BusinessMagazin

Tag: nasa

  • Lucruri din viaţa reală care sunt bazate pe invenţii ale NASA

    NASA a publicat cea mai recentă ediţie a Spinoff, care cuprinde prezentări a 50 de tehnologii care au devenit folosite în viaţa de zi cu zi şi care iniţial au fost utilizate pentru misiuni NASA sau în cercetare, relatează Business Insider. De pildă calitatea înaltă a imaginilor de tip selfie îşi are originea în cadrul agenţiei.

    Din 1976, NASA publică anual un astfel de document care prezintă proiecte ce folosesc tehnologie iniţial utilizată de cercetătorii din cadrul agenţiei.

    Iată câteva dintre ele.

     

    1. camerele de testare pentru impact

    NASA avea nevoie de camere care să înregistreze imagini la o viteză foarte mare, pentru paraşutele de testare ale sistemelor de aterizare. Tehnologia folosită pentru acestea este acum utilizată de camerele folosite pentru camerele care filmează testele de impact.

     

    1. imagini bazate pe tehnologie laser

    NASA folosea tehnologisa laser pentru a măsura distanţele. Printre altele, tehnologia are aplicaţii pentru hărţi de înaltă rezoluţie. Agenţia a ajutat la dezvoltarea unor device-uri mai mici, care au aplicaţii în viaţa de zi cu zi. Arheologii, de pildă, utilizează tehnologia pentru a depista artefacte sub pământ.

     

    1. de la şurubelniţă la cluburile de golf.

    Se pare că există ceva asemănări între tehnicile folosite în designul pentru obiecte destinate spaţiului şi tehnicile aplicate în construcţia terenurilor de golf. O inovaţie numită Spiralock este de fapt un tip şurubelniţă, folosită deopotrivă de NASA şi pentru cluburile de golf.

     

    1. Instrumente pentru chirurgia craniană

    Neurochirurgii folosesc instrumente cu electricitate pentru a tăia şi cauteriza ţesutul. Dar electricitatea generează căldură puternică, aşa că aceasta trebuie disipată în mod sigur, pentru a evita afectarea tesutului sănătos din creier

    O companie numită Thermacore are o soluţie pe care NASA a folosit-o încă de la începuturile programelor dedicate zborurilor spaţiale. O variantă în dimensiune redusă a acestei tehnologii este folosită acum în domeniul medical.

     

    1. Protecţie împotriva cutremurelor

    O tehnologie dezvoltată de NASA folosea combustibil lichid pentru a preveni vibraţiile pe racheta Ares 1 a fost folosită şi pentru a stabiliza clădiri şi poduri în timpul cutremurelor.

  • NASA caută oameni pentru un studiu pentru care vor fi plătiţi cu 100.000 de dolari. Ce trebuie să faci pentu a primi banii este foarte simplu

    Majoritatea dintre noi visează să îşi piardă vremea lenevind în pat, zi de zi, şi să fim şi plătiţi pentru asta. Se pare că NASA transformă acest vis în realitate: selectează câţiva candidaţi norocoşi care să fie plătiţi pentru o sumă de bani incredibil de mare, de 100.000 de dolari. Tot ce au de făcut participanţii este să se relaxeze în pat toată ziua. 
     
    Această oportunitate vine în contextul în care NASA pregăteşte ”Bed Best Bodies”, în care participanţii trebuie să stea în pat timp de 60 de zile continuu. Chiar dacă sună a job de vis – se pare că nu oricine poate să reziste acestei provocări, potrivit melemon.com.
     
    Participanţii la studiu nu trebuie neapărat să doarmă în acest interval de timp – ei pot să citească, să se uite la televizor, să joace jocuri video, chiar şi să îşi folosească telefonul. Care este sensul acestui experiment?
    NASA vrea să studieze cum reacţionează corpul oamenilor în condiţii de odihnă prelungită, în scopul pregătirii astronauţilor care merg în spaţiu. 
     
