu un puternic accent pe abonamentele de sănătate corporate – segment care va atinge, după previziunile noastre, pragul de 2 milioane de unităţi în următorii ani.” El vede piaţa serviciilor medicale private de peste 25 ani drept o piaţă matură, în care vor fi cu 50% mai puţini jucători decât sunt acum, dar mult mai mari, maturi şi responsabili faţă de comunităţile din care fac parte. „Sunt multe exemple în România, din alte sectoare, şi multe exemple din alte ţări, din domeniul medical, în care ne putem imagina o piaţă matură de servicii medicale. Este în continuare suficient loc de consolidare, mai ales că şi standardele pacienţilor au început să se schimbe. Vorbim tot mai mult despre pacienţi educaţi, atenţi la sănătatea lor, care cer mai mult de la furnizorul lor medical şi vor să primească servicii înalte calitativ, la standarde de secol XXI.”

    În acelaşi timp, notează Fady Chreih, digitalizarea trebuie să fie o prioritate a sistemului medical românesc, cu atât mai mult cu cât suntem o ţară cu internet ieftin şi reţea mobilă extinsă, dar şi cu regiuni importante în care există deficit de medici şi unde populaţia nu are uşor acces la servicii medicale. „În acest context, telemedicina este cea mai bună şi eficientă soluţie.”

  • Brăila: Secţia de Terapie Intensivă pentru bolnavii de Covid-19 de la Spitalul Judeţean este plină

    Secţia de Terapie Intensivă dedicată bolnavilor de Covid-19 de la Spitalul Judeţean din Brăila este plină. Cele opt paturi sunt ocupate de pacienţi în stare gravă, iar conducerea spitalului caută soluţii pentru a găsi noi spaţii. În spitalul nu mai sunt locuri decât pentru bolnavii cu forme uşoare.

    Secţia de Terapie Intensivă pentru bolnavii de Covid-19 de la Spitalul Judeţean din Brăila este plină. Opt paturi sunt ocupate de pacienţi, iar medicii încearcă să găsească soluţii ca să suplimenteze locurile. În cazul unor urgenţe, în secţie mai poate fi instalat doar un pat, iar altă soluţie este transferarea unor pacienţi în alte judeţe.

    „Nu mai sunt locuri, avem opt paturi ocupate din opt. Cum se eliberează un loc, vine imediat altcineva. Dacă va fi nevoie, am mai putea să facem un loc, atât este posibil. Dacă vom fi depăşiţi, vom înştiinţa Centrul Naţional de Coordonare, asta ca să transferăm pacienţii la alte unităţi medicale”, a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul Spitalului Judeţean Brăila, Delia Râşnoveanu.

    În spitalul brăilean mai sunt internaţi 200 de pacienţi cu forme uşoare şi medii ale bolii. De asemenea, unitatea medicală are încă 50 de paturi goale pentru astfel de cazuri.

    În ultimele trei zile la Brăila au fost raportate 10 decese şi peste o sută de noi infectări cu virusul SARS CoV-2. De la începutul epidemiei în judeţul Brăila au fost înregistrate 3.107 cazuri de infectare şi 137 de decese.

  • Analiză ECDC pe 6 cazuri de reinfectare cu SARS Cov 2: Imunitatea dată de Covid are legătură directă cu severitatea bolii

    Ai auzit şi tu despre tot  mai multe cazuri de oameni care s-au reinfectat cu Covid 19. Experţii de la Centrul  European de Prevenire şi Control al Bolilor au publicat recent o sinteză despre mai multe cazuri de reinfecţie cu SARS Cov 2 raportate în diferite ţări.

    Datele  se bazează pe rapoarte recente publicate sau apărute ca publicaţii preliminare din Hong Kong, Nevada, SUA, Belgia, Ecuador şi India. Mai există şi alte rapoarte în media despre azuri din Olanda şi Spania, dar şi despre multe alte cazuri la nivel global.

    Secvenţierea genetică a virusului în aceste cazuri arată clar că este vorba despre o a doua infecţie cu SARS Cov 2, după o primă infecţie confirmată, şi nu despre o prelungire a bolii.

    Mai mult, în aceste cazuri analizate în raportul ecdc apare şi informaţia conform căreia a doua reinfecţie are loc în toate aceste cazuri analizate cu o tulpină diferită a virusului, semn că SARS COV 2 a  suferit deja mutaţii.

