BusinessMagazin

Tag: nato

  • Stoltenberg reafirmă susţinerea NATO pentru Ucraina şi salută eventuala retragere rusă din Herson

    “Am luat act de anunţul Rusiei privind retragerea din Herson. Trebuie să vedem cum va evolua situaţia pe teren în următoarele zile. Dar este clar că Rusia este supusă presiunilor şi că, dacă se retrage din Herson, ar fi o nouă victorie pentru Ucraina”, a declarat Jens Stoltenberg la Roma, unde s-a întâlnit cu premierul Italiei, Giorgia Meloni.

    “Este pusă sub semnul întrebării securitatea europeană prin războiul de agresiune brutal al preşedintelui Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Am văzut cum forţele armate ucrainene au împins forţele ruse şi au eliberat teritorii. Aceste succese li se datorează bravilor militari ucraineni. În acelaşi timp, susţinerea fără precedent acordată de aliaţii noştri din NATO, inclusiv de către Italia, face zilnic diferenţa pe câmpul de luptă şi rămâne vitală pentru progresele Ucrainei”, a explicat Stoltenberg.

    La rândul său, premierul Giorgia Meloni a afirmat că i-a transmis lui Jens Stoltenberg că Italia “susţine cu forţă integritatea teritorială, suveranitatea şi libertatea Ucrainei”.

  • Următorul şef al NATO ar putea fi o femeie. Ce nume sunt prefigurate

    Lupta din culise pentru cine ar trebui să-i succeadă secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a început în mod serios, cu accent pe femei, scrie The News York Times, care publică cele mai des întâlnite nume pentru această funcţie.

    Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, se va încheia în toamna anului viitor. Astfel, lupta între aliaţi pentru cine ar trebui să îl înlocuiască a început cu adevărat, iar în această competiţie încep deja să se prefigureze câteeva nume, potrivit unor oficiali americani familiarizaţi cu dezbaterea, pe care îi citează The News York Times.

    Potrivit acestora, un candidat principal a apărut la Washington: Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, viceprim-ministru canadian-ucrainean şi ministru de finanţe al Canadei.

    Freeland are 54 de ani şi fostă jurnalistă (căsătorită cu un reporter de la The New York Times), a fost şi ministru de externe al Canadei. Avantajele sale sunt considerabile: vorbeşte engleză, franceză, italiană, ucraineană şi rusă; a condus ministere complicate; se pricepe la conferinţe de presă şi alte apariţii publice. În plus, ar fi prima femeie şi prima canadiancă şef NATO.

    Statele Unite nu propun un candidat american, deoarece un general american este în mod tradiţional comandantul suprem aliat al Europei, dar este de la sine înţeles că au o voce puternică în această alegere.

    Uniunea Europeană, deloc surprinzător, ar dori ca următorul şef al NATO să provină dintr-o ţară membră – 21 dintre cele 27 de state membre ale sale actuale aparţin alianţei. Şi presupunând că Suedia şi Finlanda vor fi aprobate pentru aderarea la NATO, Uniunea Europeană ar avea 23 din 32 de membri.

    Deşi europenii încă nu s-au coalizat în jurul unui candidat unic, şi ei au mai mulţi candidaţi puternici care sunt femei, printre care Kaja Kallas, 45 de ani, prim-ministrul Estoniei, Zuzana Caputova, 49 de ani, preşedintele Slovaciei, şi Kolinda Grabar-Kitarovic, 54 de ani, care a fost preşedinte al Croaţiei în perioada 2015-2020, a fost ambasador al Croaţiei la Washington şi a lucrat la NATO ca secretar general adjunct pentru diplomaţie publică.

    Marea Britanie, care a părăsit Uniunea Europeană, dar nu şi NATO, are un candidat în persoana lui Ben Wallace, 52 de ani, secretarul său pentru apărare. Unii oficiali au sugerat că el a rămas în această funcţie în ciuda problemelor din guvernul britanic nu doar pentru a oferi stabilitate în sprijinul acordat Ucrainei, ci şi pentru a-şi spori şansele pentru postul din NATO, pe care Londra îl doreşte ca un alt simbol al angajamentului său post-Brexit în lume.

