Tag: model

  • Şeful uneia dintre cele mai importante companii aeriene din lume nu este de acord cu măsurile de distanţare socială în avioane. Ameninţă că nu va mai da voie ca avioanele să zboare dacă aceste măsuri se aplică

    Aeronavele Ryanair nu se vor întoarce „în aer” dacă operatorul de zboruri va fi obligat să implementeze măsurile de distanţare socială prin lăsarea scaunului din mijloc gol, potrivit declaraţiilor făcute de CEO-ul Ryanair, Michael O’Leary într-un interviu Financial Times.

    El descrie aceste măsuri, discutate la nivelul instituţiilor UE, drept „idioate”.
    Şeful operatorului low-cost, care practic a lansat pe piaţa europeană acest model al preţurilor mici inspirat de compania americană Southwest, spune că blocarea unui loc în avioane este un „non sens” care nu ar aduce niciun beneficiu.
    O’Leary spune că a transmis deja Guvernului irlandez că dacă impune această restricţie „fie Guvernul va plăti pentru acel loc gol, fie nu vom mai zbura”.

    Operatorul cu sediul central în Dublin are un model de business care se bazează pe zboruri cât mai dese posibil, pe reducerea costurilor şi pe un factor de încărcare ridicat.

    „Nu putem face bani cu un procent de încărcare de 66%”, a spus şeful Ryanair. „Chiar şi dacă faci acest lucru, scaunul din mijloc nu poate să ofere nicio distanţare socială, este o idee idioată care nu aduce niciun beneficiu oricum”, a adăugat el în interviul pentru Financial Times.

    Industria globală a aviaţiei este printre cel mai afectate de pandemia de COVID-19, iar IATA (The International Air Transport Association) prezice că pierderile înregistrate de aceasta vor ajunge la 314 miliarde de dolari.

    O’Leary spune că operatorii aerieni ar trebui să preia modelul Asiei, unde s-au implementat diverse măsuri de siguranţă, printre care obligarea pasagerilor să poarte măşti şi verificarea temperaturii acestora la aeroporturi.
    Ryanair a transportat mai mult de 152 de milioane de pasageri anul trecut, fiind în fruntea operatorilor aerieni din acest punct de vedere, context în care vocea lui O’Leary este foarte importantă. De asemenea, compania are cele mai mari rezerve de cash din industria europeană a aviaţiei – acestea plasându-se la peste 4 miliarde de euro.

     

  • Asamblaţi acasă!

    O asemenea idee a avut-o studioul japonez de design Nendo, care a creat pentru platforma online de accesorii Up To You Anthology o colecţie de genţi de damă din piele care necesită asamblare de către cliente. Genţile din colecţia Mai sunt livrate sub forma unor coli de piele, utilizatoarele trebuind să le plieze şi să unească părţile cu ajutorul unor nituri în locuri marcate pe produsele respective. Genţile Mai sunt de diverse forme şi culori, iar soluţia de asamblare la client a permis platformei pe care sunt disponibile să simplifice procesul de fabricaţie şi să scadă costurile de depozitare şi livrare. 

  • Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane: Dacă vrea să treacă criza, guvernul trebuie neapărat să adopte modelul german Kurzarbeit pentru piaţa forţei de muncă, care permite o flexiblizare în funcţie de comenzi

    Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno Germane, a explicat în emisiunea ZF Live că Guvernul ar trebui să adopte modelul german de flexibilizare a muncii cunoscut drept Kurzarbeit, pe care l-a propus decidenţilor alături de alte măsuri de-a lungul timpului.

    „Noi nu am propus acest model de flexibilizare abia acum. Legea Kurzerbeit nu are legătură cu criza actuală, ci era acolo, aştepta criza”, a spus Dragoş Anastasiu, în cadrul emisiunii.

    Companiile germane, cei mai mari investitorii din România, solicită Guvernului să implementeze conceptul Kurzarbeit pe piaţa muncii, respectiv timp de muncă redus şi flexibil în companii, astfel încât să se evite concedierile masive

    Ce înseamnă Kurzarbeit

    Modelul german implică o flexibilizare a programului de muncă în funcţie de comenzile pe care le are angajatorul. Acest model există în piaţa muncii din Germania de mai bine de un secol.

    „Kurzarbeit ar însemna în traducere muncă scurtă. Noi am tradus prin muncă flexibilă. Modelul este din 1910. S-au trecut războaie cu el. Este o combinaţie între un contract de muncă redus ca volum, pentru că nu mai e atât de multă muncă, iar diferenţa este un fel de şomaj tehnic, în condiţiile actuale intervine statul şi plăteşte diferenţa”, a spus Anastasiu.

    Acesta a dat şi un exemplu de calcul pentru modul în care s-ar aplica Kurzarbeit.

    „Concret: Dacă o companie, un om, mai mulţi, nu au atâta volum de muncă pe cât ar trebui, ci lucrează la 30% din volum şi câştigă 1.000 de euro ca să calculăm mai uşor, el primeşte 300 euro salariu, iar din cei 700 de euro diferenţă primeşte de la stat un procent, noi am propus 75%, sau dacă sunt părinţi 85% – pentru că sunt salarile mici în general. Şi, sigur că ne propunem să punem un plafon”, a exemplificat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane.

