Tag: monitorizare

  • Creştere anuală de 20% pentru piaţa de monitorizare prin GPS a maşinilor

    “Piaţa locală a soluţiilor de monitorizare a vehiculelor prin GPS va creşte agresiv în următorii ani, cu o rată de cel puţin 20% pe an. Din estimările noastre, în România în prezent sunt active 80.000 de sisteme montate pe autoturisme, camioane sau utilaje de construcţii, iar până la finele acestui an încă aproape 20.000 de vehicule se vor afla într-un sistem de monitorizare prin GPS, această rată rămânând aproximativ la fel în următorii trei ani”, a declarat Adrian Dinu, directorul general al SAS Grup, furnizor pe piaţa soluţiilor de monitorizare prin GPS.

    Obiectivul SAS Grup este de a creşte într-un ritm cel puţin egal cu piaţa şi a deţine în mod constant o cotă de piaţă de minimum 25%, a adăugat Adrian Dinu. În prezent, soluţia SAS Fleet Pro este funcţională pe aproximativ 20.000 de vehicule, conform datelor atestate de furnizorul de trafic de date.

    În ultimii ani au apărut schimbări în ceea ce priveşte companiile care utilizează soluţiile de monitorizare a flotelor prin GPS: a scăzut numărul celor din domeniul construcţiilor şi imobiliare, căci multe nu au mai avut o activitate consistentă sau chiar au intrat în insolvenţă/faliment în ultimii ani; a crescut gradul de utilizare a acestor soluţii în banci – din ce în ce mai atente la costuri-, precum şi în companiile multinaţionale din diferite domenii de activitate.

    Piaţa soluţiilor de monitorizare auto prin GPS a crescut în România în ultimii ani fiind stimulată de perioada de criză, care a forţat firmele să fie extrem de riguroase cu cheltuielile şi să adopte sisteme care au rezultate în acest sens. Prin implementarea soluţiilor de monitorizare a flotelor prin GPS, atât companiile de distribuţie, cât şi producătorii care îşi realizează singuri livrările realizează reduceri ale cheltuielilor de până la 20%; în plus, veniturile lor cresc cu aproximativ 30% deoarece vehiculele nu staţionează inutil, traseele sunt optimizate, şoferii execută doar drumuri în interes de serviciu, astfel încât frecvenţă şi eficienţa cresc etc.

    “Înainte de criză, aproape nici un manager nu s-ar fi gândit că ar putea avea lunar o cheltuială inutilă de circa 40 euro per vehicul doar din condusul agresiv al unui singur şofer (după cum reiese dintr-un calcul simplu privind creşterea consumului în această situaţie) şi nu i-ar fi păsat că 60% din totalul de kilometri efectuaţi de o maşină erau de fapt parcurşi de angajat în interes personal. Acum sunt convins că toţi îşi pun aceste probleme şi este doar o chestiune de timp până când vor studia piaţa şi vor vedea că există sisteme care pot să arate şi să elimine “printr-un click de mouse” aceste cheltuieli”, a precizat Adrian Dinu. În plus, leasingul pentru o asemenea soluţie costă 7-10 euro pe lună per vehicul şi doar prin eliminarea condusului agresiv pe acea maşină se acoperă deja acest cost, după spusele executivului.

     

     

  • Dilema chiriaşilor: locuinţă cu sau fără mobilă?

    Conform unei analize efectuata de anunturiparticulari.ro pe baza ofertelor de pe piata inchirierilor aparute in martie 2013,  rezulta ca pretul stabilit de proprietari este influentat de fiecare facilitate oferita de proprietate. Pe langa clasicele criterii de zona, suprafata, confort si etaj,  proprietarii surprind in pret si mobila ce se include in oferta de inchiriere a apartamentului.

    Astfel, pentru o garsoniera nemobilata pretul mediu de inchiriere solicitat este de 190 de euro, iar pentru cea mobilata se solicita 218 de euro, cu 28 de euro mai mult.

    Un apartament cu 2 camere nemobilat este evaluat de proprietar cu un pret mediu de 280 de euro, fata de 322 cat se solicita pentru acelasi tip de apartament, dar cu mobila inclusa. Diferenta de 42 de euro este data tocmai de aceasta facilitate.