    Analiza ECDC mai scoate la iveală un lucru interesant: amploarea răspunsului imun pare să fie asociată cu severitatea bolii şi există indicii că imunitatea legată de aticorpii împotriva SARS Cov 2 poate să nu fie de lungă durată la cei care au avut infecţii asimptomatice sau simptome uşoare.

    Datele experţilor ecdc conduc la concluzia că majoritatea pacienţilor par să dezvolte un răspuns imun în urma unei prime infecţii cu SARS Cov 2, dar că această imunitate poate scădea în timp. Acest lucru pare să vizeze mai mult persoanele cu o primă infecţie mai puţin severă, aşa cum este în cazul celor 6 pacienţi incluşi în analiza ecdc.

    Uite cazurile, pe scurt:

    Hong Kong

    La jumătatea lunii august un bărbat de 33 de ani se infectează cu SARS COV2. Se întâmpla la 142 de zile de la primul rezultat pozitiv la un test PCR. Dacă simptomele au fost mai severe prima dată, a doua oară omul a fost asimptomatic.

    Nevada, SUA

    Un tânăr de 25 de ani iese pozitiv la test pe 18 aprilie. Are durere în gât, tuse, dureri puternice de cap şi greaţă. Pacientul a fost testat negativ de două ori în săptămânile scurse de la dispariţia simptomelor, dar pe 31 mai s-a simţit din nou rău. De data aceasta însă forma de boală a fost mult mai severă, pacientul având nevoie de oxigenoterapie. În acest caz a fost vorba despre două infectări independente, cu tulpini diferite de SARS COV 2.

    Belgia

    O femeie de 52 de ani a fost diagnosticată pe 9 martie cu infecţia, după ce a avut simptome specifice. La trei luni de la simptomele iniţiale, pacienta a mers din nou la medic, unde rezultatul a ieşit pozitiv. Analizele de laborator au arătat clar o infecţie cu tulpini diferite, iar severitatea bolii aproximativ la fel în cele două momente ale infectării. 

    Ecuador

    Un bărbat de 46 de ani a venit la medic pe 12 mai 2020, după trei zile în care a avut dureri de cap şi somnolenţă. A fost diagnosticat cu SARS COV2, iar pe 3 iunie testul a ieşit negativ.  Pe 20 iulie însă, după ce pacientul a intrat în contact cu o rudă infectată, testul său a ieşit din nou pozitiv, iar forma  de boală a fost mult mai severă ca prima. Din nou, tulpini diferite ale virusului.

    India

    Două cazuri de reinfecţie au fost raportate şi în India, ambele la oameni din cadrul personaluli medical care îngrijeşte pacienţi cu Covid. În ambele cazuri a fost vorba despre variante diferite ale virusului SARS COV 2.

    Sintetizând, patru dintre pacienţi au raportat simptome în timpul primului episod al infectării, iar în India au fost detectate două cazuri asimptomatice în timpul controlului de rutină al angajaţilor din domeniul sănătăţii. Imaginea clinică a episodului de reinfecţie a fost diferită în cele şase cazuri: trei reinfecţii au fost probabil asimptomatice, o persoană a prezentat simptome uşoare, una a prezentat simptome moderate şi una a necesitat spitalizare cu oxigenoterapie.

     

    Figura 1. Cazuri raportate de reinfecţie şi durata până la a doua infectare: 

    n.r – evaluare inter pares: evaluare înainte de publicare

     

    Loc

    Vârsta pacientului

    Primul episod

    Interval

    Al doilea episod

    Publicaţie

    Hong Kong

    33 de ani

    Simptomatic

    142 de zile

    Asimptomatice

    Evaluare inter pares

    Nevada, Statele Unite ale Americii

    25 de ani

    Simptomatic

    48 de zile

    Simptomatic cu spitalizare

    Publicaţie preliminară

    Belgia

    52 de ani

    Simptomatic

    93 de zile

    Simptomatic

    Evaluare inter pares

    Ecuador

    46 de ani

    Simptomatic

    63 de zile

    Simptomatic

    Publicaţie preliminară

    India

    25 de ani

    Asimptomatic

    108 zile

    Asimptomatic

    Publicaţie preliminară

    India

    28 de ani

    Asimptomatic

    111 zile

    Asimptomatic

    Publicaţie preliminară