    Ce a mai spus Dragoş Anastasiu:

    – În felul acesta toată lumea suferă puţin şi toată lumea câştigă puţin. În felul ăsta angajatul câştigă ceva mai puţin dar stă şi acasă mai mult, statul nu mai plăteşte tot şomajul tehnic şi plăteşte doar o parte, iar angajatorul are şi el partea lui pentru că nu se califică la aşa ceva decât în anumite condiţii. Aşa toată lumea suferă sau câştigă împreună.

    – Este important ca toată lumea să îşi păstreze locul de muncă şi contactul cu locul de muncă. Pentru că cealaltă variantă este aşa: din 30 de oameni bagi jumate în şomaj şi jumate îi păstrezi. Luăm agenţii de turism, restaurante, hoteluri şi luăm orice exemplu şi vedem că varianta în care jumătate sunt trimişi acasă şi jumătate păstraţi este mult mai proastă decât dacă îi păstram pe toţi la jumătate.

    – Vedem că Germania a funcţionat aşa foarte bine. Astăzi sunt 600.000 de companii în Germania în Kurzarbait şi aşa reuşesc să treacă peste această perioadă. Acest sistem este extrem de flexibil şi poate fi schimbat chiar şi în cadrul unei luni sau de la o lună la alta. Cei care intră cu 50%-60%, pot intra în lună cu un anumit contract, care se poate modifica pe parcursul lunii în funcţie de volumul de muncă. Se poate creşte partea activă sau se poate coborî. Este un fel de vas comunicant. Pe măsură ce creşte partea activă, scade partea statului, până dispare.

    – Toate aceste chestiuni nu se pot face oricând şi oricum. Ele apar în cazuri excepţionale, cauzate de astfel de măsuri în car statul vine şi închide, sau chestiuni meteorologice neaştetpatae. Acest model intervine doar în cazuri neaşteptate, imposibil de a fi combătute altfel. Acest model de muncă flexibilă nu ar trebui să fie fraudat.

  • Modelul declaraţiei pe propria răspundere a fost actualizat. Descarcă de AICI NOUA VARIANTĂ

    Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că modelul declaraţiei pe proprie răspundere a fost actualizat

    Documentul poate fi completat în format electronic, dar este nevoie de semnătura titularului. De asemenea, declaraţia pe proprie răspundere poate fi completată şi olograf şi semnată

    Redăm anunţul făcut de Grupul de Comunicare Strategică

    ”Vă semnalăm actualizarea MODELULUI declaraţiei pe proprie răspundere, accesibil pe pagina stirioficiale.ro, care a fost simplificat în privinţa datelor care necesită a fi completate.

    Documentul poate fi redactat/completat de pe PC/laptop în câmpurile predefinite, în formatul PDF, necesitând ulterior tipărirea şi semnătura olografă a titularului.

     Descarcă de AICI NOUA VARIANTĂ

     

  • Cum arată declaraţia pe care trebuie să o completaţi ca să puteţi ieşi din casă noaptea

    Grupul de Comunicare Strategică a prezentat modelul declaraţiei pe proprie răspundere aprobată de autorităţi care trebuie completată de cetăţenii care ies din casă în intervalul 22:00 – 6:00. 

    Declaraţia pe propria răspundere poate fi completată integral olograf („de mână”), cu preluarea tuturor elementelor din modelul declaraţiei aprobate de autorităţi.

    Orice român care iese din casă în intervalul orar 22:00 – 6:00 trebuie să aibă la el cartea de identitate şi declaraţia pe proprie răspundere completată.

    Ambele documente trebuie prezentate poliţiştilor, poliţiştilor locali sau jandarmilor atunci când legitimează o persoană.

    „Reprezentanţii Poliţiei Române, ai Jandarmeriei sau ai Poliţiei Locale pot efectua fotografirea documentelor (declaraţie pe proprie răspundere şi act de identitate) la momentul legitimării persoanei”, anunţă autorităţile.

    Potrivit Ordonanţei Militare nr. 2 din 21 martie, obligaţia completării declaraţiei pe proprie răspundere se instituie începând cu ora 22.00 a zilei de 23 martie (luni).

     

    DECLARAŢIA PE PROPRIA RĂSPUNDERE

     

     

    MODEL Adeverinta Angajator

  • Start-up-ul românesc înfiinţat de doi tineri care are acum clienţi din Fortune 500