    Persoana care va obţine postul va prelua, fără îndoială, postul într-unul dintre cele mai critice momente din istoria alianţei. Războiul din Ucraina a însemnat mai multe trupe NATO la graniţele Rusiei, potenţiali noi membri în Suedia şi Finlanda şi noi cereri de bani şi echipamente. Deşi NATO funcţionează prin consens, şeful său joacă un rol important în concilierea cererilor statelor membre şi în articularea poziţiei Occidentului în faţa unei audienţe globale.

    Există probleme cu toţi posibilii candidaţi şi este, de asemenea, posibil, a sugerat un oficial NATO, ca statele membre să fie de acord să prelungească mandatul lui Stoltenberg cu încă un an. Jens Stoltenberg, în vârstă de 63 de ani, ceruse o prelungire de doi ani din cauza războiului şi i s-a acordat un an, sau până în septembrie anul viitor.

    Ultimii doi şefi ai NATO, Stoltenberg din Norvegia şi Anders Fogh Rasmussen din Danemarca, au fost amândoi şefi de guvern. Dar aceasta nu a fost neapărat o regulă.

  • Putin acuză Occidentul că practică “un joc periculos”, vrea dialog între “noile centre” geopolitice

    “Exercitarea de putere asupra lumii este ceea ce aşa-numitul Occident a adus în acest joc, dar jocul este periculos, sângeros şi, aş spune eu, murdar”, a declarat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde şi agenţiei Reuters, la un eveniment al Forumului Valdai din Moscova.

    Liderul de la Kremlin s-a declarat convins că Occidentul va reveni la diplomaţie. “Eu am crezut mereu şi cred în simţul comun, deci sunt convins că mai devreme sau mai târziu noile centre ale lumii multipolare şi Occidentul vor începe o conversaţie de pe poziţii egale despre viitorul pe care îl avem în comun, cu cât mai devreme, cu atât mai bine”, a afirmat Putin.

    Liderul de la Moscova susţine că Occidentul, din raţiuni colonialiste, a contribuit la instigarea producerii războiului din Ucraina şi că ar vrea o criză şi în Taiwan, în cadrul acţiunilor de exercitare a dominaţiei globale, conform Reuters.

    Rusia a trimis trupe în Ucraina pe 24 februarie, generând cea mai mare confruntare cu Occidentul de la Criza Rachetelor Cubaneze din 1962, atunci când, în timpul Războiului Rece, Uniunea Sovietică şi SUA au fost cel mai aproape de un conflict nuclear.

    În pofida acuzaţiilor, liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia nu este inamicul Occidentului şi a cerut acţiuni pentru depăşirea crizei. “Omenirea are acum de ales: fie să acumuleze multe probleme care inevitabil ne vor zdrobi pe toţi, fie să găsească soluţii care poate că nu sunt ideale, dar ar funcţiona şi ar putea face lumea mai stabilă şi mai sigură”, a insistat Vladimir Putin, citat de agenţia The Associated Press.

  • NATO încearcă să se pregătească pentru scenariul în care Putin ar folosi opţiunea nucleară

    Evoluţia conflictului din Ucraina şi eşecurile de pe front ale armatei ruse fac NATO să creadă că Vladimir Putin este gata să ducă războiul la un alt nivel. Alianţa nu exclude sub nicio formă scenariul în care liderul de la Kremlin ar folosi opţiunea nucleară, scrie Bloomberg.

    Oficiali NATO au declarat sub protecţia anonimatului că în prezent nu există niciun semn că Moscova se pregăteşte să lanseze o lovitură nucleară, chiar dacă îşi intensifică discursul privind acest subiect.

    Analiştii militari şi aliaţii Ucrainei sunt de părere că intensificarea retoricii nucleare a Kremlinului nu are ca scop pregătirea terenului pentru o lansare de armă nucleară ci mai degrabă intimidarea Occidentului pentru retragerea sprijinului oferit. Până în prezent, această campanie de intimidare nu a funcţionat.

    Războiul nu se desfăşoară sub nicio formă conform planurilor lui Vladimir Putin, iar trupele sale pierd încet dar sigur teritorii, pe care liderul de la Kremlin a promis că le va apăra prin toate mijloacele posibile. Cei 300.000 de rezervişti chemaţi la arme de liderul rus vor avea nevoie de luni bune pentru finalizarea instrucţiei, iar stocurile de rachete cu care Putin loveşte infrastructura ucraineană începe să se epuizeze.

    „Încercările Rusiei de a tăia ajutorul Occidentului oferit de Ucraina nu sunt altceva decât semnele unei disperări puternice. Rusia nu poate ţine pasul cu ceea ce Occidentul oferă Ucrainei, motiv pentru care caută să ne ţină departe cu retorica şi ameninţarea nucleară”, a declarat Samantha Bender, cercetător în cadrul Royal Institute of International Affairs.

    În spatele uşilor închise, aliaţii Kievului fac planuri de reacţie în faţa unui atac nuclear însă opţiunile sunt puţine. De asemenea, au loc discuţii privind modul în care se poate continua aprovizionarea cu arme, ajutorul umanitar şi continuarea anchetelor privind crimele de război.

    Kremlinul deţine în continuare o serie de strategii pentru o escaladare a războiului care nu presupune utilizarea armelor nucleare. Printre aceestea se numără un atac asupra barajului Kakhova, care ar genera indundaţii masive şi ar putea opri alimeentarea sistemului de răciree a centralei nucleare din Zaporojie.

    Pe front venirea iernii ar putea complica semnificativ luptele, limitând mobilitatea şi vizibilitatea trupelor din ambele tabere. Cu toate acestea, echipamentul militar livrat de SUA şi Europa ar putea oferi ucrainenilor un avantaj împotriva soldaţilor ruşi mai puţin dotaţi în acest scenariu.

     

  • Jens Stoltenberg: Suntem gata să apărăm România şi toate ţările aliate

    Stoltenberg a declarat că Rusia nu ar trebui să folosească pretexte false pentru a escalada războiul şi mai mult, referindu-se la informaţiile false propagate în ultima perioadă.

    „NATO nu va fi intimidată sau împiedicată să ofere sprijin Ucrainei şi să susţină dreptul la autodeterminare, atâta timp cât este nevoie. În fiecare săptămână, forţele ucrainene devin din ce în ce mai puternice şi sunt mai bine echipate. În acelaşi timp, continuăm să ne consolidăm propria apărare. Vorbim despre o ranforsare a prezenţei NATO de la Marea Neagră la Marea Baltică, avioane de luptă pentru a păstra cerurile Europei în siguranţă şi mii de trupe americane, belgiene, olandeze şi franceze se află în România pentru a împiedica agresiunea”, a spus secretarul general al NATO.

    Jens Stoltenberg a mai spus că mesajul transmis de NATO prin trimiterea de trupe în România este unul clar: „NATO este gata să apere România şi toate celelalte ţări aliate”.

    Secretarul general al NATO a vorbit şi despre situaţia din regiunea Mării Negre, care este „de importanţă vitală, strategică pentru NATO”.

    „Războiul Rusiei a transformat părţi din Marea Neagră în zone de război. Rachete transmise de pe navele de război ruse în Marea Neagră au lovit oraşe ucrainene şi timp de luni de zile forţele ruseşti au blocat porturi ucrainene provocând cea mai mare criză alimentară din ultimii ani. Îndemnăm Rusia să îşi reînnoiască acordul pe care Turcia l-a mediat şi să se asigure că hrana ajunge la cei care au cea mai mare nevoie”, a mai spus Jens Stoltenberg.

    Secretarul general al NATO şi-a exprimat interesul pentru întâlnirea pe care o va avea cu premierul Ciucă şi în România, peste câteva săptămâni, după întrevederea de miercuri, de la Bruxelles.

  • Anunţul Ungariei despre aderarea la NATO a Suediei şi Finlandei

    Guvernul Ungariei susţine aderarea la NATO a Suediei şi Finlandei şi a înaintat documentele de ratificare către Adunarea Naţională, a declarat sâmbătă ministrul Gergely Gulyás, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Gulyás, membru în cabinetul premierului Viktor Orbán, a declarat că extinderea NATO pentru a include cele două ţări nordice va fi ratificată cel târziu până la jumătatea lunii decembrie, potrivit presei.

    Întrebat de un reporter dacă NATO va deveni mai puternică odată cu aderarea Finlandei şi Suediei, Gulyás a răspuns că speră că da. El a adăugat că ar putea fi dezbătut dacă extinderea este în interesul securităţii naţionale a Ungariei, dar a spus că acest lucru este irelevant acum.

    Ungaria şi Turcia sunt singurele ţări NATO care nu au ratificat încă aderarea Suediei şi Finlandei la alianţă – un proces care a început la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie.

