Într-o amplă postare pe Facebook, Zuckerberg a explicat că organizaţia Internet Research Agency a încercat să influenţeze opinia publică din Rusia, SUA şi Europa prin intermediul mai multor conturi de Facebook şi Instagram, informează site-ul postului CNBC.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit unui comunicat al PNL Cluj transmis, marţi, fostul preşedinte şi consilier judeţean al PMP Cluj, Rareş Rusu, alături de preşedintele organizaţiei Câmpia Turzii şi fost secretar general al judeţului, Marian Morar, de preşedintele organizaţiei Dej, Sebastian Lazin, de preşedintele organizaţiei Huedin, Călin Pavel, împreună cu peste 150 de membri din aceste organizaţii şi din Cluj-Napoca au decis să părăsească PMP Cluj şi să adere la PNL Cluj.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Ce spuneţi de o haină impermeabilă care se încălzeşte singură şi se poate transforma într-un sac de dormit? Ar putea fi un obiect indispensabil pentru toţi oamenii fără casă.
De astfel de invenţie este responsabilă Veronika Scott, 21 de ani, şi compania sa “The Empowerment Plan”. După ce a absolvit facultatea ea a fondat “The Empowerment Plan”, o organizaţie nonprofit care angajează părinţii (single parent) din adăposturi locale şi îi antrenează pentru a deveni croitorese/croitori şi care fac produsul menţionat mai sus. Astfel aceşti oameni au un loc de muncă cu un venit stabil, au o locuinţă şi-şi pot recâştiga independenţa.
Din 2012 până în prezent organizaţia nonprofit a angajat 30 de oameni, a impactat 75 de copii şi a distribuit 15.000 de haine indivizilor fără adăpost de-a lungul a 30 de state din SUA, Canada, Australia sau Noua Zeelandă. În următoarea perioadă vor să ajungă şi în alte oraşe şi vor să lanseze şi un produs pentru retail, astfel The Empowerment Plan se va putea autosusţine.
Astfel ceea ce a început ca un proiect menit să le ofere celor fără adăpost o metodă de a se încălzi în perioadele reci ale anului s-a transformat într-un model care întrerupe ciclul sărăciei.
Veronika nu a construit compania de una singură şi a povestit pentru Forbes modul în care femeie care a petrecut 10 ani la închisoare a devenit un lider în cadrul organizaţiei:
Annis Maxwell avea 58 de ani când am întlnit-o şi tocmai fusese eliberată din închisoare, după 10 ani. A presupus că nu-i voi oferi un job, dar am simţit ceva special la această femeie şi trebuia să-i dau şansa de a avea un nou început.
Am avut mare noroc că am angajat-o. Nu avea niciun motiv să aibă încredere într-o tânără de 21 de ani fără experienţă de business şi a riscat la fel cum am riscat şi eu. Am construit compania împreună. A devenit un fel de lider, o mamă a echipei. Credea foarte mult în ceea ce făceam. Abia după ce a murit în 2013 mi-am dat seama de amprenta pe care şi-a lăsat-o asupra mea.
Oferirea unui ”sens“ al muncii depuse de un angajat a devenit o metodă de motivare a angajaţilor performanţi folosită de către directorii din companiile din România. Este oare aceasta suficientă pentru a câştiga încrederea angajaţilor?
Aproape şapte din zece (68%) dintre directorii generali din România sunt îngrijoraţi în legătură cu disponibilitatea persoanelor cu abilităţi digitale în industria în care activează, în timp ce 64% dintre aceştia văd aceasta ca pe o nelinişte chiar în rândul propriilor angajaţi, arată rezultatele studiului CEO Survey, realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC România. La nivel global, preocuparea liderilor este şi mai mare din această perspectivă: trei sferturi (75%) dintre directorii executivi din întreaga lume cred că este dificil să găseşti candidaţi cu abilităţi digitale în sectorul lor de activitate, iar un procent similar (76%) sunt îngrijoraţi din cauză că angajaţii lor nu ar avea astfel de abilităţi bine dezvoltate.
”Directorii generali din România sunt mai puţin îngrijoraţi decât omologii lor din Europa Centrală şi de Est şi din restul lumii. Însă atunci când vine vorba despre dificultatea de a atrage astfel de talente să lucreze în industria lor, românii sunt cel mai relaxaţi“, a explicat Ionuţ Simion, country managing partner în cadrul PwC România. Iar rezultatele studiului CEO Survey – care măsoară de 21 de ani perspectivele şi îngrijorările liderilor de business din întreaga lume – arată că aceştia se străduiesc din ce în ce mai mult să îşi consolideze încrederea propriilor angajaţi. În România, de exemplu, ediţia din acest an a studiului arată că mai mult de nouă din zece directori executivi încearcă să câştige încrederea oamenilor afişând transparenţă mai mare în ceea ce priveşte valorile organizaţiei (94%), strategia privind politica de compensaţii şi beneficii (94%), strategia de resurse umane (92%) şi contribuţia angajaţilor la rezultatele de business (91%).
Cum reuşesc liderii români să îşi păstreze talentele? ”Pe lângă partea financiară şi mediul de lucru – aspecte «igienice» în privinţa cărora trebuie să fii la nivelul pieţei sau peste apiaţă – le oferim trei lucruri: sens – le arătăm de ce contează ceea ce fac, impact – le arătăm ce impact produce ceea ce facem noi şi le oferim un plan de dezvoltare individual“, spune Iulian Stanciu, CEO al eMag, cel mai mare retailer online local. Şeful eMag spune că aceste trei aspecte – sensul, impactul şi planul de carieră individualizat – au ajuns să depăşească nivelul salarial în ceea ce priveşte retenţia personalului, inclusiv al angajaţilor din zona de programare, unde fluctuaţia de personal este mai mică de 20%, deşi aceştia primesc în permanenţă o ”avalanşă“ de oferte de muncă. În acest moment, în topul cerinţelor pe care le au angajatorii de la candidaţi se află creativitatea, capacitatea de a rezolva probleme şi de a lua decizii, este de părere Elisabeta Moraru, country manager în cadrul companiei Google România. ”Aceste abilităţi trebuie formate încă din şcoala primară, de aceea trebuie introduse din timp în cultura şi în felul în care trebuie să reacţionăm. Şi dacă tot am introdus orele de informatică ca materie la gimnaziu anul trecut, să nu le scoatem de la liceu – după cum sunt discuţiile din prezent, pentru că aşa nu facem nimic“, a mai spus Elisabeta Moraru. În opinia ei, o bună colaborare dintre administraţia publică şi mediul privat poate aduce rezultate foarte bune în ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor digitale ale oamenilor, mai ales că România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană la acest capitol.
”În momentul în care plăţile către o instituţie a administraţiei publice se vor face online, competenţele digitale ajung să fie o normalitate, un obicei. Uitaţi-vă, de exemplu, la faptul că, în multe sate din România oamenii merg la calculatoarele de la bibliotecă şi le folosesc pentru a vorbi cu copiii lor plecaţi în străinătate. A fost greu să înveţe? A fost o necesitate“, a mai spus liderul Google România.
Rezultatele CEO Survey mai arată că, în ceea ce priveşte strategiile companiilor de atragere a personalului în era tehnologiei, liderii de business locali au fost de acord aproape la unison (99%) că este nevoie de o îmbunătăţire a abilităţilor în domeniul comunicării şi al capacităţii de a munci în echipă. Sondajul CEO Survey a fost realizat pe un eşation de circa 1.300 de executivi de top din 85 de ţări, dintre care 139 de respondenţi au fost din statele Europei Centrale şi de Est şi 68 de respondenţi din România.
”Important de menţionat este că trei din patru directori generali din România susţin că este nevoie şi că pot să ajute la creşterea nivelului de competenţe ale personalului prin oferirea programelor de practică şi ucenicie“, a mai spus Ionuţ Simion. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care, la nivel internaţional, peste 70% dintre lideri cred că au o responsabilitate în legătură cu reconversia profesională a oamenilor care îşi pierd slujbele ca urmare a impactului pe care îl are tehnologia asupra proceselor de lucru. Mai mult decât atât, rezultatele sondajului mai arată că liderii de companii din România se simt mult mai responsabili decât omologii lor din alte ţări atunci când vine vorba de găsirea unor soluţii pentru reconversia profesională a celor disponibilizaţi din cauza avansului tehnologic.
”Liderii din companii încep să conştientizeze că responsabilităţile lor le depăşesc pe cele la care ne-am gândi în mod tradiţional. Discuţiile de astăzi nu se mai poartă doar în jurul profitului pe care am reuşit să îl livrez către acţionar sau a schimbărilor legislative care afectează businessul, ci se axează şi pe importanţa responsabilităţii pe care un director executiv o are pentru societate per ansamblu“, a spus Olga Grygier-Siddons, CEO al PwC pentru regiunea Europei Centrale şi de Est. Un alt rezultat al sondajului CEO Survey mai arată că, în România, 68% dintre directorii executivi consideră că cea mai mare ameninţare la adresa perspectivelor de creştere a companiilor este reprezentată de infrastructura inadecvată. Vestea bună este că, deşi infrastructura de transport reprezintă o problemă pentru mediul de afaceri, România are o infrastructură digitală foarte bună, atât din punctul de vedere al investiţiilor făcute în acest domeniu, cât şi în ceea ce priveşte gradul de răspândire a acesteia.
”Pentru a extrage valoare din infrastructura digitală, avem nevoie de oameni şi de crearea unui context de creare de valoare digitală şi nu de extragere de valoare digitală. Acest lucru înseamnă crearea de produse digitale în ţara noastră, nu numai închirierea de creiere pentru crearea unor produse care apoi sunt vândute în lanţul global“, a spus Sergiu Manea, CEO şi preşedintele boardului BCR, cea mai mare bancă locală după active. ”Ceea ce rezultatele CEO Survey au spus foarte clar este că trebuie să facem un context în care talentul nu doar să intre într-un domeniu, ci să şi producă“, a mai spus Manea. El a mai subliniat că, în acest moment, în România, nu există un context de dezvoltare pe termen mediu şi lung pentru acea parte a societăţii care este educată, aspiraţională, care respectă principiile eticii muncii şi care, poate, are şi spirit antreprenorial.
În plus, România trebuie să accelereze procesul de schimbare, având în vedere că suntem în mijlocul unei revoluţii fiscale, pentru a ţine pasul transformărilor, aşa cum se întâmplă în statele dezvoltate. ”Dacă vrem să accelerăm dezvoltarea României avem nevoie de mai mult decât un pariu pe termen scurt. Avem nevoie de o strategie pe termen lung, de pregătirea elevilor care au competenţe digitale pentru economia viitorului“, a mai spus Iulian Stanciu de la eMag. Introducerea orelor de informatică încă din şcoala primară şi sprijinul acordat profesorilor să se specializeze în acest domeniu – pentru că e greu pentru un profesor de informatică să accepte să fie plătit cu 500 de euro pe lună, în timp ce un programator câştigă 3.000 – 4.000 de euro – sunt doar câţiva paşi în acest sens. ”O altă necesitate este informatizarea administraţiei publice. În India, de exemplu, există o bază de date de identificare biometrică a oamenilor, o bază cu 1,1 miliarde de oameni. Dacă cineva merge să ceară ajutor social, de exemplu, este identificat după faţă. Digitalizarea poate duce la economii importante şi la o mai bună interacţiune cu autorităţile“, a mai spus şeful eMag. Dincolo de problema deficitului de personal cu care se confruntă majoritatea liderilor de companii din regiune, directorii executivi sunt foarte preocupaţi de cum îşi pot face businessul mai digital, se simt din ce în ce mai responsabili de introducerea noilor tehnologii în activitatea de zi cu zi a companiei pe care o conduc.
”Liderii sunt conştienţi că au nevoie să recruteze oameni cu abilităţi diferite de cele pe care le căutau şi le găseau în trecut. Ei nu mai au nevoie de oameni care să scrie cod, programe sau algoritmi, ci de oameni care să îi ajute să schimbe organizaţia, să îi sprijine în introducerea noilor sisteme, astfel încât produsele şi serviciile oferite să fie relevante şi uşor de folosit de către clienţi“, a mai spus Olga Grygier-Siddons de la PwC CEE. Pentru ca acest lucru să se întâmple, spune ea, companiile au nevoie de angajaţi creativi, capabili să rezolve probleme, cu abilităţi de leadership şi cu o gândire critică. ”Nu mai avem nevoie doar de instrumente şi de abilităţi analitice, cu care am fost obişuiţi şi educaţi în trecut.“ De asemenea, directorii executivi care au participat anul acesta la CEO Survey mai sunt preocupaţi de faptul că, văzând ce nevoie de competenţe au în companie, se tem că sistemul educaţional nu va produce exact aceste profiluri de viitori angajaţi şi nu va ”echipa“ noile generaţii cu competenţele atât de cerute în business.
”Este foarte important ca mediul de afaceri să lucreze în parteneriat cu şcolile, să vină cu idei legate de modul în care se poate face tranziţia către formarea de competenţe pentru economia viitorului. Pentru că atât competenţele digitale ale viitorilor, cât şi ale actualilor angajaţi trebuie îmbunătăţite, deoarece oamenii trăiesc din ce în ce mai mult şi vor sta tot mai mult în câmpul muncii“, a concluzionat Olga Grygier-Siddons.
În cadrul unei conferinţe de presă susţinută alături de premierul Suediei, Stefan Lofven, cancelarul Germaniei a subliniat importanţa multilateralismului pentru Germania şi a precizat că se aşteaptă ca Organizaţia Mondială a Comerţului să îşi asume un rol mai important în disputele comerciale.
”Credem că tarifele pe care Statele Unite le-au anunţat contravin principiilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi vrem să rezolvăm aceste probleme prin intermediul discuţiilor”, a declarat Merkel.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În cadrul investigaţiei au fost testate 250 de sticle de apă îmbuteliată cumpărate din nouă ţări, iar testele au arătat că în medie acestea conţineau 10 particule de plastic per litru, fiecare mai mare de grosimea unui fir de păr.
Testele au fost realizate la Universitatea de Stat New York din Fredonia.
“Nu este vorba de a indica cu degetul anumite branduri; arată cu adevărat că este pretutindeni, că plasticul a devenit un material atât de răspândit în societatea noastră şi că ajunge în apă”, a declarat Sherri Mason, profesor de chimie la universitate din Fredonia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Jurnaliştii au primit sentinţe de până la 7 ani şi jumătate de închisoare, cei mai mulţi pentru apartenenţă la o organizaţie considerată drept teroristă de autorităţile turce.
O mare parte din jurnaliştii condamnaţi au lucrat pentru cotidianul Zaman, cea mai importantă instituţie media cu legături cu Gulen. Controlul asupra cotidianului a fost preluat în martie 2016 de autorităţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele SUA, Donald Trump, a semnat joi seară (vineri dimineaţă, ora României) ordonanţa executivă prin care impune taxe vamale suplimentare de 25% la importurile de oţel şi de 10% la cele de aluminiu. Canada şi Mexicul vor fi exceptate de la aceste măsuri.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”Declar că sunt independent”, şi-a început primarul din Ciugud conferinţa de presă de miercuri. ”Consider că am fost dat afară pentru că am încercat şi am dovedit că sunt guvernat de câteva principii: onoare, cinste, corectitudine şi curaj. Am încercat să impun în PSD un cod al onoarei. N-am reuşit. Motivul excluderii mele a fost frica de concurenţă, din câte am înţeles” a spus Gheorghe Damian.
Acesta a adăugat că dacă va continua în acest fel, prin promovarea în diferite funcţii a prietenilor şi rudelor, PSD va pierde întotdeauna în Alba. Aluzia este chiar la preşedintele PSD Alba, Ioan Dîrzu, care şi-a promovat rudele într-o serie de funcţii la nivel judeţean.
Decizia iniţială a fost luată în luna ianuarie a anului trecut însă nu a putut fi pusă în practică din cauza unor prevederi ale statului PSD. Acum însă, a fost confirmată la nivel central, cu prilejul comitetului executiv al partidului din ianuarie, când i-a fost retras sprijinul lui Mihai Tudose.
Preşedintele PSD Alba, Ioan Dîrzu, a negociat atunci şi excluderea lui Damian, în schimbul sprijinului pentru schimbarea premierului. ”A fost un troc. A condiţionat excluderea mea de susţinerea noului guvern” a spus Damian.
Acesa spune că decizia este una nedemocratică, nestatutară însă nu va are în plan să o mai conteste.
„O să primesc această decizie cu capul sus, cu onoare şi o să rămân acelaşi om, acelaşi Gheorghe Damin, guvernat de aceleaşi principii. O să fac în continuare politică, politica pe care ştiu să o fac cel mai bine, politica cetăţeanului în aşa fel încât să nu-mi fie ruşie niciodată să privesc pe cineva în ochi” a spus primarul.
Damian, ţapul ispăşitor pentru eşecul de la alegerile parlamentare. Ce s-a întâmplat în 2017
Un comunicat scurt, sec, fără explicaţii suplimentare a fost postat atunci pe pagina de facebook a PSD Alba: ”Astăzi, 13.01.2017 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv Judeţean al PSD Alba, iar în urma unei analize aprofundate a modului cum s-a desfăşurat campania electorală pentru Alegerile Parlamentare 2016 cât şi a rezultatelor obţinute de Organizaţia Judeţeană s-au luat următoarele decizii: Excluderea din partid a domnului Gheorghe Damian vicepreşedinte PSD Alba şi a domnului Ioan Florea,consilier judeţean PSD.”
Practic, acuzaţiile aduse în special lui Gheorghe Damian ţineau de faptul că nu ar fi susţinut în mod echitabil toţi candidaţii. Mai precis este vorba despre Ioan Dîrzu, candidat pe primul lor pe Camera Deputaţilor care a luat mai puţine voturi decât candidatul la Senat, Daniel Breaz, acest lucru ducând la pierderea celui de-al doilea loc de deputat de către PSD. Conducerea PSD Alba a găsit astfel un ţap ispăşitor pentru rezultatele dezastruoase din restul judeţului la alegerile parlamentare, care au adus partidului un singur loc de deputat, pe când PNL a obţinut 4 mandate.