    Cei de la NASA spun că experimentele din acest studiu au ca scop dobândirea a trei lucruri:
     
    1. Înţelegerea modului în care fiziologia unei persoane în spaţiu ar putea afecta procesul anumitor misiuni.
    2. Înţelegerea impactului stării fiziologice a unei persoane asupra abilităţii ei de a performa în cazul unor sarcini specifice.
    3. Pregătirea unor măsuri de precauţie în ce priveşte deteriorarea pe care aceste condiţii fiziologice ar putea să le impună. 
     
    Participanţii la experiment se împart în două categorii: grupul care face exerciţii şi grupul care trebuie să stea în permanenţă odihnit. Grupul care face exerciţii foloseşte diferite dispozitive care permit participanţilor la studiu să rămână activi în perioada în care stau întinşi. Grupul celor non-activi trebuie să se odihnească în permanenţă.
     

  • NASA caută oameni pentru un studiu pentru care vor fi plătiţi cu 100.000 de dolari. Ce trebuie să faci pentu a primi banii este foarte simplu

    Majoritatea dintre noi visează să îşi piardă vremea lenevind în pat, zi de zi, şi să fim şi plătiţi pentru asta. Se pare că NASA transformă acest vis în realitate: selectează câţiva candidaţi norocoşi care să fie plătiţi pentru o sumă de bani incredibil de mare, de 100.000 de dolari. Tot ce au de făcut participanţii este să se relaxeze în pat toată ziua. 
     
    Această oportunitate vine în contextul în care NASA pregăteşte ”Bed Best Bodies”, în care participanţii trebuie să stea în pat timp de 60 de zile continuu. Chiar dacă sună a job de vis – se pare că nu oricine poate să reziste acestei provocări, potrivit melemon.com.
     
    Participanţii la studiu nu trebuie neapărat să doarmă în acest interval de timp – ei pot să citească, să se uite la televizor, să joace jocuri video, chiar şi să îşi folosească telefonul. Care este sensul acestui experiment?
    NASA vrea să studieze cum reacţionează corpul oamenilor în condiţii de odihnă prelungită, în scopul pregătirii astronauţilor care merg în spaţiu. 
     
    Cei de la NASA spun că experimentele din acest studiu au ca scop dobândirea a trei lucruri:
     
    1. Înţelegerea modului în care fiziologia unei persoane în spaţiu ar putea afecta procesul anumitor misiuni.
    2. Înţelegerea impactului stării fiziologice a unei persoane asupra abilităţii ei de a performa în cazul unor sarcini specifice.
    3. Pregătirea unor măsuri de precauţie în ce priveşte deteriorarea pe care aceste condiţii fiziologice ar putea să le impună. 
     
    Participanţii la experiment se împart în două categorii: grupul care face exerciţii şi grupul care trebuie să stea în permanenţă odihnit. Grupul care face exerciţii foloseşte diferite dispozitive care permit participanţilor la studiu să rămână activi în perioada în care stau întinşi. Grupul celor non-activi trebuie să se odihnească în permanenţă.
     

  • Vrei să stai în pat şi să primeşti 18.000 de dolari, săptămânal?

    NASA caută voluntari dispuşi să participe la studiul numit: Odihnă în pat. Participanţii sunt nevoiţi să stea întinşi în pat timp de 70 de zile consecutive, iar pentru acest lucru primesc între 1.200 $ şi 18.000 $ pe săptămână.

    Persoanele înscrise la acest experiment pot dormi cât vor, pot citi cărţi, au voie să se uite la televizor sau să se joace jocuri video şi să folosească telefonul mobil oricât de mult doresc. Toate acestea cu o singură condiţie: să stea culcaţi în pat. De asemenea, subiecţii nu au voie să primească vizite. În tot acest timp, ei vor beneficia de alimente care le vor permite să îşi păstreze greutatea constantă.

