Tag: Noua Zeelanda

  • Hobbiton, locul unde turiştii se pot întâlni cu personajele din Stăpânul Inelelor – GALERIE FOTO

    Hobbiton este una din locaţiile folosite în timpul filmărilor pentru trilogia Stăpânul Inelelor şi pentru continuarea acesteia, Hobitul. Situată în Noua Zeelandă, la 10 kilometri de oraşul Matamata, Hobbiton a devenit un loc de pelerinaj pentru fanii aventurilor imaginate de J.R.R. Tolkien.

    Legenda spune că Peter Jackson a ales locul în timp ce se plimba cu un elicopter în Noua Zeelandă, căutând peisaje care să semene cu cele descrise de Tolkien în cărţile sale.

    Centrul turistic, deschis din 2002, are o suprafaţă de 5,5 hectare şi a primit până în prezent peste un milion de vizitatori din întreaga lume.

  • Noua Zeelandă îşi alege un nou steag. Cum arată drapelul care a fost desemnat câştigător preliminar – FOTO

    Modelul de steag clasat pe locul al doilea are un design similar, şi culorile roşu, alb şi albastru în compoziţie.

    Rezultatul final al referendumului va fi anunţat marţi, după ce vor fi numărate voturile din străinătate şi ar putea fi schimbat, în contextul în care marja de câştig este îngustă. Un al doilea referendum va avea loc în martie, pentru a se decide dacă se adoptă noul steag, sau dacă se păstrează cel existent.

    Neo-zeelandezii au fost rugaţi să aleagă modelul pe care îl preferă, dintr-un total de cinci.

    Aproximativ 48% dintre votanţii eligibili au participat la primul referendum, care a generat opinii divergente în Noua Zeelandă, privind costul şi calendarul care trebuie respectat în vederea operarării acestei schimbări.

    Steagul câştigător în aceste alegeri preliminare, precum şi cel clasat pe locul al doilea, au fost desenate de arhitectul Kyle Lockwood, şi reprezintă simbolurile neo-zeelandeze, feriga argintie şi constelaţia Crucea Sudului.

    Steagul clasat pe cel de-al treilea loc poartă numele de “Vârful Roşu” (Red Peak), şi a fost adăugat pe buletinul de vot în urma unei campanii de lobby care s-a desfăşurat pe reţelele de socializare.

    Decizia de a alege un nou steag a fost susţinută de premierul neozeelandez, John Key, care a spus că drapelul actual seamănă prea mult cu cel al Australiei şi că este timpul să se elimine steagul Marii Britanii (Union Jack) de pe steagul Noii Zeelande. El a declarat că rata de participare la vot, care a fost mai mare decât aşteptările, a demonstrat faptul că “oamenii se angajează” în dezbatere, potrivit publicaţiei The New Zealand Herald.

    Patru modele au fost iniţial anunţate în septembrie, iar “Vârful Roşu” a fost adăugat le pista opţiunilor câteva săptămâni mai târziu.

    Costul întregului exerciţiu ar putea ajunge la aproximativ 18 milioane de dolari.

  • Noua Zeelandă îşi alege un nou steag. Cum arată drapelul care a fost desemnat câştigător preliminar – FOTO

    Modelul de steag clasat pe locul al doilea are un design similar, şi culorile roşu, alb şi albastru în compoziţie.

    Rezultatul final al referendumului va fi anunţat marţi, după ce vor fi numărate voturile din străinătate şi ar putea fi schimbat, în contextul în care marja de câştig este îngustă. Un al doilea referendum va avea loc în martie, pentru a se decide dacă se adoptă noul steag, sau dacă se păstrează cel existent.

    Neo-zeelandezii au fost rugaţi să aleagă modelul pe care îl preferă, dintr-un total de cinci.

    Aproximativ 48% dintre votanţii eligibili au participat la primul referendum, care a generat opinii divergente în Noua Zeelandă, privind costul şi calendarul care trebuie respectat în vederea operarării acestei schimbări.

    Steagul câştigător în aceste alegeri preliminare, precum şi cel clasat pe locul al doilea, au fost desenate de arhitectul Kyle Lockwood, şi reprezintă simbolurile neo-zeelandeze, feriga argintie şi constelaţia Crucea Sudului.

    Steagul clasat pe cel de-al treilea loc poartă numele de “Vârful Roşu” (Red Peak), şi a fost adăugat pe buletinul de vot în urma unei campanii de lobby care s-a desfăşurat pe reţelele de socializare.

    Decizia de a alege un nou steag a fost susţinută de premierul neozeelandez, John Key, care a spus că drapelul actual seamănă prea mult cu cel al Australiei şi că este timpul să se elimine steagul Marii Britanii (Union Jack) de pe steagul Noii Zeelande. El a declarat că rata de participare la vot, care a fost mai mare decât aşteptările, a demonstrat faptul că “oamenii se angajează” în dezbatere, potrivit publicaţiei The New Zealand Herald.

    Patru modele au fost iniţial anunţate în septembrie, iar “Vârful Roşu” a fost adăugat le pista opţiunilor câteva săptămâni mai târziu.

    Costul întregului exerciţiu ar putea ajunge la aproximativ 18 milioane de dolari.

  • Ultima haka: cei prezenţi la înmormântarea lui Jonah Lomu i-au adus acestuia un ultim omagiu – FOTO, VIDEO

    Familie, prieteni, cunoscuţi sau oameni simpli au venit să îl conducă pe Jonah Lomu pe ultimul drum. Superstarul din Noua Zeelandă a murit săptămâna trecută în urma unui infarct, iar peste 8.000 de oameni s-au strâns pe stadionul Eden Park din Auckland pentru a-l comemora.

    Mai mulţi dintre cei prezenţi au dansat haka drept un semn de respect faţă de unul dintre cei mai cunoscuţi jucători de rugby ai lumii.

  • Fotograful care a petrecut opt ani cu cea mai violentă bandă de motociclişti din Noua Zeelandă: “Dacă depăşeam anumite limite, m-ar fi omorât”

    Jono Rotman, un fotograf din Wellington, a petrecut aproape opt ani în preajma Mighty Mongrel Mob, o bandă de motociclişti din Noua Zeelandă ai cărei membri sunt renumiţi pentru că trăiesc într-o lume din care sunt excluse persoanele obişnuite. Fotograful a reuşit să  câştige încrederea membrilor şi să obţină acces la lumea lor. A reuşit astfel să facă fotografii de excepţie ale membrilor Mighty Mongrel Mob.

    Rotman a povestit publicaţiei Daily Mail Australia că a început să le câştige încrederea în momentul în care a început să facă fotografii ale închisorilor din Noua Zeelandă.  ”Am discutat cu un ofiţer de legătură al găştii în închisoare, care mi-a oferit contactul unui membru Mighty Mongrel Mob, iar lucrurile au evoluat de acolo”, a spus el.

    Rotman a început să călătorească prin ţară, vizitând casele şi cluburile câtorva membri ai benzii de motociclişti. ”Istoria lor este extrem de violentă, aşa că, evident, m-am simţit intimidat de multe ori. Exista mereu o înţelegere nevorbită că dacă depăşeam anumite limite, m-ar fi omorât”, povesteşte el.

    Tatuajele faciale, cât şi svastica nazistă sunt câteva dintre însemnele folosite de membrii găştii, cu scopul de a-şi arăta rebeliunea faţă de autoritate. Pentru a le câştiga încrederea, Rotman le-a specificat că vrea să se concentreze pe artă, şi nu spre expunerea lor. ”Găştile de acest tip au un set de porniri umane duse la extrem. Asta am vrut să explorez.”

    La începutul anului, a realizat o expoziţie de portrete, în care l-a inclus şi pe cel al lui Shane Harrison, un ucigaş ce făcea parte din bandă.

    ”Munca nu este despre cine ce a facut sau ce s-a întâmplat. Este vorba despre o anumită  istorie a ţării care ar putea fi studiată prin acest proiect, nu despre stereotipuri legate de aceşti oameni.”, a spus el.

  • Noua Zeelandă a învins Australia şi a câştigat pentru a treia oară Cupa Mondială de rugby

    Punctele neo-zeelandezilor au fost reuşite de Milner-Skudder – un eseu, Nonu – un eseu, Barrett – un eseu şi Carter – un dropgol, patru lovituri de pedeapsă, două transformări.

    Pentru australieni au punctat Pocock – un eseu, Kuridrani – un eseu şi Foley – o lovitură de pedeapsă, două transformări.

    La finală au asistat 80.125 de spectatori.

    Medalia de bronz a fost câştigată de Africa de Sud, care s-a impus, vineri, în faţa Argentinei, scor 24-13.

    Noua Zeelandă s-a mai impus la Cupa Mondială în 1987 şi în 2011.

  • Fotograful care a petrecut opt ani cu cea mai violentă bandă de motociclişti din Noua Zeelandă: “Dacă depăşeam anumite limite, m-ar fi omorât”

    Jono Rotman, un fotograf din Wellington, a petrecut aproape opt ani în preajma Mighty Mongrel Mob, o bandă de motociclişti din Noua Zeelandă ai cărei membri sunt renumiţi pentru că trăiesc într-o lume din care sunt excluse persoanele obişnuite. Fotograful a reuşit să  câştige încrederea membrilor şi să obţină acces la lumea lor. A reuşit astfel să facă fotografii de excepţie ale membrilor Mighty Mongrel Mob.

    Rotman a povestit publicaţiei Daily Mail Australia că a început să le câştige încrederea în momentul în care a început să facă fotografii ale închisorilor din Noua Zeelandă.  ”Am discutat cu un ofiţer de legătură al găştii în închisoare, care mi-a oferit contactul unui membru Mighty Mongrel Mob, iar lucrurile au evoluat de acolo”, a spus el.

    Rotman a început să călătorească prin ţară, vizitând casele şi cluburile câtorva membri ai benzii de motociclişti. ”Istoria lor este extrem de violentă, aşa că, evident, m-am simţit intimidat de multe ori. Exista mereu o înţelegere nevorbită că dacă depăşeam anumite limite, m-ar fi omorât”, povesteşte el.

    Tatuajele faciale, cât şi svastica nazistă sunt câteva dintre însemnele folosite de membrii găştii, cu scopul de a-şi arăta rebeliunea faţă de autoritate. Pentru a le câştiga încrederea, Rotman le-a specificat că vrea să se concentreze pe artă, şi nu spre expunerea lor. ”Găştile de acest tip au un set de porniri umane duse la extrem. Asta am vrut să explorez.”

    La începutul anului, a realizat o expoziţie de portrete, în care l-a inclus şi pe cel al lui Shane Harrison, un ucigaş ce făcea parte din bandă.

    ”Munca nu este despre cine ce a facut sau ce s-a întâmplat. Este vorba despre o anumită  istorie a ţării care ar putea fi studiată prin acest proiect, nu despre stereotipuri legate de aceşti oameni.”, a spus el.

  • Salina de la Turda, în topul celor mai spectaculoase destinaţii turistice de care lumea nu prea a auzit – GALERIE FOTO

    Printre acestea, scriu cei de la Business Insider, se află şi salina de la Turda, una dintre cele mai spectaculoase locuri din România.

    Iată o listă cu 10 destinaţii puţin cunoscute de publicul larg.

     

  • Povestea românului care a facut carieră în Noua Zeelandă, Australia si Africa de Sud şi s-a întors în România la conducerea unei firme ce vinde tractoare

    George Stanson este un român pasionat de rugby, pentru care acasă este în Australia, unde s-a ocupat de înfiinţarea şi dezvoltarea unei companii  daneze. Cariera sa l-a purtat prin Danemarca, alte ţări nordice, iar apoi  în emisfera sudică, unde compania pentru care lucra nu avea activităţi.  A ajuns în Noua Zeelandă doar cu un card în buzunar, fără niciun fel de informaţii sau contacte, şi a construit de la zero o firmă care s-a extins apoi în Australia, Japonia şi Africa de Sud. Acum coordonează de la Bucureşti activitatea unuia dintre cei mai mari producători mondiali de tractoare. Fără falsă modestie, spune că a reuşit în viaţă.

    “E greu de cuantificat o zi de muncă, pentru că lumea e haotică, în sensul bun al cuvântului. E posibil să nu se întâmple nimic de luni până joi iar vineri să am pe masă un deal de 10 milioane de euro, pe care trebuie să-l rezolv până seara la 5“, spune George Stanson, business manager pentru România, Bulgaria, Croaţia şi Serbia pentru Case IH & Steyer Balkans.

    Vorbeşte relaxat şi exuberant, în biroul său cu doi pereţi de sticlă şi vedere spre lacul Herăstrău; când a venit, în urmă cu şapte ani, la conducerea operaţiunilor locale, a ales mai întâi biroul şi apoi locuinţa, la o distanţă de cinci minute de mers cu maşina. În puţine cuvinte, activitatea lui se poate rezuma la vânzarea de tractoare, produse peste hotare. Filiala pe care o conduce a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 86 de milioane de euro, România reprezentând 38%, pentru că are cea mai mare suprafaţă agricolă. Pentru anul în curs, „toate previziunile arată bine. Dar noi trăim o ruletă rusească permanentă în agricultură. A fost un an fantastic şi anul trecut, până când au venit ploile, fix la vremea recoltei“.

    Acum, de pildă, fermierii au nevoie de 2-3 săptămâni de căldură, pentru a demara lucrările. „M-aş bucura cu un plus de 15%, la 10% aş avea o grimasă în colţul gurii.“ Acum echipa numără încă şase oameni, iar firma lucrează cu opt dealeri şi distribuitori pentru mărcile Steyer şi Case IH. Reţeaua locală de dealeri este dezvoltată în parteneriat cu cel mai mare vânzător al Case IH de pe glob, Titan Machinery, care are o cifră de afaceri anuală de 1,7 miliarde de dolari din vânzarea de utilaje agricole. Americanii doreau să se extindă, iar Europa de Est, exact zona coordonată de Stanson, este cea în care au făcut primii paşi peste graniţele SUA.

    În totalul afacerii Case IH & Steyer Balkans, partea de after sales este foarte importantă, şi ajunge, împreună cu vânzările de piese, la 40-45% din cifra de afaceri. „Evoluţia fermierului român vizavi de puterea tractoarelor este rapidă, sunt fermieri care au trecut în unul sau doi ani de la un tractor de 200 CP la unul de 700 CP, or neamţul şi francezul au făcut asta în 25 de ani.“ Vârful de gamă al portofoliului firmei este un tractor de 700 CP, cu şenile, care au aderenţă în solul ud, pe care nici nu-l tasează, ca să distrugă plantele. Preţul acestui tractor este de 250.000 de euro şi Stanson spune că în martie a vândut patru la Timişoara, către doi fermieri. Un astfel de produs, argumentează el, nu poate fi vândut arătând câteva flyere. „I-am dat unuia dintre ei, Mateiu Corvin, un tractor pentru o săptămână, de probă, iar apoi mi-a dat telefon, «Vreau două». End of story.“

    Oamenii coordonaţi de Stanson constituie echipa de suport, „cu funcţiunea ca atunci când clientul este ultranemul-ţumit de ceva să discute cu sursa, adică noi, care încercăm să rezolvăm cu importatorul sau dealerul. Oamenilor le place chestia asta foarte mult. Dar nu răspund la 100 de fermieri pe zi, pentru că nu am timp“. Echipa lui Stanson se ocupă, spune el, de toate aspectele afacerii, de la activităţi de marketing, demonstraţii în câmp, la training pentru operatori, training comercial, service, piese de schimb şi aspecte comerciale ale firmei.

    Cariera lui Stanson este însă atipică faţă de cea construită de alţi manageri care coordonează companii pe plan local. „A fost un tren mare de tot care vine în gară“, îşi începe povestea Stanson. Absolvent al Institutului Agronomic, de for-maţie zootehnist, a fost unul dintre cei trei români selectaţi de o delegaţie daneză, formată din oameni de afaceri şi politicieni. „Scandinavii au un mod foarte aparte de a face afaceri. Mai întâi îşi educă oamenii după care îşi deschid afacer-ile, nu invers.“ La acel moment, studenţii nu ştiau detalii despre proiect, ci doar că nişte danezi fac recrutări, iar selecţia a fost bazată pe trei teste distincte. Primul a fost de psihometrie, „nu avea nimic de a face nici cu meseria, nici cu ce în-văţasem, cu nimic. Ne întrebau, de pildă, ce credem că se va întâmpla, în 27 de ani, în locul cutare. Ca să vadă cum gândim proactiv, global“.

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Câţi alegători votează, câte secţii de votare avem şi cum arată buletinul de vot

    Raportările anterioare indicau 18.296.567 cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente la data de 14 octombrie. Potrivit AEP, diferenţa a apărut ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în registrul electoral aferent localităţilor conduse de aceştia şi a importurilor de date programate de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI.

    Procesul de votare la scrutinul pentru alegerea preşedintelui României a început în afara ţării la secţia de votare organizată în Noua Zeelandă (Auckland), sâmbătă la ora 20.00, ora României, având în vedere diferenţa de fus orar. Următoarele secţii care se vor deschide la ora 22.00, ora României, sunt cele din Australia (Canberra, Sydney, Brisbane, Melbourne).

    În România, urnele se deschid duminică, 2 noiembrie, la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00.

    Un număr de 18.550 secţii de vot vor fi organizate în toată ţara, 1.245 secţii în Bucureşti, iar 294 secţii pentru cetăţenii români aflaţi în afara României.

    Ordinea candidaţilor pe buletinul de vot a fost stabilită de Biroul Electoral Central, prin tragere la sorţi. Alegătorii vor găsi candidaţii înscrişi astfel:

    1.Kelemen Hunor (UDMR)

    2.Klaus-WERNER Iohannis (ACL-PNL-PDL)

    3.Cristian-Dan Diaconescu (PP-DD)

    4.Victor-Viorel Ponta (PSD-UNPR-PC)

    5.William Gabriel Brînză (PER)

    6.Elena-Gabriela Udrea (PMP)

    7.Mirel-Mircea Amariţei (Prodemo)

    8.Teodor-Viorel Meleşcanu – independent

    9.Gheorghe Funar – independent

    10.Zsolt Szilagyi (PPMT)

    11.Monica-Luiza Macovei – independent

    12.Constantin Rotaru (PAS)

    13.Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu – independent

    14.Corneliu Vadim-Tudor (PRM).

    Vezi aici cum arată un buletin de vot: http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/10/Specimen-BV.pdf