    Premierul finlandez Sanna Marin a declarat joi pentru POLITICO că nu se aşteaptă ca Ungaria şi Turcia să blocheze extinderea NATO, dar a avertizat cu privire la riscurile întârzierii aderării.

  • Spania va trimite avioane de luptă în România şi Bulgaria

    Spania a anunţat sâmbătă că va trimite 14 avioane de luptă în Bulgaria şi România pentru a consolida flancul estic al NATO, în condiţiile în care alianţa îşi consolidează poziţia după invazia Rusiei în Ucraina.

    Madridul va trimite şase avioane Eurofighter şi 130 de soldaţi în Bulgaria între jumătatea lunii noiembrie şi începutul lunii decembrie pentru a antrena forţele locale, a precizat Ministerul spaniol al Apărării într-un comunicat, conform The Guardian.

    Ministerul a adăugat că opt avioane de luptă F18M şi 130 de membri ai forţelor aeriene vor fi dislocaţi în România între decembrie şi martie anul viitor, ca parte a strategiei NATO de „reacţie şi descurajare”.

    Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a mulţumit Spaniei pentru „răspunsul său foarte, foarte rapid”.

  • Avertisment: aliaţii NATO vor acţiona dacă Suedia şi Finlanda vor fi sub presiune

    Aliaţii NATO vor acţiona în cazul în care Suedia sau Finlanda vor fi supuse la presiuni din partea Rusiei sau a unui alt adversar înainte ca acestea să devină membri cu drepturi depline ai alianţei, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

    „Este de neconceput ca aliaţii să nu acţioneze în cazul în care Suedia şi Finlanda vor fi supuse la orice formă de presiune”, a declarat Stoltenberg la o conferinţă de presă prganizată împreună cu premierul suedez Ulf Kristersson.

    Finlanda şi Suedia au decis să se alăture alianţei după ce Rusia a invadat Ucraina. Procedurile de aderare sunt în desfăşurare.

  • Kremlinul denunţă “retorica nucleară” a Occidentului ca reacţie la afirmaţiile lui Biden

    Preşedintele SUA, Joseph Biden, a avertizat, miercuri, că acţiunile Rusiei generează riscuri privind “interpretări greşite” cu efecte catastrofale la nivel internaţional, însă Kremlinul a respins “retorica nucleară” a Occidentului.

    Într-un interviu acordat postului de televiziune CNN, Biden a afirmat că preşedintele rus, Vladimir Putin “este un actor raţional care a făcut calcule greşite în mod semnificativ”. Liderul de la Casa Albă, care săptămâna trecută afirma că riscurile unui conflict nuclear sunt cele mai ridicate din ultimii 60 de ani, a avertizat acum asupra “interpretărilor greşite” care pot avea efecte catastrofale. Întrebat dacă există riscul ca Putin să utilizeze arme nucleare tactice asupra Ucrainei, Biden a răspuns: “Nu cred că va face acest lucru”.

    Kremlinul a reacţionat vehement la afirmaţiile liderului de la Washington. “Exprimăm regret că lideri de state din Occident, din Statele Unite şi din Europa, recurg zilnic la retorică nucleară. Considerăm că este o practică foarte dăunătoare şi provocatoare”, a afirmat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de agenţia Reuters.

    Oficialul rus a denunţat şi afirmaţiile secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat că o victorie a lui Putin în Ucraina ar fi o înfrângere a Occidentului. Peskov consideră că afirmaţiile demonstrează că NATO luptă de partea Ucrainei. Stoltenberg a afirmat marţi că “NATO nu este parte în conflict”, dar a subliniat că “sprijinul oferit de Alianţă joacă un rol central”.

    Duminică, fostul secretar de Stat american Mike Pompeo a criticat afirmaţiile preşedintelui Biden despre riscurile unui conflict nuclear cu Rusia, exprimând speranţa că Administraţia de la Washington poartă negocieri în mod discret. Biden declara joia trecută că Vladimir Putin “nu glumeşte când vorbeşte despre potenţiala folosire a armelor nucleare tactice sau a armelor biologice ori chimice, în contextul performanţelor slabe ale armatei ruse” în Ucraina. Biden a afirmat că actuala perioadă prezintă cele mai mari riscuri ale unui război nuclear după Criza Rachetelor Cubaneze, din anul 1962.

    “Afirmaţiile preşedintelui reprezintă un risc teribil pentru cetăţenii americani”, a declarat Mike Pompeo, care a fost secretar de Stat în timpul mandatului fostului preşedinte Donald Trump, subliniind, într-un interviu acordat Fox News, că Washingtonul ar fi mai eficient “prin practicarea diplomaţiei în mod discret”. “Ar trebui să facem acest lucru, eu sper că fac acest lucru în mod discret”, a insistat Pompeo, conform site-ului Axios.com.

  • Dictatorul de la Kremlin predă Occidentului lecţii din şcoala KGB: Vladimir Putin a început un război tăcut cu NATO, mascat în accidente şi acte de sabotaj pe care Vestul înca nu îl vede. Adevărul este doar un cuvânt şi totul este posibil

    Vladimir Putin ţine mai mult ca oricând să demonstreze că poate duce războaie peste tot şi vrea ca Occidentul să ştie acest lucru. Dictatorul de la Kremlin continuă se ameninţe Ucraina, UE şi NATO cu opţiunea nucleară, în timp ce-şi intensifică războiul hibrid, pe care l-a studiat decenii la rând pe „băncile” KGB-ului, scrie Bloomberg.

    Din punct de vedere tehnic, ţările occidentale pe care le atacă nu pot demonstra rapid că Putin este personal responsabil de un act de agresiune. Aceasta este arta războiului hibrid, capacitatea de a şterge liniile clare dintre tehnicile militare, tehnologice sau psihologice, precum şi a altor tipuri de tehnică de război.

    Prima lovitură lansată de Kremlin a fost chiar sabotarea Nord Stream 1, gazoductul care alimenta Germania din Rusia, aceeaşi Rusie care este gata să joace tot pe cartea şantajului energetic cu prima economie europeană. Scurgerile masive de gaz din Marea Baltică au reamintit NATO că sub apă există sute de puncte vulerabile pentru alianţă, care transportă orice, de la gaz, la electricitate şi internet.

    Cu fiecare act de sabotaj şi provocare – cum ar fi atacurile cibernetice ce au vizat recent mai multe aeroporturi americane – un fenomen interesant începe să se manifeste în ţările occidentale. Putin este indicat ca prim vinovat pentru problemă, însă la scurt timp după apar personaje care sunt gata să bage mâna în foc că de fapt autorul nu este dictatorul de la Kremlin, şi că la mijloc sunt mult mai multe variabile existente. În final, adevărul se pierde printre teorii ale conspiraţiei, bănuieli şi dezinformare.

    Pentru Putin acesta este scenariul perfect. El are nevoie ca americanii, germanii, italienii, ungurii şi tot ce înseamnă Occident, NATO şi UE să ajungă să se urască recirpoc. Scopul final al jocului este de a îi face pe actorii care joacă împotriva Rusiei să ajungă se pună la îndoială binele şi răul, victima şi agresorul, autoapărarea şi escaldarea. Nimic nu este adevărat şi totul este posibil.

    Vladimir Putin operează împotriva lumii civilizate pe două fronturi. Pe de o parte, a lansat şi creat frica şi ameninţarea unei lovituri nucleare, care ar putea veni (sau nu)  într-un viitor nu foarte îndepărtat. Pe de alta, în prezent, el pune presiune asupra Occidentului prin criza energetică declanşată, care ameninţă să lase oraşele fără curent, apă sau energie electrică.

    Lumea civilizată trebuie să deschidă ochii şi să se pregătească să vadă mult mai des acte de sabotaj, fabrici care rămân  fără curent, sateliţi care se comportă ciudat sau bacomate care îşi refuză utilizatorii. Totodată, Vestul se va confrunta cu mult mai mulţi „idioţi utili” în slujba lui Putin, personaje din mass-media sau politica occidentală care vor să ne convingă să nu credem tot ce vedem.

    În 2016, NATO a declarat că „acţiunile hibride împotriva aliaţilor poate duce la decizia de a activa articolul 5”. Până la acel punct, care s-ar traduce într-un război total, Occidentul ar trebui să se concentreze pe descoperirea şi securizarea propriilor vulnerabilităţi, înainte ca Putin să decidă realizarea unei lovituri de proporţii exploatând acele puncte slabe.