    Si in cazul apartamentelor cu 3 camere situatia este similara. Pentru un apartament nemobilat pretul mediu solicitat estimat este de 400 de euro, iar pentru unul mobilat chiria medie este de 450 de euro, cu 50 de euro mai mult.

    Cresterea pretului la chirie in medie cu 10-15% nu justifica investitia in mobilier si dotari ale unui apartament de 2 camere scos la inchiriat, in conditiile in care suma investitita se recupereaza din diferenta de chirie in minim 4-5 ani.

    In conditiile actuale de piata, proprietarii prefera o chirie mai mica fara a face investitii in dotari si mobilier, aceasta fiind varianta cea mai profitabila.

    Evoluţia chiriilor la nivelul Capitalei
    Pe piata inchirierilor rezidentiale din Capitala, luna martie s-a incheiat cu usoare scaderi de preturi fata de luna precedenta.
    Pentru o garsoniera a fost solicitat un pret mediu de inchiriere de 222 de euro, in scadere cu 2% fata de luna precedenta. Raportat la aceeasi perioada a anului trecut, pretul mediu de inchiriere a scazut cu 3%.

    Pentru apartamentele de 2 camere ofertate in luna martie, pretul de inchiere a fost cu 2,8% mai mic fata de februarie, cu o valoare medie de 316 de euro. Diferenta fata de cele solicitate in aceeasi perioada a anului trecut fiind nesemnificativa.

    Pentru apartamentele de 3 camere proprietarii au solicitat un pret mediu de inchiriere de 448 de euro, echivalent cu luna precedenta. Fata de luna martie 2012, pretul s-a redus cu 4%.

    Singurele tipuri de apartamente care au suportat cresteri ale chiriei au fost cele de patru camere. Proprietarii au solicitat în martie o chirie medie de 701 euro, în crestere cu 8% fata de luna trecuta. Raportat la aceeasi perioadă a anului trecut, deprecierea nefiind atât de accentuată, în martie 2012, chiria medie cerută de proprietari scazand cu 3%.

    Evolutia acestora a fost diferita de restul tipurilor de apartamente din cauza ca numarul lor este mult mai redus.

    VARIATIE PRET mar 2013 mar 2012 variatie 12 luni (%) mar 2011 variatie 24 luni (%) mar 2010 variatie 36 luni (%)
    4 CAMERE 701 724 -3% 713 -2% 783 -10%
    3 CAMERE 448 466 -4% 456 -2% 531 -16%
    2 CAMERE 316 315 0% 334 -5% 368 -14%
    GARSONIERE 222 229 -3% 232 -4% 261 -15%


    Numărul de oferte
    Proprietarii de apartamente au scos în martie la închiriat 2284 de unităti, o ofertă in crestere fata de ianuarie 2013, când pe piată erau propuse spre închiriere putin peste 2132 de unităti. Portofoliul de locuinte de închiriat este însă net superior raportat la un interval de 12 luni, în martie 2012, fiind scoase spre închiriere 2178 de unităti, cu 5% mai putine decât în prezent.

    Conform raportului lunar de monitorizare imobiliară Anunturiparticulari.ro, apartamentele de două camere nou intrate pe piata închirierilor în martie au ajuns la 941 de unităti, în crestere cu 7% comparativ cu aceeasi perioadă a anului trecut. Garsonierele ocupă locul secund în topul numărului de oferte. în luna recent încheiată, 805 de astfel de unităti au apărut pentru prima oară pe piată, în crestere cu 1,7% raportat la un interval de 12 luni.

    Cei interesati de închirierea unui apartament de trei camere au avut la dispozitie în martie 436 de unităti scoase pe piată de proprietari. Comparând cu aceeasi perioadă a anului trecut, observăm o ofertă cu 4% mai bogată.
    La apartamentele cu 4 camere au fost inregistrate 102 de apartamente care au completat oferta de închiriere apărută pe piată în luna martie. Dacă raportat la un interval de 30 de zile, nivelul este în crestere, de 14%, pe un interval de 12 luni este cu aproximativ 6.8% mai bogată decât în martie 2012.

