BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Se adună nori de furtună la orizont pentru una dintre cele mai mari economii din lume: Cu o datorie de 23 de miliarde de dolari şi mii de oraşe care caută cu disperare să ramburseze banii, tăind salarii, ajutoare medicale şi servicii de bază pentru cetăţeni, viitorul economic al Chinei capătă nuanţe dezolante

    În 2021, un oraş minier izolat din nord-estul Chinei a fost forţat să treacă printr-o restructurare financiară fără precedent. Problemele de atunci sunt unul dintre cele mai mari motive de stres ale preşedintelui Xi Jiping, pe măsură ce tot mai multe oraşe cu datorii uriaşe par să urmeze acelaşi traseu, în încercarea de a returna împrumuturile scrie Bloomberg.

    Goldman Sachs estimează că datoria guvernamentală a Chinei a ajuns aproximativ 23 de trilioane de dolari sau 23.000 de miliarde de dolari, cifră care include şi datoriile miilor societăţi de finanţare înfiinţate de oraşele şi provinciile chineze.

    Hegang, un oraş cu aproape un milion de locuitori de lângă graniţa cu Rusia, avea datorii duble comparativ cu veniturile colectate din taxe şi impozite, atunci când a ajuns pe prima pagină a ziarelor din China în urmă cu un an jumate.

    A fost pentru prima dată când administraţia unui oraş a luat măsuri oficiale de urgenţă de când Consiliul de Stat a impus în 2016 reguli privind modul în care guvernele locale, de la judeţe la provincii, ar trebui să facă faţă riscurilor de îndatorare.

    Hegang reprezintă doar vârful aisbergului unei probleme de îndatorare a autorităţilor locale care îi face pe investitori din ce în ce mai nervoşi şi care ameninţă să fie o povară pentru a doua cea mai mare economie a lumii în anii următori.

    Locuitorii din Hegang resimt acum efectele represiunii fiscale. Localnicii s-au plâns de lipsa căldurii pe timpul iernii, iar şoferii de taxi au declarat că au primit mai multe amenzi de circulaţie. Profesorii din şcolile publice erau îngrijoraţi de zvonurile privind reducerea locurilor de muncă, iar cei care se ocupă cu curăţenia stradală au suferit întârzieri de două luni la plata salariilor.

    În faţa celui mai mare spital din oraş, o infirmieră de vârstă mijlocie care purta halate verzi şi o mască a declarat că angajatorii săi i-au schimbat unilateral contractul de muncă de la o unitate medicală administrată de guvern la un furnizor terţ, reducând beneficiile, cum ar fi orele suplimentare plătite pentru munca în zilele de sărbătoare. Salariul ei lunar de 1.600 de yuani (228 de dolari) a fost întârziat cu mai mult de 10 zile în fiecare lună de la sfârşitul anului trecut.

    „Totul a devenit brusc extraordinar de scump. Abia mai pot să îmi permit trei mese pe zi”, a declarat asistenta.

    În timp ce şansele ca municipalităţile din China să intre în incapacitate de plată sunt relativ scăzute, având în vedere că Beijingul garanteză pentru datorii, cea mai mare problemă este faptul conducerile locale vor trebui să reducă drastic cheltuielile pentru a putea returna banii.

    „Foarte multe oraşe vor deveni precum Hegang în câţiva ani. Este posibil ca guvernul central să poată menţină situaţia stabilă pe termen scurt colaborând cu băncile. Fără prelungirea termenului la care datoriile vor fi rambursate China se va confrunta cu o problemă a datoriilor, pentru că nu vor putea fi rambursate la timp”, a declarat Houze Song, economist la think tank-ul american MacroPolo.

    Problemele sunt evidente şi în alte oraşe. Shangqiu, un oraş de 7,7 milioane de locuitori din provincia Henan, din centrul Chinei, a ajuns recent pe prima pagină a ziarelor după ce aproape că şi-a închis singurul serviciu de transport în comun.

     În Wuhan şi Guangzhou, reducerile propuse pentru beneficiile medicale ale pensionarilor au provocat proteste la începutul acestui an. Chiar şi funcţionarii publici din oraşele mai bogate precum Shanghai au fost afectaţi, urmând să li se reducă salariile. În provincia Guizhou, oficialii au implorat Beijingul pentru un plan de salvare.

    De ani de zile, Beijingul face presiuni asupra administraţiilor locale pentru a reduce riscurile de îndatorare, în special cele „ascunse” – referindu-se la datoriile obţinute de vehiculele de finanţare în numele municipalităţilor, dar care nu apar în bilanţurile localităţilor. Ministrul de finanţe, Liu Kun, şi alţi oficiali au încercat să atenueze îngrijorările spunând că finanţele guvernelor locale sunt în general „stabile”.

    Cu o datorie de 23 de trilioane de dolari şi mii de oraşe şi aşezări pentru care vine nota de plată, situaţia Chinei poate fi catalogată oricum, însă nu stabilă.

    „Problema datoriilor autorităţilor locale este răspândită în întreaga ţară. În timp ce zonele de coastă bogate vor avea mai multe oportunităţi de a-şi rambursa datoriile şi mai multe resurse la care să apeleze, locurile mai puţin dezvoltate, precum Hegang, vor fi mult mai limitate în ceea ce pot face”, a declarat Jean Oi, profesor de politică la Universitatea Stanford, specializat în reformele fiscale din China.

  • Când miliardele deja nu mai contează: Averea lui Mark Zuckerberg, omul din spate Facebook, a crescut în 2023 cu peste 40 de miliarde de dolari, mai mult decât au câştigat toţi super-bogaţii în acest an. Totuşi, el rămâne numai al 12-lea cel mai bogat om din lume

    În 2022, Mark Zuckerberg a pariat totul pe metaverse – un proiect de realitate virtuală – care l-a costat enorm, averea miliardarului prăbuşindu-se cu peste 100 mld. dolari. În 2023, Zuckerberg a reuşit să revină în lumina reflectoarelor după ce averea sa a marcat un salt de 44 miliarde de dolari, mai mult decât au câştigat toţi super-bogaţii lumii în acest an, scrie Bloomberg.

    În ciuda creşterii fulminante a averii sale, CEO-ul Meta ocupă doar locul 12 în topul celor mai mari miliardari din lume.

    Zuckerberg a lăsat în acest an metaverse-ul în spate şi a început să facă schimbări reale, cea mai recentă fiind o reducere a costurilor la Meta Platforms, care s-a soldat cu concedieri pe bandă rulantă. Următorul proiect este crearea unei platforme de social-media care să rivalizeze cu Twitterul lui Elon Musk.

    Chiar şi în condiţiile în care acţiunile Meta au închis în uşoară scădere vineri la New York, acţiunile companiei au performant spectaculos în 2023 bifând o creştere de peste 100% şi aducând averea lui Mark Zuckerberg la 90 de miliarde de dolari.

    Prognozele privind veniturile Meta sunt, de asemenea, optimiste, au scris analiştii Loop Capital Markets Rob Sanderson şi Alan Gould într-o notă din 15 mai. Analiştii estimează un prag 320 de dolari pe acţiune, faţă de preţul de închidere de vineri de 245,64 dolari.

    „Credem că povestea produselor Meta sună mai bine ca oricând”, au declarat aceştia.

  • Criza iminentă a datoriei publice din SUA: Trezoreria din Washington mai are doar 88 de miliarde de dolari pentru a evita colapsul

    Măsurile extraordinare ale Departamentului Trezoreriei SUA pentru a ajuta la plata facturilor guvernamentale au scăzut la 88 de miliarde de dolari, de la 110 miliarde de dolari în urmă cu o săptămână. Acest lucru înseamnă că aproape trei sferturi din cele 333 de miliarde de dolari de măsuri autorizate pentru a împiedica guvernul american să rămână fără spaţiu de împrumut au fost utilizate, scrie Bloomberg.

    Aceste măsuri sunt o colecţie de diverse artificii contabile care permit administraţiei să continue să vândă datorii, chiar dacă s-a lovit de plafonul de împrumut de 31.400 de miliarde de dolari impus de Congres.

    O întâlnire faţă în faţă în această săptămână între preşedintele Joe Biden şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Kevin McCarthy, cu privire la impasul datoriilor a produs puţine semne de mişcare, dar negocierile între membrii staff-ului sunt în curs de desfăşurare, iar liderii sunt programate să se întâlnească din nou săptămâna viitoare.

    Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a avertizat că cea mai mare economie a lumii ar putea rămâne fără măsurile necesare pentru a-şi rambursa obligaţiile legate de datorie chiar de la 1 iunie.

    În cazul în care Congresul nu majorează sau nu suspendă limita de îndatorare înainte de 1 iunie, Departamentul Trezoreriei nu va putea continua să satisfacă toate obligaţiile guvernamentale.