    Am încheiat prima rundă de investiţii de la business angels la finalul anului 2014 în contextul în care veneam cu ceva nou, palpabil. Primii bani i-am luat de la trei business angel: Mălin Iulian Ştefănescu – el a condus runda de investiţii –, Dan Temelie şi Radu Atanasiu. Ei sunt primii care au avut încredere în business”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Adrian Cernat, CEO şi cofondator al SmartDreamers. El a demarat proiectul alături de Mihai Ceuşan şi Marius Huza, SmartDreamers funcţionând la început pe modelul de business „social media recruitment”, respectiv pe cel de platformă de joburi. La doi ani de la prima finanţare obţinută de la investitori de tip business angel, start-up-ul a reuşit să atragă o a doua investiţie, de 700.000 euro, de data aceasta din partea fondului 3TS Capital Partners.
    „Aveam deja primii clienţi în Ungaria, eram un jucător regional, dar cea mai mare parte, undeva la 90% din venituri erau generate în continuare de clienţii din România. La momentul respectiv am spus: «OK, după ce luăm investiţia vom creşte, va fi totul perfect». Nu a fost aşa. Intram din ce în ce mai mult în concurenţă cu celelalte platforme de joburi. Spre exemplu în Ungaria şi în toate ţările din Europa este acelaşi profil de piaţă: există un jucător care are monopol pe platformele de joburi. România, cu eJobs şi Bestjobs, este în regiune singura excepţie de duopol, nu de monopol. În Ungaria este un jucător care are peste 90% din piaţă”, a relatat Adrian Cernat, adăugând că SmartDreamers era percepută astfel ca un competitor şi nu ca o alternativă pentru BestJobs şi eJobs.
    „Nu ne-a convenit deloc modelul acesta, nu era OK, era clar că nu aveam scalabilitate şi am spus că este clar că trebuie să facem o modificare astfel încât să renunţăm total la ideea de platformă de joburi şi să ne concentrăm pe un produs de tip software ca un serviciu în social media, şi am făcut acest lucru în 2018. La început am mers în paralel cu ambele idei.” Start-up-ul a validat noua direcţie de business, iar de anul trecut funcţionează strict pe modelul SaaS (Software as a Service), SmartDreamers fiind în prezent soluţie automatizată de marketing care ajută companiile să abordeze recrutarea ca un proces de vânzare.
    Start-up-ul a reuşit să semneze primele contracte cu clienţi la nivel global la finalul anului 2018, iar anul trecut a atras în portofoliu şi primul client din topul Fortune al celor mai mari 500 de companii din lume.
    „Am reuşit să semnăm primul client din lista Fortune 500 – cu L’Oréal, în Paris. Asta s-a întâmplat la începutul lui 2019. Procesul de vânzare către L’Oréal a fost unul clasic. În spate sunt sute, mii de e-mailuri trimise şi proceduri către companii cărora le spuneam că suntem o companie de soft şi le explicam ce facem. În final, L’Oréal a fost una dintre companiile care au considerat interesant produsul şi a stabilit o întâlnire cu noi. Am avut o primă întâlnire în Paris, a doua, a treia, a patra şi în final am reuşit să batem palma“, a explicat Adrian Cernat, menţionând că semnarea contractului cu unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse cosmetic şi machiaj a reprezentat o validare a noului model de business.
    „A fost foarte important pentru noi pentru că aveam un client care valida modelul nou şi feedbackul a fost foarte bun pe parcursul colaborării. După care a apărut al doilea client din Fortune 500, Siemens Singapore, au apărut clienţi regionali, spre exemplu Coca-Cola Hellenic, cu care lucrăm în patru ţări sau Temenos. Am reuşit să aducem nume mari în portofoliu.“ În prezent, peste jumătate (65%) din veniturile SmartDreamers sunt generate de clienţii din străinătate. Anul trecut, start-up-ul a înregistrat venituri totale brute de 1,5 milioane de euro. La final de 2020 aşteaptă venituri de circa 2,5 milioane de euro. Nu suntem profitabili, nu ne uităm la profitabilitate pe termen scurt, mediu, ci pe termen lung”, a precizat CEO-ul şi cofondatorul SmartDreamers. 
    Modelul de business SaaS presupune plata serviciilor ca abonament pe o perioadă de un an. „Preţul este per echipă şi începe de la 35.000 de euro per echipă, dar avem clienţi care plătesc mai mult de 100.000 de euro. Media sumei plătite este undeva spre 50.000 de euro per companie”, a punctat el.
    Din totalul finanţărilor obţinute până acum de SmartDreamers (2,2 mil. euro) de la business angels, 3TS Capital şi Gapminder, aproximativ 60% din bani au fost alocaţi modelulului vechi de business, iar restul noului model de business.  
    Anul acesta, start-up-ul se pregăteşte pentru o nouă rundă de finanţare. „În 2019 nu am ridicat o altă rundă de finanţare, ultima a fost în noiembrie 2018, de la Gapminder cu follow-on de la 3TS. (…) Suntem în discuţii ca orice alt start-up. Foarte probabil în 2020 vom avea o investiţie, rămâne de văzut la ce valoare, ne uităm la un timing optim”, a punctat Adrian Cernat.  El a adăugat că la ultima rundă de finanţare compania a fost evaluată la aproximativ 7 mil. euro. „Nu eu evaluez compania, ci investitorul extern. Deci este o variabilă care ţine de cei din extern care pun banii şi spun: Consider că compania ta valorează atât. Ultima evaluare conform datelor de la ONRC a fost de 6,8 milioane de euro. A fost de mult. Astăzi o nouă validare pe evaluare o poate face doar un nou investitor”.


    Proiect: WindOne
    Ce face? Soluţii de digitalizare pentru industria de securitate fizică
    Invitat: Ionel Popa, managing partner WindOne


    Proiect: Creasoft
    Ce face? Sistem de pontaj wireless
    Investiţie iniţială: 500.000 euro
    Venituri generate anul trecut de sistemul de pontaj wireless: 2 milioane lei
    Invitat: Adrian Dinu, fondator Creasoft


    Proiect: miioSMILE
    Ce face? Aplicaţie de comunicare între stomatologi şi tehnicieni dentari
    Investiţia iniţială: 10-15.000 euro
    Finanţare obţinută până acum: 25.000 euro
    Evaluare proiect: minimum 500.000 euro
    Invitat: Gilbert Vasile, CEO şi cofondator al miioSMILE


    Proiect: Beez
    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Finanţare totală primită până acum: 1,6 milioane euro
    Invitat: Vasile Tămaş, cofondator al Beez


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Un nou model de business. Lecţiile de peste 4.000 de euro în care eşti învăţat „să agăţi”

    Imaginaţi-vă următoarea scenă: mergeţi pe stradă, staţi într-o cafenea sau vă plimbaţi printre rafturile unui supermarket atunci când, dintr-o dată, sunteţi oprită şi abordată de un bărbat la întâmplare. Deşi poate suna ca o scenă dintr-o comedie romantică, este posibil să fiţi de fapt ţinta unui bărbat care încearcă să vă dea întâlnire, însă este foarte probabil ca experienţa să se transforme într-una înfiorătoare.