    Acest studiu este realizat cu scopul de a se găsi modalităţi de conservare a sănătăţii şi siguranţei astronauţilor în timpul călătoriilor. Ei vor să vadă cum reacţionează organismul în cazul unei perioade mari de repaus.

    NASA susţine că prin acest experiment se urmăreşte cercetarea a trei lucruri importante. Cercetătorii vor să înţeleagă modul în care anumite schimbări ale funcţiilor organismului pot influenţa misiunile în spaţiu, cum se vor efectua diverse sarcini în timpul misiunilor şi, mai ales, pentru a găsi soluţii în cazul unor problemele de ordin fizic pe care astronauţii le pot întâmpina în timpul călătoriei. Mai precis, specialiştii NASA investighează condiţiile în care se pot evita pierderile de masă musculară şi cum pot menţine în bună funcţiune sistemul osos şi cel cardiovascular.

    „Vrem să fim siguri că oamenii sunt pregătiţi pentru a petrece 70 de zile în pat. Nu oricine poate să facă asta. Nu orice tip de persoană este capabilă să stea atât în pat. Din momentul în care ei sunt calificaţi psihic pentru acest studiu, vom trece la exerciţii riguroase, fizice şi psihice, caracteristice unui astronaut. Ei trebuie să fie pregătiţi pentru tipuri de activităţi pe care le întreţin astronauţii”, a declarat omul de ştiinţă, Dr. Cromwell.

    Sursa:banatulazi.ro

  • SuperLuna, totul despre evenimentul astronomic impresionant de astăzi

    Deşi omenirea nu a mai ajuns pe Lună de 44 de ani, sonda spaţială lunară Reconnaissance a NASA orbitează în jurul satelitului natural, trimiţând la sol imagini şi informaţii despre Lună. ,,Îmi place să cred că Luna este un alt continent al Pământului,” a declarat cercetătorul NASA Noah Petro.

    Astăzi va avea loc superluna, un fenomen astronomic impresionant deoarece Luna nu a mai trecut atât de aproape de Pământ de 70 de ani.Următoarea dată când va putea fi observată va fi în 2034.

    Vezi aici ce se va întâmpla în superlună şi cum poţi vedea evenimentul astronomic extraordinar.

  • Tânărul român considerat noul Einstein, a fost premiat de NASA. Unde a primit o bursă de studiu

    Multe universităţi de mare prestigiu din Statele Unite au încercat să-l recruteze pe Costin Dobrin la studii.

    Tânărul din Constanţa a optat să meargă la Universitatea Columbia din Statele Unite, acolo unde va studia ştiinţele pământului. Americanii i-au oferit o bursa de 70.000 de dolari pe an pentru acest lucru.

    “Am aflat ca am fost numit Science Research Fellow. Acesta titulatura o primesc anual cei mai buni 10 studenti. Ei vor primi finantare de cercetare pe timp de vara.”, a spus Costin.

    El spune că a gasit acolo alte metode de studiu şi alte dotări. “Am vazut ce facilitati au, ce laboratoare. Am inteles ce inseamna cercetarea si viata in campusul de la Columbia. Pot sa spun ca asta e exact ce mi-am dorit”, a mai spus acesta.

    Costin a obţinut în timpul liceului trei premii întâi la concursurile organizate de NASA, o medalie de aur la Olimpiada Internaţionala de Geografie şi argint la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului, premii ce au atras interesul americanilor.
     

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Tânărul român considerat noul Einstein, a fost premiat de NASA. Unde a primit o bursă de studiu

    Multe universităţi de mare prestigiu din Statele Unite au încercat să-l recruteze pe Costin Dobrin la studii.

    Tânărul din Constanţa a optat să meargă la Universitatea Columbia din Statele Unite, acolo unde va studia ştiinţele pământului. Americanii i-au oferit o bursa de 70.000 de dolari pe an pentru acest lucru.