    Pieţele de trezorerie au trecut la stabilirea preţului unei prime de neplată pentru titlurile de valoare care ajung la scadenţă în jurul acestei date. De asemenea, costul asigurării datoriei americane împotriva neplăţii a crescut vertiginos.

  • Lumea luxului se cutremură: Sancţiunile europene ar putea provoca un dezastru pe o piaţă de miliarde de dolari unde se „joacă” elita super-bogaţilor

    Grupul G-7 intenţionează să lanseze noi sancţiuni împotriva Rusiei, iar de această dată au intrat în vizor exporturile de diamante ruseşti. Dacă sancţiunile îşi vor urma cursul, această piaţă unde se rulează constant miliarde de dolari s-ar putea confrunta cu turbulenţe serioase şi creşteri importante de preţuri, scrie CNCB.

    În 2021, Rusia a încasat aproximativ 4,7 miliarde de dolari din exporturile de diamante, potrivit datelor Observatorului de Complexitate Economică. Acest lucru a făcut din Rusia al optulea cel mai mare exportator de diamante din lume.

     Diamantele nu sunt comercializate în mod obişnuit ca petrolul sau aurul, dar reprezintă o piaţă mare care merge dincolo de bijuterii. Pietrele sunt folosite, de asemenea, pentru foraje, stomatologie, calculatoare, printre altele.

    Exporturile de diamante ale Rusiei au fost în mare parte scutite de sancţiunile internaţionale după invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina în februarie anul trecut. Asta în ciuda apelurilor din partea Ucrainei şi a unor ţări europene, precum şi a mai multor runde de măsuri care vizează exporturile de energie, băncile şi oligarhii apropiaţi Kremlinului.

    „Dacă sancţiunile ar fi implementate într-un mod în care să facă dificilă eludarea lor, atunci este posibil ca oferta Rusiei să scadă, iar preţurile să crească semnificativ”, a declarat economistul Edward Gardner.

    În martie, SUA şi UE au declarat că „Rusia continuă să câştige miliarde de dolari din comerţul cu diamante” şi ambele „rămân angajate să impună Rusiei consecinţele economice pentru invazia declanşată împotriva Ucrainei”.

    Hans Merket, un cercetător din Belgia care se ocupă de resursele naturale la International Peace Information Service, un institut de cercetare independent, a declarat că sancţiunile care vizează diamantelor ruseşti sunt o chestiune de timp.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit marţi despre un al 11-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care este dezbătut în prezent de cele 27 de membre ale UE, însă nu s-a menţionat nimic despre diamante.

    În schimb, următorul set de sancţiuni se va concentra „pe reprimarea eludării”.

    Dintre cele câteva runde de sancţiuni de până acum, măsurile UE au vizat petrolul, cărbunele, băncile, oligarhii şi mass-media din Rusia.

    Analiştii care au urmărit parcursul războiului, reacţiile comunităţii internaţionale şi fiecare rundă de sancţiuni sunt de părere că până în prezent există foarte multe breşe şi probleme în ceea ce priveşte aplicarea acestora, iar acest fapt trebuie să se schimbe.

     

  • Cifre dramatice: Ucraina ar avea nevoie de armament de peste 30 de miliarde de dolari pentru a putea lansa contraofensiva cu succes

    Înarmată cu echipament militar în valoare de peste 30 de miliarde de dolari proaspăt livrat de aliaţi, Ucraina se pregăteşte pentru o contraofenisvă care ar aduce finalul războiului mai aproape de prezent sau care ar putea arăta că în ciuda tuturor eforturilor niciuna dintre tabere nu are suficientă putere de foc pentru a obţine un avantaj solid, scrie Bloomberg.

    În ciuda acestui ajutor uriaş, încep să se contureze dubii privind şansele de reuşită ale Ucrainei şi ideea că cele 30 de miliarde nu vor fi suficiente pentru a face o diferenţă semnificativă pe front.

    Trupele Kievului vor profita de acest ajutor – echipamente militare livrate începând din decembrie care costă mai mult decât cumpără orice membru NATO, cu excepţia SUA, într-un an – pentru a încerca să acapareze poziţiile ruseşti şi să recucerească teritoriul ocupat. Întrebarea pe care şi-o pune întreaga comunitate internaţională împreună cu analiştii militari este: O să fie suficient?

    O descoperire dramatică similară cu ofensiva ucraineană de la Harkov de anul trecut ar putea contribui la încheierea rapidă a unei invazii care a perturbat pieţele de energie şi de cereale, alimentând crize ale costului vieţii în întreaga lume.

    Problema Ucrainei este că va fi foarte dificil să asigure un atac surpriză şi să ia prin surprindere o armată roşie mult mai numeroasă şi pregătită ca în trecut. Totodată, pentru a reuşi Ucraina trebuie să execute un atac combinat, însă fără avantajul superiorităţii aeriene, scenariu în care foarte puţine forţe militare de pe glob sunt suficient de pregătite.

    Practic, este necesară o sincronizare perfectă  a infanteriei, blindatelor şi apărării aeriene pentru ca trupele ucrainene să poată profita la maxim de livrările Occidentului care au totalizat peste 200 de tancuri şi 300 de vehicule de luptă, la care se adaugă şi alte arme şi echipamente militare.

    Dacă Ucraina va obţine doar victorii mici, precum cele pe care forţele ruseşti le-au obţinut în jurul oraşului Bakhmut din estul Donbasului, acest lucru ar putea duce la un alt impas în iarnă şi la creşterea presiunii asupra Kievului pentru a renunţa la recuperarea teritoriilor capturate în cadrul unui acord de încetare a focului.

    Pentru a străpunge apărarea rusă va fi nevoie cu siguranţă de echipamente specializate în detectarea şi dezactivarea minelor terestre, construirea de poduri şi demolarea buncărelor pe care aliaţii le-au trimis. La fel şi de sutele de camioane şi transportoare cu care ucrainenii speră să mute echipamentul greu precum blindatele, mai repede decât poate Rusia să reacţioneze şi să oprească aceste mişcări.

    Norvegia a donat patru vehicule specializate în instalarea de poduri în februarie, iar SUA a acordat recent un nou ajutor de 300 de milioane de dolari tradus în camioane, remorci, obuze şi rachete HIMARS.

    „Atacul combinat sunt vârful de lance al unei operaţiuni militare”, a declarat Franz-Stefan Gady, consultant senior la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice din Londra.

    În scenariul în care forţele Ucrainei reuşeşte să străpungă apărarea rusească, trupele şi echipamentele vor deveni un subiect critic, deoarece va fi nevoie de orice resursă pentru a continua atacul.

    Problema principală este că onaţiile au secătuit aproape în totalitate multe armate europene, care se luptă să aprovizioneze ceea ce a devenit cel mai mare conflict de pe continent de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

    Guvernele europene s-au angajat să producă mai multă muniţie, dar dacă acest lucru poate fi făcut la timp pentru a susţine nevoile ale unui război de artilerie de mare intensitate rămâne o întrebare al cărei răspuns este încă necunoscut.

     

  • Legendarul investitor Warren Buffet nu dă înapoi şi vrea să lase tronul imperiului său de 712 miliarde de dolari lui Greg Abel, vicepreşedintele Bershire Hathaway: Este pregătit şi gata să ia deciziile corecte

    În timpul întâlnirii anuale a gigantului vehicul de investiţii, Berkshire Hathaway, legendarul investitor Warren Buffet s-a confruntat cu mai multe întrebări importante legate de viitorul imperiului său. Însă subiectul care a fost abordat în mod constant de cei mai importanţi membri ai companiei a fost succesiunea, scrie Bloomberg.

    Buffett l-a numit pe Greg Abel drept moştenitor în 2021, iar de atunci vicepreşedintele a căutat să-şi facă simţită prezenţa mult mai puternic în cadrul întâlnirilor şi discuţiilor de business. Sâmbătă, Buffett a reafirmat că se simte „100% confortabil” cu această decizie şi chiar a indicat că tranziţia s-ar putea petrece oricând.

    „Greg înţelege problema distribuirii de capital la fel de bine ca şi mine. El va lua cele mai importante decizii şi cred cu tărie că vor fi similare celor pe care le-aş fi făcut şi eu. Lucrăm de 30 de ani împreună şi sunt sigur pe el şi abilităţile lui”, a declarat Warren Buffet.

    Abel, în vârstă de 60 de ani, care s-a alăturat lui Buffett şi partenerului său de afaceri Charlie Munger, a transformat afacerile energetice ale Berkshire într-una dintre cele mai mari din SUA. Buffett a glumit recent spunând că Abel face „toată treaba”.

    Buffett şi Munger erau atât de siguri că vor fi întrebaţi în timpul întâlnirii anuale despre recentele turbulenţe bancare, încât au adus, în glumă, pancarte pe care erau inscripţionate clasificările contabile evidenţiate în timpul acestor tulburări. Unul era etichetat „disponibil pentru vânzare”, în timp ce pe celălalt scria „păstrat până la scadenţă”.

    Abordând problema într-o notă mai serioasă, Buffett i-a criticat pe directorii executivi responsabili de băncile falimentare, susţinând că aceştia ar trebui să fie traşi la răspundere pentru greşelile care s-au ascuns „la vedere”.

    De asemenea, el a subliniat că printre cauzele problemelor din sistemului bancar se numără şi mesajele proaste transmise publicului american de către autorităţile de reglementare, politicieni şi presă cu privire la această criză.

    Buffett a arătat cu degetul spre First Republic Bank, creditorul pe care JPMorgan Chase & Co. l-a salvat recent.

     Documentele depuse de First Republic au arătat că creditorul oferea credite ipotecare foarte mari , neacoperite de guvern, la rate fixe care, în unele cazuri, erau doar cu dobândă timp de zece ani – ceea ce Buffett a catalogat drept „o alegere nebunească”.

    „Totul a fost expus, iar lumea a ignorat această bombă până a explodat”a mai spus legendarul investitior.

    Turbulenţele din sistemul bancar au început cu lichidarea unui mic creditor cu focus pe criptomonede la începutul lunii martie, iar apoi au început să se răspândească şi să cuprindă alte trei bănci regionale, inclusiv Silicon Valley Bank.

    Buffett a concluzionat că ar fi fost catastrofal pentru SUA dacă guvernul nu ar fi acţionat pentru a garanta toate depozitele SVB, dintre care marea majoritate nu erau acoperite de plafonul de 250.000 de dolari al Federal Insurance Deposit Corp.

  • Ţara care aruncă în joc miliarde de dolari ca să le facă viaţa cetăţenilor mai uşoară

    Guvernul australian a declarat luni că se pregăteşte să acorde cetăţenilor un ajutor de 10 miliarde de dolari pe parcursul a patru ani, pentru a reduce costul vieţii pentru familii şi întreprinderi. Oficialii susţin că ajutorul financiar nu va alimenta inflaţia, scrie CNBC.

    Planul de sprijin financiar al guvernului a fost conceput pentru a atenua în mod direct presiunile inflaţiei, care a scăzut în primul trimestru din 2023, dar care se află la 7%, maximul ultimilor 30 de ani.

    „Piesa de rezistenţă a bugetului va fi un mecanism de reducere a costului vieţii care nu se va reflecta în inflaţie. Oamenii se află deja sub o presiune continuă, aşa că am gândit şi calibrat un plan prin care să ameliorăm problema costurilor crescute fără a hrăni inflaţia”, au declarat oficialii.

    Cele mai recente măsuri de ajutor vin după ce guvernul a pus deoparte 7,63 miliarde de dolari pentru majorarea salariilor angajaţilor din health-care în următorii patru ani, anunţând în acelaşi timp o taxă suplimentară de 5% pe tutun şi o taxă suplimentară totală de 1,63 miliarde de dolari pentru producătorii de petrol şi gaze.

  • Cel mai bogat indian se ridică din cenuşă după ce compania sa a bifat o creştere de 130% şi a aproape a şters lovitura de peste 100 de miliarde de dolari primită la început de 2023 din partea rechinilor bursieri

    Cele mai recente rezultate ale Adani Enterprises, compania flagship deţinută de cel mai bogat indian din lume, Gautam Adani a bifat o creştere a profitului trimestrial de 138%, care a atenuat pierderea de 100 de miliarde de dolari provocată de acuzaţiile de fraudă ale rechinului bursier Hidenburg Research la începutul acestui an, scrie Bloomberg.

    Compania cu sediul în Ahmedabad, Gujarat, a înregistrat un venit net de 7,22 miliarde de rupii (88,2 milioane de dolari) pentru trimestrul încheiat la 31 martie, faţă de 37 de milioane de dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Veniturile au crescut cu 26% , în timp ce costurile totale au urcat cu 22%, se arată în raport. Acţiunile companiei au urcat cu 5,1% după anunţarea rezultatelor.

    Câştigurile impresionante pot susţine planurile de creştere şi atragere de capital ale companiei, care gestionează mai multe businessuri de la aeroporturi, la centre de date şi infrastructură rutieră şi digitală.

    De asemenea, este un semnal că acum conglomeratul se concentrează pe consolidarea operaţiunilor sale, după ce la început de 2023 acuzaţiile Hidenburg Research au şters 100 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă a companiei.