    Anunturiparticulari.ro a fost lansat in anul 2001 de compania Agentie.net şi constă in monitorizarea tuturor anunţurilor imobiliare publicate de persoanele particulare in presa scrisă şi pe Internet. Statistica are la bază ofertele imobiliare din Bucureşti, publicate de persoanele particulare in toată presa scrisă şi pe Internet, iar preţul mediu este obţinut pe baza preţurilor solicitate initial de proprietari.

  • Penny Market este retailerul cel mai agresiv în promovare

    Penny Market, prezent pe piaţa de profil din România din anul 2005, este retailerul cu cele mai multe reclame difuzate, 13.152 de spoturi, cu un cost de rate card (RC) de  24.364.575 euro.

    Intrat pe piaţa din România prin divizia Kaufland, încă din 2005, Lidl este cel de-al doilea retailer cu cel mai mare număr de spoturi publicitare difuzate, 7.430, în intervalul 1 ianuarie – 31 martie, 2013, cu un cost RC de 10.242.234 euro.
    Pe locul trei în clasamentul media Trust este Carrefour. Prezent pe piaţa românească din toamna anului 2007, retailerul a înregistrat 4.726 de reclame difuzate, cu un Rate Card de 3.203.781 euro.

    Următorii în top sunt real,-  (4.335 reclame difuzate, RC – 7.512.454 euro), Billa (3.294 reclame, RC – 5.102.184 euro), Metro Cash & Carry (1.238 reclame, RC de 651.808 euro), Mega Image (973 reclame, RC – 523.317 euro).
    Distribuţia reclamelor în funcţie de tipul media

    În ceea ce priveşte distribuţia reclamelor pe tipurile de media monitorizate, observăm că Penny Market a ales difuzarea unui număr mai mare de reclame la TV (11.340), urmate de cele la radio (1.807) şi 5 în presa scrisă.
    Pe acelaşi principiu a mers şi Lidl, cu 4.323 de reclame difuzate la TV şi 3.089 de reclame difuzate la radio, 18 în presa scrisă.

    Carrefour  a înregistrat cel mai mare număr de difuzări la radio, 3.570, urmate de 1.084 de diuzări la TV şi 72 presa scrisă.Topul celor mai folosite canale media de către lanţurile de retail

    Posturile de radio preferate de marii retalieri pentru difuzarea reclamelor sunt Kiss Fm (3.829 reclame difuzate), Radio Zu (2.804 reclame difuzate) şi Pro Fm (1.950 reclame difuzate). Europa Fm a difuzat 1.603 de reclame, iar Magic Fm, 983.

    La capitolul posturi de televiziune, Kanal D este pe primul loc în difuzarea spoturilor publicitare pe categoria retail, 2.188. Urmează TVR 2 cu 2.099 de reclame, Acasă TV (1.972) şi TVR 1 (1.939).

    În ceea ce priveşte presa scrisă, Click este publicaţia cu cele mai multe reclame tipărite, 28, urmată de Spy (10) şi Taifasuri cu 8 reclame.

    Topul brandurilor FMCG promovate de retaileri
    Jacobs, Boni şi Mărgăritar sunt brandurile cele mai promovate de către retaileri în primul trimestru al anului 2013. 

    Jacobs este cel mai promovat brand în publicitate cu 1.804 de reclame, urmat de Boni (1.250 reclame) şi Mărgăritar (891 reclame).                                                                                                 Pintre brandurile FMCG cu cea mai bună promovare în reclamele retailerilor se mai numără: Fabio (861), Clever (780), Casablanca (761), Pepsi (731), Top Apetit (720), Blue Brand (646), etc.

    În intervalul analizat, lista categoriilor de produse cel mai bine promovate de către retaileri, cuprinde: legume/fructe, alimente de bază, carne şi mezeluri, cafea, menaj, dulciuri, lactate, băuturi alcoolice, etc.        
                                                                              

    Distribuţia reclamelor în funcţie de conţinut
    Potrivit raportului media Trust,  în 26.473 din reclamele difuzate se menţionează şi un brand al unui produs comercializat, 8.506 sunt reclame în care nu se menţionează un brand, iar 1.916 reclame promovează exclusiv magazinele.

    Top 5 cele mai difuzate reclame exclusiv magazin   
    Mega Image, parte a grupului Delhaize, unul dintre cele mai extinse lanţuri de supermarketuri din România, se află în top cu reclama  “După zeci de milioane de ani” cu 385 de difuzări. în acelaşi clasament se regăseşte şi Metro Cash & Carry, cu reclama “Vino la Metro în perioada 25…“, care a înregistrat 175 de difuzări.