    Aşa-numitul „daygaming”, care devinde din ce în ce mai întâlnit în Marea Britanie şi în alte părţi ale lumii, arată cum diverşi bărbaţi opresc o femeie pe care o găsesc atractivă pentru a porni o conversaţie cu scopul final de a pleca cu un număr de telefon sau de a obţine o întâlnire, scrie Daily Mail. Comercializat ca o modalitate de a întâlni femei în afara cluburilor de noapte scumpe, a universului social media sau a aplicaţiilor de dating, acest trend se dovedeşte din ce în ce mai popular – şi există acum mai multe site-uri web şi cursuri costisitoare care să ajute bărbaţii să îşi perfecţioneze această „artă”. Cu toate acestea, femeile care au fost abordate în acest fel au spun că adesea conversaţiile devin neplăcute, ba chiar „înfiorătoare”, şi că mulţi bărbaţi sunt misogini.

    Bloggerul James Tusk, care conduce Project Tusk, un site web dedicat acestei tehnici, are o altă părere, şi spune că „daygame-ul” este un mod mai „cinstit” de a întâlni femeile, într-un cadru spontan. James lucrează ca antrenor de „daygame”, oferind lecţii private pentru bărbaţi singuri cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani. Project Tusk oferă o varietate de „pachete” în întreaga lume, inclusiv o sesiune introductivă, care costă aproape 280 de lire (peste 300 de euro), care durează 127 de minute, preţul şedinţelor ajungând însă şi la peste 4.000 de euro.

    Iar James nu este singurul din industrie care oferă astfel de servicii; site-ul daygame.com, condus de Yad Bar, care oferă 950 de şedinţe pentru a învăţa bărbaţii „cum să se întâlnească, să se apropie şi să atragă femei frumoase oriunde şi oricând” este un alt exemplu.

    Yad explică pe site-ul web că tehnica funcţionează deoarece „motivul pentru care femeile urmăresc comedii romantice şi citesc romane de ficţiune romantică este pentru că în fantezia lor îşi imaginează cum vor întâlni bărbatul visurilor lor”.
    .’
     

  • Maşinile electrice, la turaţie maximă

    România are în momentul de faţă cel mai generos program pentru achiziţia de maşini electrice – 45.000 de lei prin Rabla Plus alături de 6.500 de lei prin programul Rabla „normal“, iar de la circa 1.500 de tichete disponibile anul trecut, anul acesta bugetul a alocat suficienţi bani pentru 3.000 de unităţi.

    În acest context, dacă în urmă cu nouă ani putea fi cumpărat doar Mitsubishi iMiEV, o maşină de clasă mini, cu mai bine de 35.000 de euro, în prezent sunt aproape 20 de maşini electrice pe toate segmentele, de la limuzine la SUV-uri, la compacte şi maşini de clasă mică sau mini. Iar din acest an şi Volkswagen intră pe segment cu primul său automobil electric proiectat de la zero.

    Vânzările de maşini electrice sunt estimate să se dubleze în 2020, la peste 3.000 de unităţi, faţă de 1.522 livrate în 2019, aşa cum s-au dublat şi în 2019 pe fondul susţinerii programului Rabla Plus.

    Piaţa automobilelor electrice va continua creşterea în următorii ani, însă evoluţia acesteia va depinde de programul Rabla Plus, dar şi de autorităţi, dacă şi în ce ritm vor investi în staţii de încărcare de mare putere pe drumurile naţionale şi autostrăzi.

    De asemenea, poate nu în 2020 dar sigur în viitorul apropiat, Dacia va veni cu propriul model electric în gamă. În plus, pentru prima dată avem în ofertă pe piaţa locală două maşini electrice cu preţuri de aproximativ 20.000 de euro cu TVA – Skoda Citigo electric şi VW e-Up! –, ceea ce înseamnă că vor putea fi achiziţionate prin program cu circa 10.000 de euro, adică la un preţ mai mic decât versiunea pe benzină a acestora.

    „Au trecut cinci ani din momentul în care vindeam în România primul model electric, Volkswagen e-Golf, şi montam la sediul central prima staţie electrică de încărcare rapidă, anunţând începutul unei noi ere în industria automobilistică. Acum suntem în punctul în care ţintim ca până la finalul anului să avem în portofoliu un total de 25 de modele electrice (BEV) şi hibride plug-in (PHEV) şi o reţea de staţii de încărcare care să acopere toţi distribuitorii noştri“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa auto locală, care reprezintă mărcile Volkswagen, Skoda, Seat şi Audi.

    Anul trecut Porsche România a făcut un pas important pe segmentul maşinilor electrice prin lansarea Audi e-tron, un SUV 100% electric, cu autonomie de peste 400 de kilometri.
    „Anul acesta vom ridica ştacheta şi mai sus prin modele precum e-tron Sportback  – un SUV electric coupe cu autonomie de până la 446 km – sau ID.3, unul dintre cele mai accesibile modele electrice din piaţă, cu o autonomie care porneşte de la 260 km“, a subliniat Brent Valmar. Clienţii din România vor putea comanda noul e-tron Sportback începând cu luna martie, în timp ce vânzările pentru ID.3 vor demara în martie, iar modelul va fi lansat oficial în luna iunie, înainte de startul competiţiei Euro 2020.

    În acest moment Porsche România are disponibile spre comandă opt modele electrice şi hibride de tip plug-in, precum VW e-Golf e-Up!, Audi e-tron, electric şi plug-in, Skoda Citigo, două modele PHEV de la Audi (SUV-ul Q5 TFSIe, primul hibrid plug-in al mărcii, şi berlina A6 TFSIe – ambele modele permit parcurgerea unor distanţe uzuale exclusiv în mod electric), unul de la Volkswagen (Passat GTE – primul model care permite condusul în mod autonom la viteze mari) şi unul de la Škoda (Superb iV).

    În 2020 Audi va miza puternic pe electric cu şase modele – trei limuzine: A6 TFSIe, A7 TFSIe şi A8 TFSIe, două versiuni SUV: Q5 TFSIe şi Q7 TFSIe şi hatchbackul A3 Sportback TFSIe. „De altfel, din a doua parte a anului vom vedea o ofertă bogată de PHEV la aproape toate mărcile din portofoliu. Škoda va adăuga actualului Superb iV o versiune hibridă pentru noua generaţie de Octavia, iar Seat va oferi clienţilor primul model 100% electric, el-Born, precum opţiuni hibride pentru SUV-ul Tarraco şi pentru ultima generaţie de Leon, dar şi pentru două dintre modelele mărcii Cupra (Leon şi Formentor)“, a subliniat directorul Porsche România.

    În primele luni ale anului vom demara vânzările pentru ID.3, iar din primăvară, vom avea la vânzare şi noul e-tron Sportback. Anul trecut am livrat clienţilor lunar modele electrice, iar la finalul anului 2019 ajunseserăm la un total de 250 de unităţi electrice livrate.
    Anul 2020 este anul revoluţiei electrice în România. Numărul de modele electrice disponibile în piaţă va fi cel puţin dublu, iar preţurile vor varia între 20.000 de euro şi 100.000 de euro. Lansarea ID.3 va reprezenta un pas major în procesul de democratizare a mobilităţii electrice. Astfel, un model ID.3 va putea fi achiziţionat, după aplicarea voucherului de la stat, la un preţ similar cu cel al unui Golf TDI. Piaţa de maşini electrice are un potenţial foarte mare. Clienţii vor maşini sigure, eficiente, care necesită mai puţine reparaţii şi care să aibă încorporate cele mai moderne tehnologii“, a subliniat Brent Valmar.
    În ceea ce priveşte evoluţia, directorul Porsche România a subliniat că în 2020 ţinteşte o cotă de piaţă de cel puţin 50% până la finalul anului pe segmentul de maşini electrice şi hybrid plug-in. „Estimăm că până la finalul anului livrările de modele electrice şi hybrid plug-in ale mărcilor Porsche România vor fi de patru-cinci ori mai mari faţă de anul precedent. Dorim să devenim lideri pe acest segment, în urma investiţiilor consistente alocate de fiecare marcă pentru dezvoltarea unor modele cu performanţe de top. Audi, de exemplu, îşi propune să vândă anul acesta un total de 50 de BEV şi 80 de PHEV“, a subliniat Brent Valmar.
    El este de părere că vânzările de BEV – maşini complet electrice – şi PHEV – hibride plug-in – pot urca până la circa 3.000 de unităţi livrate clienţilor în 2020.

    „Cota de piaţă a acestui segment va ajunge la circa 1,7% până la finalul anului – dacă luăm în calcul un volum total al pieţei de maşini noi de circa 170.000 de unităţi. Potenţialul segmentului electric şi hibrid este foarte ridicat, prin urmare cred că putem asista la creşteri susţinute ale vânzărilor pe termen mediu“, a subliniat Brent Valmar.

    El este de părere că evoluţia segmentului BEV are la bază cererea din partea utilizatorilor privaţi, antreprenori sau profesionişti cu un stil de viaţă activ, persoane interesate de sustenabilitate şi tehnologie.
    „Evident, ne aşteptăm şi la o cerere susţinută pe segmentul de flote, pe măsură ce mai multe companii vor face trecerea către modele electrice şi hibride. De asemenea, autorităţile publice vor opta din ce în ce mai mult pentru modele cu emisii aproape de zero“, a subliniat Brent Valmar.

    Hakim Boutehra, directorul general al Renault Commercial Roumanie şi director general al clusterului pentru Europa de Sud-Est în cadrul Renault pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, explică faptul că la Renault spre exemplu se vede o cerere tot mai mare din partea companiilor care au flote de maşini electrice, serviciile de car sharing se dezvoltă, iar clienţii persoane fizice sunt tot mai interesaţi.
    Spre exemplu, serviciul de car sharing Spark a fost lansat în vara anului trecut în România cu o flotă de 50 de maşini electrice Renault ZOE şi Nissan Leaf, iar planul era să ajungă la 100 de maşini la final de 2019.

    „Sunt companii care schimbă flotele de maşini clasice cu cele electrice. Sunt tot mai multe companii care încep cu un test şi încep treptat să înlocuiască, să cumpere câte 20 de ZOE, sunt proiecte ecologice tot mai puternice. De asemenea, şi firmele de leasing operaţional promovează astfel de maşini“, a spus Hakim Boutehra.

    Renault a lansat la finalul lunii trecute cea de-a doua generaţie a modelului de clasă mică ZOE, cu o autonomie de 395 km. La nivelul anului trecut, Renault Commercial Roumanie avea o cotă de piaţă pe segment, cu Renault ZOE, Kangoo şi Nissan Leaf, de 54%. La nivelul livrărilor, Renault a vândut anul trecut 439 de maşini electrice ZOE din generaţia anterioară, potrivit datelor companiei. Cel mai puternic impact asupra pieţei maşinilor electrice îl are programul Rabla Plus, prin care statul oferă un tichet de 45.000 de lei sau circa 9.400 de euro, fiind totodată şi cel mai mare la nivel european. Prima este necesară în condiţiile în care cel mai ieftin autoturism electric costă circa 20.000 de euro. „Anul trecut piaţa s-a dublat în comparaţie cu anul anterior, nu văd de ce nu vom avea aceeaşi evoluţie şi în 2020. Înseamnă că putem vinde 3.000 de maşini electrice, dacă bugetul Rabla Plus va putea susţine. Livrările pot fi susţinute de acum înainte. La Renault avem planuri clare în Europa pentru maşini electrice“, a spus Hakim Boutehra.

    Odată cu creşterea vânzărilor de maşini electrice, businessul centrelor auto ar putea fi influenţat, în condiţiile în care mentenanţa acestora este mult mai simplă, neavând nevoie de schimb de ulei, filtru de ulei, distribuţie, filtru de carburant sau cutie de viteze.
    „În 2030 vânzările de maşini electrice vor fi între 10 şi 15%, încă vom vinde foarte multe maşini cu motoare clasice, total volum în piaţă. Vom avea în continuare maşini clasice, iar şi cele electrice vor avea mentenanţă şi reparaţii la nivel de caroserie. În timp partea de mecanică va dispărea, iar cea electrică va creşte“, a spus directorul RCR.

    Dincolo de modelele electrice, Renault va completa gama cu modele hibrid, hybrid plug-in şi inclusiv GPL – GPL-ul are emisii de dioxid de carbon mai mici decât benzina sau motorina. „Urmează să lansăm Captur Plug-in Hybrid şi Clio Hybrid. Vom avea acoperirea necesară în piaţă. Este o ofertă complementară, iar în gamă sunt şi motorizări GPL. Piaţa hibridelor creşte an de an, însă calea maşinilor electrice va fi mai puternică. Acum vom avea toate combinaţiile, odată cu noile regulamente, şi lucrăm la alternative cu motoare verzi şi noi tehnologii pe care le avem disponibile la nivel de grup“, a subliniat Hakim Boutehra. Miza noilor motorizări este ca din 2021 la nivel de flotă Grupul Renault să atingă o medie de sub 95 de grame de dioxid de carbon per kilometru, ţintă care nu poate fi atinsă fără versiuni electrice şi hibrid.
    Gama Dacia va include atât un model hibrid, cel mai probabil următorul SUV Duster facelift, cât şi un model 100% electric în gamă. Accelerarea planurilor are loc în contextul în care începând cu anul viitor fiecare grup auto din Europa va trebui să se încadreze într-o medie de 95 de grame de dioxid de carbon per kilometru la nivel de flotă.

    „Dacia va avea un model electric. Se va întâmpla. Dar nu pot spune când. Trebuie un automobil făcut cu ADN-ul Dacia, altfel nu are sens. Avem tehnologia, avem tot ce ne trebuie, decizia e luată, Dacia va avea acest automobil şi vom anunţa când va fi momentul“, explică Hakim Boutehra, directorul general al Renault Commercial Roumanie şi director general al clusterului pentru Europa de Sud-Est în cadrul Renault pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.

    Cel mai probabil scenariu pentru Dacia ar fi ca modelul Renault K-ZE lansat de francezi în China sub brandul propriu să fie adaptat la piaţa europeană. Acesta a fost prezentat în septembrie 2018 în cadrul Salonului Auto de la Paris pentru a fi lansat pe pieţele emergente, fiind şi ultima lansare importantă sub conducerea lui Carlos Ghosn înainte de a fi arestat de procurorii japonezi.

    Maşina ar putea costa circa 15-20.000 de euro pentru a veni în concurenţă directă şi va veni la un preţ sub cel de circa 20.000 de euro al VW e-Up!, care însă promite o autonomie de 270 km, faţă de circa 250 km în cazul modelului Renault. Francezii mai au în portofoliu modelul ZOE, care însă are un preţ de la circa 30.000 de euro cu TVA. Cu o maşină de 20.000 de euro şi un volum anual de 50.000 de unităţi, Dacia ar produce anual maşini electrice de un miliard de euro. Într-un interviu acordat ZF, Christophe Dridi, directorul general al Automobile Dacia, declara că Dacia va avea în gamă hibride şi maşini electrice, iar întrebarea este când, nu dacă. Dacă în urmă cu 15 ani, când Renault a lansat Logan, modelele Dacia primeau motorizări „amortizate“, în prezent maşinile produse sub brandul românesc sunt echipate cu cele mai noi propulsoare, inclusiv cu motorul de 1,33 litri dezvoltat de Renault alături de Mercedes-Benz, sau noul 1,0 TCe dezvoltat alături de Nissan.
    Pentru a respecta limita de dioxid de carbon, Renault a lansat în acest an cea de-a cincea generaţie a modelului de clasă mică Clio într-o versiune hibridă, în timp ce noul Captur, SUV-ul mic al mărcii, şi Megane, modelul compact, vor veni în versiuni plug-in hybrid – hibride care pot fi alimentate cu energie electrică şi de la priză. La nivelul pieţei auto locale, autoturismele verzi“ (electrice şi hibride) au ajuns la nivelul anului trecut la o cotă de circa 3%.

  • Premiera ultimilor 11 ani: Dacia prezintă la Geneva un concept-car ce anunţă viitorul model electric. Cu ce vine Renault

    Grupul Renault va prezenta în cadrul Salonului Auto de la Geneva conceptul unui viitor automobile electric ce va fi comercializat din 2021 sub marca Dacia. Este pentru prima dată în ultimii 11 ani când Dacia vine la un salon internaţional cu un concept. Ultima oară când Dacia a venit la un Salon cu un concept s-a întâmplat în 2009, când la acea vreme marca anunţa viitorul SUV Duster. Pe de altă parte, modelul de serie Duster lansat în 2010 nu avea nimic în comun cu conceptul prezentat cu un an înainte. Ulterior Renault a renunţat la ideea de a prezenta concept Dacia, acestea venind cu un cost suplimentar pentru un brand concentrat pe eficienţă.

    Potrivit comunicatului oficial, Dacia deschide un nou capitol al evoluţiei sale, abordând segmentul vehiculelor electrice. Standul mărcii va expune astfel, în premieră, un show-car 100% electric. O revoluţie în gama Dacia, care profită de experienţa de peste 10 ani a Grupului Renault în domeniul mobilităţii electrice.

    Dacia vine la Geneva ca fiind singurul constructor de automobile care propune o gamă completă de vehicule cu alimentare atât pe benzină, cât şi pe GPL, denumită ECO-G, Dacia va prezenta noua motorizare TCe 100 ECO-G. Pentru a marca 15 ani de prezenţă comercială în Europa, Dacia va expune totodată seria limitată Anniversaire.

    Renault va dezvălui la Geneva concept-car-ul electric MORPHOZ care ilustrează viziunea mărcii asupra mobilităţii auto de mâine. Acest vehicul propune o adaptare personalizată la nevoile, dorinţele şi obiceiurile de utilizare ale fiecărui client. El prefigurează o nouă familie de modele electrice Renault care va fi lansată în anii următori.

    Renault va prezenta un stand 100% electrificat, cu o gamă completă de 8 vehicule, printre care, în premieră mondială, Noul Twingo Z.E.

    Pionier în dezvoltarea vehiculelor electrice, Renault îşi pune în valoare expertiza în domeniu, continuând electrificarea gamei cu ajutorul unei oferte inovatoare şi exclusive de motorizări de tip Hybrid şi Plug-In Hybrid, denumite E-TECH, pe trei din modelele sale: Noul Clio, Noul Captur şi Noul Megane Estate. Noul Megane Estate E-TECH Plug-in va fi astfel prezentat pentru prima oară cu ocazia Salonului de la Geneva.

    Pentru a răspunde aşteptărilor utilizatorilor de vehicule comerciale, Kangoo Z.E Concept îşi va face apariţia la standul mărcii. Acest show-car urban şi electric anunţă înnoirea gamei Kangoo în cursul anului 2020.

    O sesiune de întrebări-răspunsuri despre electrificarea gamei Renault va avea loc pe 3 martie la ora 15 :15 la standul mărcii (număr de locuri limitate, acces doar pe bază de invitaţie).

    Alpine, marca sport a Renault revine în acest an la Salonul de la Geneva prezentând două noi serii limitate în gama A110.

    Standul mărcii va găzdui totodată Alpine A110 SportsX. Acest exerciţiu de stil, rezultat al colaborării dintre echipele de design şi inginerie ale Alpine, este inspirat din versiunile de raliu ale modelului A110 – cu o caroserie lărgită şi supraînălţată – şi în special din vehiculul A110 câştigător al raliului Monte Carlo în 1973.

  • Tinerii care s-au asociat cu unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români din Silicon Valley şi vor să cucerească lumea cu roboţii lor

    Start-up-ul local MissionCritical a dezvoltat propria platformă pe tehnologia Robotic Process Automation (RPA) prin intermediul căruia creează roboţi software reutilizabili în diferite industrii, abordarea sa bazându-se astfel pe un model de tip app-store şi nu pe modelul de licenţiere tradiţional de RPA. În prezent, portofoliul MissionCritical numără aproape 70 de clienţi, în principal din industria hotelieră.

    „Modelul tradiţional de RPA presupune licenţe pentru roboţi, licenţe pentru work-flow designerului cu ajutorul căruia se creează roboţii ş.a.m.d. Apoi intervine necesitatea de a-şi face un centru de excelenţă cu persoane care să fie specializate pe acea tehnologie şi proces şi să pună lucrurile cap la cap. Noi lovim fix aici: dacă există un robot şi e deja creat, tu ca şi companie îl poţi implementa deja”, a explicat Mario Popescu, CEO şi cofondator al MissionCritical, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a adăugat că toţi clienţii se aşteaptă să aibă o rată mare de recuperare a investiţiei într-o astfel de soluţie de automatizare, iar în varianta tradiţională de RPA costurile sunt mult mai mari până se ajunge la un rezultat palpabil, în timp ce durata de dezvoltare este mult mai îndelungată.

    Mario Popescu a înfiinţat start-up-ul în urmă cu cinci ani împreună cu Cristian Oftez, iar de curând a intrat în acţionariat şi George Haber – unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români din Silicon Valley. Prin modelul de app-store propus de MissionCritical, companiile care au nevoie să îşi automatizeze anumite procese pot implementa direct un robot software care să le uşureze munca, fără a fi nevoie să plătească mai multe licenţe pentru tehnologie şi să aştepte dezvoltarea robotului. „La început, noi am validat modelul de app-store de roboţi, de tip B2B, în industria hotelieră – am automatizat un proces de check-in în hoteluri care minimizează timpul necesar pentru această activitate. Recepţionerul trebuie doar să plaseze documentul pe suprafaţa scannerului, se colectează toate datele, iar apoi acestea sunt integrate în sistemul de gestiune hotelieră”, a precizat CEO-ul MissionCritical. Odată creat robotul pentru acest tip de proces din industria hotelieră, start-up-ul a putut să îl revândă apoi către 60 de hoteluri din România. „Am început să vindem robotul pentru industria hotelieră în 2016 pe plan local, iar acum începem să vindem şi în Ungaria.”


    Pentru a ajunge mai uşor la clienţi, start-up-ul a încheiat un parteneriat cu Bit Soft România, principalul furnizor de soft în industria hotelieră de pe plan local.
    În prezent, pe lângă clienţii din industria hotelieră, MissionCritical are şi clienţi din alte domenii, cel mai recent proiect fiind cel realizat pentru subsidiara locală a gigantului american Xerox. Pentru acesta, start-up-ul a automatizat procesul de raportare al vânzărilor de la distribuitorii Xerox.  „În momentul de faţă, avem între 60 şi 70 de clienţi, luând în calcul clienţii din industria hotelieră, 60 la număr, la care se adaugă Xerox, plus roboţi care automatizează procesul de validare a conturilor în platforme de bugetare participativă”, a punctat Mario Popescu. Până acum, start-up-ul s-a axat în principal pe dezvoltarea şi îmbunătăţirea platformei, reuşind să atragă clienţi plătitori. „Veniturile nu sunt foarte mari, însă în momentul de faţă ne susţinem businessul – am trecut de pragul de rentabilitate.”
    Anul acesta, MissionCritical are în plan să intre pe trei noi pieţe din străinătate şi să îşi dubleze numărul de clienţi. „Vrem să intrăm în alte trei ţări – Polonia, o ţară din Asia şi în SUA. Din Polonia avem deja propuneri de colaborare, iar în Asia avem o discuţie cu un potenţial partener. În Asia, cei trei mari competitori ai noştri nu au o prezenţă atât de crescută, iar acolo este o piaţă imensă. De asemenea, suntem în discuţii cu trei potenţiali viitori clienţi din Fortune 100 pe piaţa din SUA”, a precizat el.
    Fondatorii MissionCritical se află în prezent în discuţii cu investitori locali pentru a obţine o finanţare. „Scalarea presupune şi o investiţie. Până acum nu am ridicat niciun ban, pentru că ne-am axat pe a atrage clienţi. Am vrut să aducem clienţi în companie şi nu bani de finanţare deoarece considerăm că este mai important să aducem valoare adăugată clienţilor. Este un întreg joc al investiţiei şi nu vrem să pierdem timp prea mult în angrenarea unor discuţii în acest sens. Cu toate acesta, în prezent avem discuţii cu potenţiali investitori de pe piaţa locală, care s-ar concretiza în curând”, a menţionat CEO-ul MissionCritical. Finanţarea va fi alocată resurselor umane –pentru extinderea echipei şi pentru activităţi de marketing şi vânzări. „Scopul nostru este să ajungem la clienţi, iar finanţarea ne va ajuta în acest sens”, a subliniat el. Cum va arăta businessul MissionCritical peste cinci ani? „Vrem să concretizăm modelul în toate industriile care există în momentul de faţă. Modelul nostru este agnostic de geolocaţie sau de industrie; pleacă doar de la fluxul de lucru sau ERP-ul folosit în acea companie/industrie”, a conchis cofondatorul MissionCritical. 


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation


    Proiect: Socialinsider
    Ce face? O platformă care le permite clienţilor să analizeze performanţa brandurilor lor în reţelele sociale
    Invitat: Andrei Şerbănoiu, cofondator al Socialinsider


    Proiect: drop&go
    Ce face? Aplicaţie mobilă care le permite utilizatorilor să-şi trimită hainele la spălătorie
    Investiţie iniţială: 350.000 euro
    Invitat: Cristian Toanchină, cofondator drop&go


    Proiect: Tokinomo
    Ce face? Un dispozitiv inteligent cu ajutorul căruia produsele de la raft „prind viaţă”, ajutând astfel retailerii să-şi crească vânzările din magazine
    Finanţare totală primită: 1 milion euro
    Evaluare proiect: 10 milioane euro
    Ţintă venituri 2020: 1-2 milioane euro
    Invitat: Ionuţ Vlad, cofondator şi CEO al Tokinomo.


    Proiect: Morphl
    Ce face? O soluţie bazată pe inteligenţa artificială (AI) pentru a ajuta magazinele online să-şi majoreze vânzările,
    Finanţare totală primită: 150.000 euro
    Necesar actual de finanţare: 1 milion euro
    Evaluare proiect: 4-6 milioane euro 
    Invitat: Ciprian Borodescu, cofondator şi CEO al Morphl


    Proiect: Quikk
    Ce face? O platformă de publicitate video pentru dispozitive mobile
    Necesar de finanţare: 400.000 euro
    Invitat: Cornel Gheorghe, cofondator al Quikk