    “Am aflat ca am fost numit Science Research Fellow. Acesta titulatura o primesc anual cei mai buni 10 studenti. Ei vor primi finantare de cercetare pe timp de vara.”, a spus Costin.

    El spune că a gasit acolo alte metode de studiu şi alte dotări. “Am vazut ce facilitati au, ce laboratoare. Am inteles ce inseamna cercetarea si viata in campusul de la Columbia. Pot sa spun ca asta e exact ce mi-am dorit”, a mai spus acesta.

    Costin a obţinut în timpul liceului trei premii întâi la concursurile organizate de NASA, o medalie de aur la Olimpiada Internaţionala de Geografie şi argint la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului, premii ce au atras interesul americanilor.
     

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Doi nord-coreeni, filmaţi în detaliu de NASA de la 400 de kilometri înălţime. Surpriza de proporţii din video

    Un aparat cu o rezoluţie ridicată poziţionată pe Staţia Internaţională Spaţială a reuşit să captureze câteva imagini extrem de detaliate din Coreea de Nord.

    Aparatul, numit IRIS a fost instalat pe Staţie în anul 2014. De atunci, a înregistrat, de asemenea, imagini extrem de clare ce înfăţişau zgârie-norii din Dubai şi piramidele din Egipt. Ultima filmare, realizată de la o înălţime de 400 de kilometri, a înregistrat imagini din Coreea de Nord, mai ales din capitala Phenian.

    Vezi aici surpriza de proporţii din video

  • Povestea rachetei Juno, a drumului său spre Jupiter şi a oamenilor care au lucrat la proiectul de 1 miliard de dolari

    „Arderea în propulsor completă şi orbita obţinută. Sunt gata să-ţi aflu secretele, Jupiter. Obişnuieşte-te cu ideea.“ Aşa sună invitaţia la dans făcută de Juno misteriosului Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar.

    O ardere în motor de 35 de minute a încetinit Juno la 1.950 km/h, suficient pentru ca nava spaţială să poată fi capturată de câmpul gravitaţional al lui Jupiter. Ca să ajungă acolo, Juno a călătorit cu 210.000 km/h într-o cursă nebunească şi periculoasă pentru un dans la fel de nebunesc şi de periculos. Coregrafia a fost pregătită acum 10 ani, pe Pământ.

    Susan G. Finley, o aventurieră a spaţiului în vârstă de 79 de ani, a urmărit pentru NASA dansul lui Juno (în mitologia romană, Juno este zeiţa căsătoriei şi regina zeilor). Susan G. Finley este o deschizătoare de drumuri. A lucrat cu rachete încă dinainte ca NASA să existe, scrie The New York Times.

    Pe 4 iulie, când lumea sărbătorea independenţa Americii şi admira spectacolul de artificii, inginerul Finley aştepta la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena confirmarea succesului celei mai recente aventuri spaţiale.

    Doamna Finley, specialist al reţelei Deep Space de radiotelescoape, a avut misiunea de a identifica un semnal radio important trimis de nava spaţială – acela care ar fi arătat că exploratorul planetar a ajuns pe orbita lui Jupiter după o călătorie de cinci ani. Din cauza latenţei cu care semnalele de pe Pământ ajung la Jupiter şi invers, Juno s-a bazat pe pilotul ei automat pentru a executa manevra îndrăzneaţă. „Este un semnal greu de urmărit“, spune doamna Finley. Iar semnalul a venit, sub forma unor tonuri primitive, traduse apoi de computere puternice în mesaje liniştitoare. O fază importantă a misiunii de un miliard de dolari s-a încheiat cu succes. Tonurile sunt folositoare când antena principală a navei spaţiale nu este îndreptată înspre Pământ, aşa cum a fost cazul lui Juno în timpul etapei în care şi-a pornit motoarele pentru a putea fi prinsă de câmpul gravitaţional al lui Jupiter. O antenă mai mică, mai slabă, transmite doar tonuri simple pentru comunicare.