    Top 5 cele mai difuzate reclame cobrand
    Reclama : “La Penny vin tot mai mulţi cumpărători (cafea Casablanca)” este cea mai difuzată reclamă cobrand, ajungând la un număr de 1.115 de apariţii.

    Distribuţia reclamelor în funcţie de sector
    Potrivit numărului de reclame înregistrate pe canalele media, în intervalul 1 ianuarie – 31 martie, 2013,  sectorul Alimentar a numărat 135.990. Sectorul Farmaceutic ocupă poziţia a doua cu 128.105 de reclame, iar locul trei este ocupat de sectorul Comerţ – 76.247 de reclame difuzate.       

    Raportul a luat în calcul rezultatele monitorizării a 732.155 de reclame difuzate în intervalul de timp 1 ianuarie 2013 – 31 martie 2013, la 20 de posturi de televiziune, 12 posturi de radio şi 200 de publicaţii centrale. Prin intermediul aplicaţiei admonit, mediaTRUST  prezintă vizibilitatea în reclamele lanţurilor de retail din România, a brand – urilor promovate de aceştia. Cu o bază de date disponibilă din iunie 2012, serviciul online admonit oferă  generarea de rapoarte cu cheltuielile de publicitate, durata şi numărul de difuzări pentru orice interval de timp şi date alese de utilizator (canale media, advertiseri, branduri, sectoare sau alte elemente ale clasificării.

    Despre mediaTRUSTmediaTRUST România a fost înfiinţată în 1999 şi furnizează servicii de monitorizare către companii româneşti şi străine. Compania este membră din 2004 a FIBEP, principala organizaţie internaţională a agenţiilor de monitorizare, iar din octombrie 2010 este deţinută în proporţie de 100% de IMM – Institute of Media Monitoring Polonia. Clienţii companiei provin din cele mai diverse sectoare ale pieţei, de la domeniul financiar la telecom, IT, farmaceutic, energie, gaze naturale, petrol, educaţie, sport, cultură, showbiz, politic.
     

  • Guvernul dă drumul jocurilor de noroc online, odată cu înfiinţarea Oficiului pentru Jocuri

     “Până în prezent, deşi există cadrul legal de autorizare şi desfăşurare a activităţii de jocuri de noroc online în România, nu a fost acordată nicio autorizaţie de operator de monitorizare şi raportare în vederea realizării controlului tehnic, monitorizării şi raportării pentru jocurile de noroc on-line. De asemenea, nu a fost identificată o autoritate sau o instituţie de stat căreia să-i fie atribuite competenţele de monitorizare şi raportare pentru jocurile de noroc on-line. Modelul implementat în o serie de state membre ale Uniunii Europene, care exploatează cu succes jocurile de noroc, este cel al autorităţii de monitorizare şi raportare pentru jocurile de noroc”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN).

    Cu alte cuvinte, statul va investi în crearea infrastructurii pentru monitorizarea jocurilor de noroc, întrucât nicio companie privată nu a fost atrasă de această activitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pivniceru: Noile recomandări din rapoartele MCV creează impresia unei monitorizări continue. Pun sub semnul întrebării consecvenţa CE

     Observaţiile referitoare la Mecanismul de Verificare şi Cooperare (MCV) sunt cuprinse într-un memorandum pe care ministrul Justiţiei l-a prezentat Guvernului, miercuri, în şedinţa săptămânală.

    Potrivit lui Pivniceru, MCV, instituit de Comisia Europeană (CE) în 2006, avea în substanţa lui patru condiţionalităţi, care se refereau la: garantarea unui proces judiciar transparent şi eficient, consolidarea capacităţii şi responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii, raportarea şi impactul implementării noilor coduri de procedură civilă şi penală, înfiinţarea, responsabilitatea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, continuarea luptei împotriva corupţiei la nivel înalt, precum şi combaterea corupţiei în cadrul administraţiei publice locale.

    Totodată, în funcţie de îndeplinirea sau neîndeplinirea acestor condiţionalităţi, tezele iniţiale prevedeau modificarea deciziei în cazul în care CE considera că este necesară modificarea obiectivelor de referinţă, respectiv decizia trebuia abrogată atunci când România a atins un nivel “satisfăcător” în realizarea obiectivelor de referinţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Internetul şi lumea fizică

    Nu cu multă vreme în urmă am colaborat la dezvoltarea unei aplicaţii ce se înscrie într-o categorie care se dezvoltă în ritm accelerat în ultima vreme. În esenţă, era vorba de monitorizarea unor “evenimente” din sfera domestică, detectabile prin nişte senzori. În prima etapă, partenerii noştri scandinavi au conectat senzorii la un panou plasat de regulă lângă uşa de acces într-o locuinţă (sau alte spaţii interioare) astfel încât proprietarul să poată examina la plecare dacă totul este în ordine: dacă nu a lăsat aragazul pornit, dacă nu a uitat vreo fereastră deschisă şi aşa mai departe.

    Dezvoltarea firească a produsului este uşor de intuit: să permită proprietarului să monitorizeze locuinţa prin internet, folosind un telefon mobil sau orice alt aparat cu acces la web. Desigur că în această fază e vorba şi de administrare, pentru că proprietarul poate permite şi altor persoane să monitorizeze locuinţa, fie pentru o perioadă stabilită (de pildă, pe durata vacanţei), fie permanent (de regulă unei rude sau unui prieten). Semnalele senzorilor trebuie colectate într-un punct central şi distribuite doar celor în drept, iar la apariţia unor evenimente critice trebuie să-l atenţioneze pe proprietar (de pildă, printr-un SMS).

    În viitorul apropiat, proprietarul va putea emite comenzi (să închidă o fereastră, să acţioneze termostatul etc.).Până aici, nimic spectaculos. Dar acum să mai punem în ecuaţie un program oarecum inteligent instalat pe telefon, care va avea în grijă rezolvarea celor mai multe situaţii tipice, eventual chiar cu posibilitatea să “înveţe” modul de operare al utilizatorului. Se schimbă doar un lucru: cea mai mare parte a comunicaţiei prin internet se desfăşoară între nişte aparate.

    Nişte “lucruri” din lumea fizică. Ne apropiem astfel de un teritoriu care se cheamă “Internetul Lucrurilor” (Internet of Things), definit încă din 1999 de britanicul Kevin Ashton, dar despre care majoritatea analiştilor sunt de acord că este deja abordabil pe scară largă, iar anul 2013 va marca intrarea sa în mainstream. Alte analize spun că în foarte scurt timp cea mai mare parte din traficul de informaţii prin internet nu va mai fi generat de oameni, ci de obiecte. Mai mult chiar, majoritar va fi schimbul de date în care oamenii nu sunt implicaţi.

    Indiscutabil, beneficiile pot fi imense, mai ales în combinaţie cu etichetarea cu RFID (Radio-Frequency Identification). În Australia, biologii plantează în fiecare an mai mult de un milion de senzori miniaturali pe diferite soiuri de cereale de pe întregul teritoriu, pentru a monitoriza atât condiţiile de mediu, cât şi rata de creştere a plantelor, în speranţa că vor găsi combinaţiile cele mai productive. Monitorizarea şi gestionarea traficului auto este o altă zonă de aplicabilitate, iar sistemele orientate pe mijloace de transport în comun au ajuns şi pe la noi. Mai exotice par experimentele de la Nike şi Fitbit, care vizează senzori plasaţi în echipamentul sportiv, astfel încât sportivii să-şi urmărească şi să-şi amelioreze performanţele. În sfârşit, înlocuirea codurilor de bare cu etichete RFID va permite frigiderului să ne facă lista de cumpărături, sau chiar să comande prin internet ceea ce crede că ne lipseşte.

    Pe de altă parte, Internetul Lucrurilor implică o serie de provocări la care lumea ştiinţifică şi tehnologică încearcă să răspundă. În primul rând este vorba de o creştere uriaşă a cantităţii de date pe care internetul va trebui să le transporte. Apoi este problema unui sistem de identităţi pentru toate aceste aparate şi toţi aceşti senzori. Securitatea şi confidenţialitatea provoacă deja îngrijorare.

    Dar, dacă e să-l credem pe Andrew Rose de la Forester Research, drumul e fără întoarcere şi merge spre reţele de aparate independente şi autonome.
    Vom putea stăpâni toată această complexitate, în care aparatele provoacă efecte în lumea reală, fizică? Poate merită să ne amintim că nava Enterprise nu era comandată de comandorul android Data, ci de un om, Jean-Luc Picard. Poate pentru că simţul moral nu va fi niciodată implementat în aparatele care formează Internetul Lucrurilor. Independente şi autonome.

  • Forţele speciale de poliţie bulgare vor purta camere video după ce au fost acuzate de brutalitate

    Directorul adjunct al SDVR, Ivailo Spiridonov, a trebuit să explice brutalitatea intervenţiei poliţiei în faţa unui comitet parlamentar special înfiinţat pentru a analiza acuzaţiile din cazul familiei Nacikovi, care locuieşte la Miroviane, la periferia capitalei bulgare, relatează site-ul Novinite.com. Malina şi Petar Nacikovi au depus o plângere în care acuzau brutalitatea poliţiei, susţinând că au fost bătuţi violent, fără un motiv întemeiat, şi reţinuţi de poliţie, care ulterior le-a percheziţionat casa găsind doar cinci cartuşe de ţigări netimbrate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Toate convorbirile telefonice şi mailurile ar putea fi monitorizate legal. Proiectul noii legi “Big Brother”, depus la Parlament

    Gândul.info notează că proiectul care obligă operatorii de telefonie mobilă să stocheze timp de şase luni toate apelurile şi mailurile a fost adoptată pentru prima dată de Parlament în 2008 dar a fost declarat neconstituţional de către judecătorii Curţii Constituţionale au declarat-o neconstituţională în 2009, deoarece “afectează exerciţiul drepturilor sau al libertăţilor fundamentale – drept la viaţă intimă, privată şi de familie, dreptul la secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare”.

    Proiectul actual reia în mare parte prevederile din 2008, dar ministrul Conunicaţiilor susţine că a încercat să elimine prevederile neconstituţionale. El a adăugat că dacă nu se adoptă această lege România va fi penalizată de către Uniunea Europeană, fiind deja declanşată procedura de infringement. Ministrul a apelat la calea parlamentară, deşi la Ministerul Comunicaţiilor este în lucru un proiect similar, care a fost criticat însă de mai multe ONG-uri.

    Cititi mai multe www.mediafax.ro

  • BNR a luat masuri preventive, de monitorizare saptamanala a bancilor grecesti

    “Banca Nationala a luat masuri preventive, de monitorizare
    atenta prin raportari saptamanale a bancilor respective (grecesti –
    n.r.) in ceea ce priveste principalii parametri care reflecta
    situtia lor financiara, iar rezultatele acestor raportari au
    reliefat ca sunt solide din punct de vedere financiar”, a spus
    Georgescu.

    El a aratat ca BNR are un plan de reactie legat de situatia din
    Grecia, care cuprinde masuri aplicate gradual, “intr-un dozaj
    adecvat” in functie de fiecare banca cu capital grecesc din
    Romania.Oficialul bancii centrale a adaugat ca bancile elene sunt
    bine capitalizate in prezent, cu o rata a solvabilitatii de 15,7%,
    cu un punct procentual peste media sistemului bancar.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Firma care il supravegheaza pe Dominique Strauss-Kahn l-a monitorizat si pe Bernard Madoff

    Justitia americana nu ar fi acceptat sa incredinteze
    monitorizarea lui Dominique Strauss-Kahn oricarei firme de
    securitate. Pentru aceasta misiune a fost recomandata firma privata
    Stroz Friedberg, specializata in combaterea infractionalitatii
    cibernetice. In 2008, aceeasi firma l-a monitorizat pe Bernard
    Madoff, inainte ca acesta sa fie condamnat la 150 de ani de
    detentie pentru o frauda financiara uriasa. Infiintata in 2000,
    firma Stroz Friedberg, care are 11 filiale in Statele Unite, este
    lider mondial in combaterea activitatilor de infractionalitate
    informatica. Compania de securitate este condusa de Edward Stroz,
    un fost agent FBI, si de Eric Friedberg, un fost asistent al
    procurorului din New York, incepand din ce in ce mai mult sa
    supravegheze si persoane consemnate la domiciliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro