Anul trecut, familia guvernatorului BNR a făcut un profit net de 52.000 de euro din cultivarea strugurilor şi producţia de vin, rezultate obţinute cu ajutorul a 21 de salariaţi, potrivit sursei citate.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a crescut la 2,68%, de la 2,54% în ziua anterioară. Nivelul de 2,68% nu a mai fost consemnat din 27 octombrie 2014.
Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,80%, de la 2,63%.
Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,83% de la 2,68%. Indicele ROBOR la 12 luni a crescut la 2,86%, de la 2,73%.
Întâlnirea va avea loc în cursul zilei de joi, la sediul Guvernului.
Printre temele abordate se vor număra nivelul inflaţiei şi indicele ROBOR. De altfel, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că la întâlnirea de la Guvern, de joi, cu conducerea Băncii Naţionale a României (BNR), se va discuta şi de inflaţie, şi de ROBOR, ţinând însă să precizeze că medierea propusă de Preşedinţie pe aceste teme „nu se justifică”.
„Discuţia aceasta de la Guvern a fost stabilită înainte ca domnul preşedinte să anunţe acea mediere care, după părerea mea, nu se justifică. Vom discuta, cu domnul Isărescu, despre ROBOR, de inflaţie şi de alte subiecte care dau imaginea noastră macroeconomică”, a spus Eugen Teodorovici într-o emisiune la România TV.
Întâlnirea va avea loc în cursul zilei de joi, la sediul Guvernului.
Printre temele abordate se vor număra nivelul inflaţiei şi indicele ROBOR. De altfel, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că la întâlnirea de la Guvern, de joi, cu conducerea Băncii Naţionale a României (BNR), se va discuta şi de inflaţie, şi de ROBOR, ţinând însă să precizeze că medierea propusă de Preşedinţie pe aceste teme „nu se justifică”.
„Discuţia aceasta de la Guvern a fost stabilită înainte ca domnul preşedinte să anunţe acea mediere care, după părerea mea, nu se justifică. Vom discuta, cu domnul Isărescu, despre ROBOR, de inflaţie şi de alte subiecte care dau imaginea noastră macroeconomică”, a spus Eugen Teodorovici într-o emisiune la România TV.
Populaţia se împrumută la bănci mai scump pentru că modelul operaţional utilizat de băncile locale se bazează pe ideea unor marje mai mari pe segmentul de retail pentru a a compensa marjele ceva mai mici pe segmentul companiilor, explică Florian Neagu, director adjunct al direcţiei de stabilitate financiară din cadrul Băncii Naţionale. Un astfel de model este în avantajul firmelor cu capital autohton, respectiv se ţinteşte menţinerea competitivităţii acestora în raport cu multinaţionalele care se împrumută ieftin din străinătate fie de la bănci fie de la companiile-mamă.
BNR a decis astăzi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an de la 2% pe începând cu 8 februarie 2018 şi a decis şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% de la 1% pe an. Totodată rata dobânzii aferente facilităţii de creditare a fost majorată la 3,25% de la 3%.
Ce spune guvernatorul Isărescu:
”Roborul la trei luni, cel care influenţează rata dobânzilor la creditele în lei, va urma într-o anumită perioadă de timp majorarea de astăzi, iar creditele în lei se vor scumpi marginal. Majorările nu sunt de amploare. Dacă ne gândim la nivelul istoric pe care l-a avut rata dobânzii la creditele în lei, aceasta s-a situat la 5-6%.
Trebuie să avem în vedere şi rata inflaţiei. Măsura pe care am dat-o astăzi urmăreşte să juguleze inflaţia care acum este determinată în mare măsură de unele preţuri şi preţul ţiţeiului.
Vrem să temperăm inflaţia şi odată cu ea şi majorările de dobânzi.
Mişcările de lichiditate din T4 anul trecut şi T1 al acestui an sunt determinate de operaţiunile ministerului de Finanţe. Când ei utilizează pentru plata unor scadenţe mari stocul în valută – aşa numitul buffer – apelează la BNR. Ne batem cu inflaţia, suntem în luptă cu ea. Acceptăm să se facă şi anumite ajustări.”
Mai devreme sau mai târziu, dobânda de politică monetară se va alinia cu dobânda Robor.
Până spre Paşti vom avea creşteri de preţuri. Creşterile importante de preţuri sunt în spate, cam din septembrie, octombrie anul trecut, inclusiv ce s-a întâmplat deja în ianuarie. Pericolul este să se schimbe anticipaţiile, de aceea acţionăm.
Criticile guvernului sunt bune, sunt ca un duş, ne reviogrează. Noi colaborăm cu orice guvern ne dă ţara.
Suntem într-o ţară liberă, fiecare om are libertatea deciziei, dar când vedem că lucrurile se accentuează, că s-ar putea întâmpla ceva, considerăm că e bine să reacţionăm (n.red. legat de avertismentul BNR faţă de piaţa criptomonedelor). La noi încă apetitul faţă de aceste criptomonede este încă mic.
Consiliul de administraţie al BNR a decis ieri în prima şedinţă de politică monetară din 2018 să reia ciclul de majorare a dobânzii-cheie, rata urcând de la 1,75% până la 2%. BNR majora dinaugust 2008 dobânda-cheie la 10,25%, iar ulterior, odată cu venirea crizei economice, a urmat un trend neîntrerupt de scădere a ratei.
„Mişcarea de astăzi nu a bruscat economia. Noi ne aşteptăm să calmeze, să atenueze anticipaţiile inflaţioniste ca fiind o măsură corectă, bună, luată la timp, şi care nu riscă să îngreuneze povara creditelor către public – populaţie sau întreprinderi. Un tratament, chiar dacă este uşor preventiv, cum este în cazul nostru, este mai bun decât a acţiona când anticipaţiile se dezancorează. Dacă nu acţionezi din timp, atunci se dezancorează, iar a le ancora din nou devine mult mai greu“, a declarat ieri Isărescu la briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară.
Banca Naţională a României (BNR) depune eforturi împreună cu autorităţile statului pentru a face faţă atacurilor cibernetice potenţiale, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, vineri, în cadrul conferinţei naţionale în domeniul securităţii cibernetice organizată de instituţie.
„Banca Naţională a României depune, împreună cu autorităţile statului, eforturi pentru a face faţă atacurilor cibernetice potenţiale. Raportarea noastră este că trebuie să ne dezvoltăm şi sistemele noastre interne, dar cel mai bine este să lucrăm cu autorităţile statului specializate. Pentru gestionarea riscurilor, avem nevoie de planuri adecvate de prevenire a atacurilor cibernetice şi de răspuns rapid în cazul producerii unor evenimente nedorite”, a spus Mugur Isărescu.
„În contextul ultimelor patru atacuri cibernetice, mulţi vorbesc de un adevărat război cibernetic în desfăşurare. Nu este exclusă apariţia unei crize la nivel global, greu de prevăzut, cu impact şi în ţara noastră”, a adăugat guvernatorul BNR.
Isărescu a precizat că preocupare pentru dezvoltarea sistemelor de protecţie se înregistrează la nivelul tuturor băncilor centrale, care sunt din ce în ce mai informatizate.
“Multe dintre litigii apar din lipsă de informaţii, din lipsă de cunoştinţe, neînţelegeri şi din neîncredere. Costurile cu litigiile apasă pe ambele părţi, şi dacă vrem să avem costuri ale creditelor mai scăzute, dobânzi mai scăzute, comisioane mai scăzute, trebuie să ne gândim şi la aceste costuri”, a afirmat Mugur Isărescu, la conferinţa “Soluţionarea alternativă a litigiilor din domeniul financiar-bancar”.
Acesta a precizat că încă din 1990, la nivel european, a existat preocuparea soluţionării acestor litigii prin metode alternative. Iar un bancher român i-ar fi propus în perioada respectivă să înfiinţeze un centru de conciliere: “O să vedeţi câte conflicte vor apărea în timp între bănci şi creditori. Dacă se duc toţi în instanţă, or să îngroape instanţele în dosare care nu au sfârşit. Mai ales că întotdeauna creditul are şi o parte emoţională. Este o mare bucurie când îl iei şi o mare dificultate când începi să îl plăteşti. Iar dacă îl plăteşti jumătate din viaţa ta, apoi nu e deloc o placere”, a arătat guvernatorul BNR.
“Casa familială, un bun de preţ, de cele mai multe ori obţinută cu un credit, ce angajează munca de o viaţă a familiei. Aceasta este realitatea. Când am spus că atunci când îţi iei o casă nu eşti neapărat sclavul băncii, banca îţi dă un credit, eşti robul casei. Înseamnă incluziune socială şi trebuie să ai grijă ce se întâmplă atunci când omul nu mai poată să plătească, să-şi ramburseze creditul. Trebuie găsit un echilibru între creditori şi debitori. Asta este o problemă de secole şi toate societăţile care au progresat au găsit un echilibru”, a conchis Isărescu.