Patruzeci de democraţi şi doi senatori independenţi au votat pentru blocarea unei rezoluţii de dezaprobare a pactului în Senat, care are 100 de membri, cu un vot în plus faţă de numărul minim necesar pentru blocare.
“Acest vot este o victorie a diplomaţiei, a Securităţii Naţionale americane şi a siguranţei şi securităţii lumii”, a declarat Obama, citat într-un comunicat, după vot, pe care l-a catalogat drept “un pas istoric înainte”.
Republicanii din Senat insistă însă că lupta nu s-a terminat.
Liderul majorităţii republicane Mitch McConnell a luat imediat măsuri pentru ca Senatul să examineze din nou problema, în speranţa că unii democraţi vor vota altfel data viitoare.
“Vom analiza problema săptămâna viitoare şi vom vedea dacă unii nu se vor răzgândi”, a spus el, într-un discurs în care a denunţat cu furie votul.
Potrivit unei legi promulgate de către Obama în mai, Congresul are la dispoziţie o perioadă de 60 de zile, până pe 17 septembrie, să adopte o rezoluţie de dezaprobare a acordului internaţional.
În cazul în care va fi adoptată o asemenea rezoluţie şi în cazul în care va trece, ulterior, de votul de veto promis de Obama, ea ar urma să-l împiedice pe preşedinte să anuleze unele dintre sancţiunile impuse de Washington Teheranului, un element-cheie al acordului.
Însă nu există semne că votul s-ar schimba, iar liderul minorităţii democrate din Senat Harry Reid i-a replicat lui McConnell că “acest subiect este încheiat”.
Reid l-a îndemnat pe McConnell să-şi concentreze atenţia asupra altor legi, inclusiv asupra unor proiecte de finanţare pe terman lung a unor autostrăzi şi transporturilor, dar şi asupra legislaţiei de urgenţă în vederea finanţării Guvernului în anul fiscal care începe pe 1 octombrie, pentru a evita blocarea activităţii Guvernului.
“Aceasta este o situaţie în care el (McConnell) a pierdut votul şi pur şi simplu nu se află în contact cu realitatea existentă”, l-a criticat Reid.
Înfrângerea a avut loc în pofida unei campanii de lobby – în valoare de 40 de milioane de dolari – a unor grupuri conservatoare proisraeliene împotriva acordului.
Acordul cu Iranul a fost semnat de către Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Germania, Rusia şi China după doi ani de negocieri şi anunţat pe 14 iulie. Însă Israelul i s-a opus în mod vocal. Premierul israelian Benjamin Netanyahu, un critic vocal al acordului, apreciază că acesta cere prea puţin Iranului în schimbul anulării sancţiunilor care i-au fost impuse şi că va consolida poziţia Iranului, pe care-l consideră o ameninţare la adresa existenţei Israelului.
Pe de altă parte, republicanii din Camera Reprezentanţilor analizează posibilitatea de a-l da în judecată pe Obama în legătură cu acordul sau de a condiţiona un proiect de finanţare a Guvernului de proiecte legislative cu privire la Iran.
Republicanii folosesc deja acordul cu Iranul împotriva democraţilor în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2016. Candidaţii Donald Trump şi Ted Cruz la obţinerea învestiturii republicane pentru intrarea în cursa pentru Casa Albă au participat miercuri la un miting împotriva acordului, pe peluza Capitoliului.
Însă între republicanii din Camera inferioară a Congresului există disensiuni cu privire la gestionarea acordului, după o lungă perioadă în care au fost uniţi împotriva acestuia.