    Ce face acum doamna Finley diferă mult de ce făcea în ianuarie 1958, când a păşit pentru prima dată în Jet Propulsion Laboratory. Inclusă pe lista pionierelor spaţiului în cartea „Ascensiunea rachetistelor“ a Nathaliei Holt, doamna Finley a început cu puţin înainte de lasarea Explorer I, primul satelit pe care SUA l-au trimis cu succes în spaţiu. Şase luni mai târziu, Congresul a adoptat legea prin care a fost creată NASA şi la sfârşitul anului laboratorul, care lucra până atunci pentru armată, a fost transferat la agenţia spaţială pentru a se concentra pe explorarea planetelor cu sonde robotice.

    Doamna Finley nu era pe atunci inginer. La facultate visa să devină arhitect, dar a renunţat după trei ani. „Arta pur şi simplu nu se lipea de mine“, povesteşte ea. A urmat cursuri de matematică şi, având o afinitate pentru numere, a devenit la propriu un computer uman. Computerele electronice erau încă rare şi scumpe, aşa că inginerii – în acele vremuri cei mai mulţi erau bărbaţi – dădeau spre rezolvare ecuaţiile de care aveau nevoie unui computer uman – aproape întotdeauna o femeie. Doamna Finley calcula, la început la Convair, o companie de aeronautică din Pomona, din California, apoi la Jet Propulsion Laboratory.

    Chiar dacă munca părea anostă, „dacă-ţi plăceau puzzle-urile şi chestii din astea, era distractiv“. „Şi întotdeauna obţineai un răspuns, spre deosebire de multe probleme din această lume pentru care nu există răspunsuri.“ Şi-a lăsat munca deoparte timp de şase ani pentru a-şi creşte copiii, doi băieţi, până când cel mai tânăr a putut fi dat la grădiniţă. S-a întors în 1969, a învăţat programare şi a devenit inginer. „Să fii programator este mai distractiv decât să fii un computer“, spune ea.

    De-a lungul anilor a lucrat şi ca inginer de teste şi ulterior ca inginer la reţeaua Deep Space. NASA a folosit tehnica tonurilor simple în aterizarea sondei Mars Pathfinder în 1997. Le-a exclus însă din alte două misiuni marţiene ulterioare, Climate Orbiter şi Polar Lander. Ambele sonde au fost pierdute în 1999. Investigaţiile privind cauzele eşecurilor au fost îngreunate de lipsa informaţiilor care puteau fi furnizate de tonurile transmise.

  • Pământul se încălzeşte într-un ritm fără precedent în ultimul mileniu

    Înregistrările temperaturilor de la anul 1800 încoace arată că în ultimii zeci de ani, încălzirea s-a accelerat într-un ritm nemaivăzut de 1.000 de ani.

    Este foarte greu de crezut că vom reuşi să menţinem încălzirea globală în limita agreată de naţiuni anul trecut, afirmă Gavin Schmidt, un om de ştiinţă din cadrul NASA, conform The Guardian.

    Deja anul acesta temperatura medie globală a crescut cu 1,38 grade Celsius faţă de cea din secolul XIX, apropiindu-se periculos de mult de limita maximă stabilită, de 1,5 grade Celsius, agreată printr-un acord semnat anul trecut la Paris, scrie Rador.

    Iulie a fost cea mai fierbinte lună de când se măsoară temperaturile. De altfel, fiecare lună, începând cu octombrie 2015, a venit cu un nou record. Chiar dacă măsurătorile nu se fac de foarte multă vreme, mostrele de gheaţă analizate şi sedimentele arată că Pământul nu a mai trecut printr-un proces de încălzire atât de accentuată în ultimul mileniu.

    Ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani este fără precedent, explică Gavin Schmidt, director al Institutului Goddard pentru Studii Spaţiale, în cadrul NASA. „Este fără precedent în 1.000 de ani. Nu există nicio perioadă care să fi trecut prin acest trend (…)”, a mai spus omul de ştiinţă.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro