Zece reprezentanţi ai celor 123 de firme sud-coreene prezente la Kaesong ceruseră permisiunea de a pătrunde în zona industrială pentru aprovizionarea angajaţilor.
“Coreea de Nord ne-a informat că solicitarea de aprovizionare a fost respinsă”, a anunţat ministrul sud-coreean pentru Unificare, Kim Hyung-Seok. “Este regretabil că Phenianul a respins solicitarea şi împiedică un act umanitar”, a spus el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Creşterea economică a fost de 0,7% anul trecut, mult peste ritmul estimat anterior de Institutul de Statistică, de 0,3%, amploarea revizuirii, determinată în principal de factori statistici, luându-i prin surprindere pe analişti.
Primul trimestru din 2013 a venit cu veşti amestecate de la principalii indicatori macro, în timp ce din mediul de business nu au apărut semnale încurajatoare, iar oamenii de afaceri sunt pesimişti şi vorbesc despre un „start slab“ şi scăderea consumului.
În timp ce vânzările cu amănuntul, producţia industrială şi exporturile au fost în teritoriul pozitiv în primele luni ale anului, construcţiile şi agricultura au continuat să se contracte, după cum remarcă şi analiştii.
Pentru 2013 entuziasmul privind creşterea economică s-a mai temperat, prognozele – revizuite deja din prima lună a anului în jos – indicând un plus de 0,5-1,6%.
Violeta Luca, CEO al retailerului de electroIT Flanco, spune că primul trimestru nu a adus creşterile aşteptate pentru piaţa de profil, consumatorii fiind în continuare prudenţi în achiziţii. „Startul slab din acest an mă face să îmi revizuiesc estimările de piaţă pentru acest an. Astfel dacă la finalul lui 2012 sau chiar şi acum două luni aş fi vorbit de un avans de 7-10%, acum cred că nu vom avea o creştere mai mare de cinci procente“, spune Luca.
Anul trecut economia României a rămas în teritoriul pozitiv datorită influenţei favorabile a consumului intern, ajutată şi de majorarea salariilor din sectorul public, în timp ce exporturile nete au fost pe minus. Revizuirea PIB estimat pentru 2012 a avut la bază informaţiile suplimentare, referitoare la trimestrul al patrulea, legate de administraţia publică, dar şi schimbarea anului de bază folosit la calcularea indicilor de volum şi preţ, din 2005 în 2010.
Analiştii afirmă că noile cifre de PIB pentru 2012 au surprins deoarece revizuirea a fost mai mare decât de obicei şi amintesc că avansul economic de 0,7% din 2012 a plasat România în topul ţărilor cu cele mai mari creşteri economice din UE şi a reprezentat o surpriză plăcută.
După o îmbunătăţire a precepţiei pieţelor externe privind România, cu implicaţii pozitive la nivelul dobânzilor la care s-a împrumutat statul şi al cursului de schimb, treptat, entuziasmul s-a mai temperat, creditarea este pe minus, veniturile bugetare staţionează, în timp ce absorbţia fondurilor europene rămâne redusă.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Pe măsură ce Biroul Electoral Central (BEC) centralizează datele din judeţe, USL, marea alianţă câştigătoare a legislativelor de duminică, începe să vizeze şi chiar poate să ajungă acolo, anume să controleze două treimi din Parlament. Analiştii financiar şi oamenii de afaceri atrag însă atenţia că urmează un an greu şi că euforia victoriei trebuie potolită. “Acum că ştim cine ne va conduce în următorii patru ani sper să vedem mai multă înţelepciune din partea politicienilor. Urmează un an dificil. Eu îmi doresc din partea noului guvern ce îmi doream şi înainte: investiţii în infrastructură, dat fiind că avem un business în transport, predictabilitate fiscală. Sper ca noul guvern să facă un plan de acţiune de care să se ţină, să fie mai înţelept”, spune Adrian Mihai, unul dintre cei trei proprietari ai companiei FAN Courier.
Dan Şucu, proprietarul grupului Mobexpert, spune că Guvernul Boc a făcut destul de multe lucruri bune, dar le-a făcut incomplet şi întotdeauna târziu. El a completat că Guvernul nu a luat măsurile din proprie iniţiativă, ci la presiunea Fondului Monetar Internaţional. Şucu vede Cabinetul Boc ca pe nişte naufragiaţi care au reuşit în final să umfle barca de salvare, dar care apoi nu şi-au mai dat seama unde este ţărmul. “Indiferent dacă viitorul guvern va fi tehnocrat sau politic, va fi tot ca Guvernul Boc, pentru că preşedintele nu va accepta niciodată un alt guvern decât unul vasal punctului său de vedere”, a mai spus proprietarul Mobexpert.
“Este foarte important să stabilim ce înseamnă loial şi neloial. Definiţia pe care am găsit-o în discuţiile cu mediul de afaceri în ceea ce priveşte concurenţa neloială este situaţia în care nu le convine ceva. Cu tot respectul faţă de cei ce se plâng de aceste probleme. Concurenţa neloială nu este de mai multe feluri. Principiul este principiu, dacă îl folosim ca pe un baston de care să ne sprijinim atunci când ne este bine şi apoi îl aruncăm când nu este bine”, a spus Mircea la conferinţa MEDIAFAX talks about Unfair Competition organizată în parteneriat cu Consiliul Concurenţei. Mircea a arătat că în România există o problemă de înţelegere şi de asumare a conceptului de concurenţă.
“Am avut acelasi sentiment ca ambasadorul american”, a spus
Henri Paul.”Mi-au spus ce a spus ambasadorul american. Adica mi-au
spus ca au existat cazuri de coruptie”, a adaugat el. Intrebat daca
a fost vorba despre cereri explicite de mita el a spus: “Da”.
“Au fost propuneri aluzive/discrete («appels du pied»), stiti
cum se face”, a adaugat ambasadorul.El a spus ca le-a transmis
oamenilor de afaceri sa se duca la politie. “Iar eu le-am spus:
«Uitati, mergeti si spuneti asta la politie. Duceti-va si
adresati-va justitiei. Eu nu sunt nici politia, nici justitia». Si
oricum, ceea ce este clar este faptul ca Franta a semnat toate
conventiile internationale contra spalarii banilor, contra
traficului… Deci, noi nu dam niciodata mita. Niciodata. Nu putem.
Nu este deontologia intreprinderilor franceze. Intreprinderile
franceze care au venit in Romania vor sa fie exemplare. Si sunt
exemplare”, sustine el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Iau decizii, intervin nemijlocit in executie, energizeaza
organizatia, genereaza valoare adaugata, optimizeaza modelul de
afaceri, creeaza planul B si chiar C daca trebuie. Sunt cei care
fara macar sa-si fi dat seama au dus pe umerii lor ” relansarea
economica a Romaniei”, sloganul de mobilizare generala din vremuri
de declin economic, probabil corespondentul sloganului de
mobilizare generala din vremuri de crestere economica “cred că
România îşi poate propune să ajungă a şaptea putere a UE”.
De aceea mai mult ca sigur ca oamenii din operatiuni sunt primii
care au incercat o satisfactie nemasurata, disproportionata chiar,
cand au auzit ca economia Romaniei a crescut cu 0,6%, pentru ca au
muncit foarte greu pentru asta. Se reconstruieste in ciuda tuturor
profetiilor toxice un sentiment de incredere intern si extern iar
oamenii din operatiuni sunt cei care merita toata
recunostiinta.
Dar poate ca austeritatea ultimilor ani nici nu a fost o
experienta nefolositoare pentru oamenii din operatiuni, daca ne
gandim la austeritate ca la o lectie care a trebuit invatata cu
forta de catre ei.
Au invatat sa sa descurce pe cont propriu, sa redevina
antreprenori, sa se increada in instinctele proprii pentru a-si
dezvolta afacerile si mai ales sa nu se bazeze in nici un fel pe
guvernanti. Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni sa stea
pragmatic pe picioarele lor insistand pe langa guvernanti doar sa
resolve blocajul financiar, evaziunea fiscala, munca la negru
(“crime” economice care de altfel existau si inainte de criza).
Au invatat sa foloseasca cu abilitate termeni de afaceri noi,
verbe infernale despre care nu stiau ca exista: a restructura, a
disponibiliza, a economisi, a conserva, primii termeni din cartea
de capatai a crizei. Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni
sa foloseasca si grupul-prieten de termeni de afaceri pe care l-au
invatat concomitent: a eficientiza, a stabiliza, a inova, a
de-risca.
Au invatat sa construiasca in organizatii instrumente de
eficientizare si simplificare absolut naturale in afaceri:
automatizarea, standardizarea, externalizarea, rationalizarea,
fluidizarea, diversificarea, discontinuarea; la modul general, au
invatat ce bine este sa lucrezi prin proceduri operative standard
la care sa fii compliant. Ramane ca in continuare oamenii din
operatiuni sa exceleze in a manui aceste procese si sa le faca
parte integranta din guvernarea modelul de afaceri.
Au invatat sa nu se limiteze la confortul gestionarii
operatiunilor domestice ci sa se avante curajos pe piete unde
“fabricat in Romania” este vazut cu respect, nu asa cum de multe
ori este sabotat la noi. Ramane ca in continuare oamenii din
operatiuni sa caute sa evolueze regional organic sau inorganic
acolo unde consumul creste si sa nu le fie frica nici macar in a
exporta in superemergentele BRIC si Turcia.
Au invatat sa aiba incredere in leu, dar nu pentru ca politica
monetara este stralucita sau pentru ca moneda nationala ar juca
vreun rol comunitar, ci pentru ca si-au dat seama ce inseamna sa
colectezi creante intr-o perioada de volatilitate valutara sau sa
mergi cu mana intinsa umilindu-te pentru un credit de la o banca.
Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni sa ceara BNR-ului sa
tina un leu puternic, sa reziste presiunilor bancilor comerciale,
sa joace un rol mai important in deciziile pe care le are BCE.
Au invatat ca de mult prea multe ori analistii, consultantii,
auditori, avocatii, n-au stiut ce trebuie sa le spuna si atunci au
spus ceea ce s-a dorit a se auzi si asta a provocat durere. Ramane
ca in continuare oamenii din operatiuni sa discearna prudent
sfaturile lor, sa-i faca solidari cu efectele consultantei, in
general sa le ceara mai multa exigenta si professionalism in
asistenta acordata.
Au invatat ca super-scolile le trimit absolventi pregatiti pur
teoretic, doar pentru modul de lucru “crestere” si ca instruirea pe
linia frontului este riscanta si scumpa. Ramane ca in continuare
oamenii de operatiuni sa aloce timp si bani pentru a transforma
absolventi neajutorati in succesori puternici.
Au invatat foarte mult despre competitia pentru clienti si
consumatori care, desi se plang ca a crescut TVA-ul si ca le-au
scazut veniturile, raman statornici cliseelor ridicole “sunt prea
sarac ca sa cumpar lucruri ieftine” sau “lucrul romanesc este prost
facut” si actioneaza in consecinta. Ramane ca in continuare oamenii
din operatiuni sa combata pseudo-consumerismul cladit pe
stereotipuri si tina cont ca pretul este cel mai important
diferentiator in afaceri.
Oamenii din operatiuni au invatat in ultimii trei ani cat intr-o
viata, este esential ca in urmatorul ciclu economic sa fie lideri
intelepti si sa-si aduca aminte.
DRAGOS DAMIAN este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy
si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
din Romania.
Este cazul lui Alexandru Oprea, cel care conduce RCS&RDS,
compania fondata de oradeanul Zoltan Teszari, care evita sa iasa in
presa, desi a construit o companie care domina piata telecom
romaneasca, si care a avut curajul sa iasa cu businessul in
strainatate. Daca Oprea a fost nevoit sa se afiseze in fata presei
macar de cateva ori, cu ocazia cumpararii, pentru o suma uriasa, a
drepturilor de televiziune ale meciurilor din Liga 1 de fotbal, cu
actionarul principal al RCS&RDS, Zoltan Teszari, nu exista
nicio poza, cu exceptia uneia din tinerete.
La fel de discret cu aparitiile in public este si alt
antreprenor-manager de succes – Alin Popa, cel care a construit cel
mai mare transportator roman, Edy. De pe lista nu puteau lipsi nici
Cezar Rapotan, fondatorul comerciantului de materiale de
constructii Arabesque, sau Gabriel Comanescu, proprietarul Grup
Servicii Petroliere, una dintre cele mai mari afaceri din domeniul
serviciilor petroliere din Romania, care detine si opereaza mai
multe platforme petroliere in strainatate. Ambii au afaceri de sute
de milioane de euro anual.
Un manager foarte discret, dar foarte apreciat de managerii
chestionati de noi este Siminel Andrei, directorul general al NCH
Advisors, unul dintre “castigatorii crizei”, cum l-a denumit
BUSINESS Magazin intr-un cover story de acum mai bine de un an,
care a anticipat venirea crizei si a reusit o serie de tranzactii
de anvergura, obtinand randamente importante pentru fondurile de
investitii pe care le administra.
Intre cei prezenti si la dineul oferit, sambata, de presedintele
Traian Basescu la Cotroceni s-au numarat Peter Sutherland –
presedintele Goldman Sachs, Jacob Frenkel – presedintele JP Morgan
Chase, Wolfgang Ischinger – presedintele Conferintei de Securitate
de la München, Marek Belka – presedintele Bancii Nationale a
Poloniei, Michael Fuchs – vicepresedinte executiv al Comisiei si
vicepresedintele CDU (partidul din care face parte cancelarul
Germaniei, Angela Merkel), alti reprezentanti la varf ai unor
corporatii internationale si lideri politici, diplomati si
reprezentanti elitei academice.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Oamenii de afaceri spun ca nu este suficienta taierea salariilor
si a pensiilor si sunt de parere ca statul trebuie sa iasa mai mult
din economie, sa externalizeze cat mai multe servicii de control si
incasare a banilor si sa vanda participatiile minoritare in special
la companii precum Petrom si Romtelecom, dar si sa asigure un pret
minim garantat in agricultura.
Primul antreprenor care a propus masuri concrete de crestere a
veniturilor bugetare este Marius Cristescu, proprietarul grupului
Bega din Timisoara. El a sugerat ca statul ar trebui sa reduca
suprafetele inchiriate de la privati cu 25%, pentru ca ramane cu
angajati mai puţini in urma restructurarilor, sa renegocieze o
diminuare cu 25% a pretului pe care il plateste pe spatiile unde
sta cu chirie sau sa scoata la vanzare toate hidrocentralele
neterminate, a caror constructie a inceput inainte de 1989.
Cititi mai multe pe
www.zf.ro