    Adani Group a negat la acea vreme acuzaţiile de fraudă corporatistă aduse de rechinul bursier.

  • Scandal de proporţii la nivel înalt: Averea celebrului finanţist american Carl Ichan, s-a prăbuşit cu peste 10 miliarde de dolari, după ce a fost acuzat că rulează o schemă ponzi în interiorul companiei sale de investiţii. Firma care a făcut acuzaţiile este acelaşi rechin bursier care a aruncat în aer averea magnatului indian Gautam Adani la început de an

     Carl Icahn, celebrul finaţist american, a pierdut o mare parte din averea sa după ce a fost acuzat că a rulat în compania sa de investiţii o schemă de tip ponzi. Mai exact, averea lui Icahn a scăzut cu peste 10 miliarde de dolari pe fondul acuzaţiilor, scrie Bloomberg.

    Icahn Enterprises, a înregistrat o scădere a acţiunilor cu 20% – cea mai gravă prăbuşire din istoria sa – care a sters iniţial 3,1 mld. de dolari din averea finanţistului. Ulterior s-a descoperit că împrumuturile luate de Carl Ichan şi garantate cu participaţia sa în cadrul companiei de investiţii n-au fost contabilizate anterior, iar ele adaugă o nouă pierdere de 7,3 mld de dolari, pe lângă cele 3 mld.

    În total, averea lui Ichan s-a prăbuşit cu 41%, ajungând la 14,6 mld. dolari.

    Finanţistul este cel mai recent miliardar vizat de Hidenburg Research, aceeaşi companie de cercetare a firmelor investiţii care a aruncat în aer şi imperiul lui Gautam Adani în acest an.

    Finanţistul deţine peste 85% din Ichan Enterprises, participaţia fiind responsabilă de cea mai mare parte din averea sa.

    Hidenburg Research a atras atenţia în trecut că vehiculul de investiţii al miliardarului era supraîndatorată şi se tranzacţiona la preţuri extrem de mari comparativ cu valoarea netă a activelor sale.

    Mai mult, firma de research l-a luat în vizor pe finanţistul american pentru că nu a făcut publice date despre valoarea împrumutului şi dobânda la care s-a împrumutat, catalogând aceste detalii drept ca fiind „periculoase şi obscure” pentru companie.

    În raportul său anual, Icahn Enterprises a declarat: „Domnul Icahn a informat că el şi afiliaţii săi au suficiente active suplimentare pentru a satisface orice obligaţii în conformitate cu aceste împrumuturi fără a recurge la unităţile de depozit, că nu are nevoie sau intenţia de a permite executarea silită a acestor garanţii şi că este la zi cu toate plăţile de capital şi dobânzi în ceea ce priveşte împrumuturile”.

    Analizele şi criticile aduse de Hidenburg Research companiilor conduse de unii dintre cei mai cunoscuţi şi importanţi miliardari, au dus la o prăbuşire a averilor acestora cu sute de milioane de dolari sau chiar zeci de miliarde de dolari, cum a fost în cazul lui Gautam Adani care a pierdut 58 de miliarde în urma investigaţiilor.

  • Istoria se repetă: Europa se află faţă în faţă cu pericolul unui nou Brexit, de data asta venit din est. Ungaria, care a absorbit de la aderare sute de miliarde de euro, în frunte cu Viktor Orban, dă semne că vrea să părăsească familia europeană

    În staţiile de tramvai din Budapesta au început să apară pancarte şi reclame care arată o felie de pizza alături de sloganul „De ce să te mulţumeşti cu mai puţin?” Maghiarii sunt acum îndemnaţi să îşi aminească impactul aderării la Uniunea Europeană şi să aleagă „mai mult Europa”, scrie Bloomberg.

    Mesajul ar putea părea inutil într-o ţară fostă comunistă care a absorbit peste 100 de miliarde de euro de când a aderat la Uniunea Europeană în 2004, printre cele mai mari niveluri  pe cap de locuitor. Însă campania reflectă problema unei evoluţii alarmante a sentimentului proeuropean într-o naţiune care a devenit cel mai critic test al integrităţii UE.

    După ani de zile în care prim-ministrul Viktor Orban a dominat viaţa publică prin criticile sale la adresa UE, contraofensiva pentru a ajunge la cetăţenii obişnuiţi vine în contextul în care sondajele arată că maghiarii se îndreaptă din ce în ce mai mult spre est. Riscul este că o scădere a sprijinului popular pentru UE ar putea slăbi cel mai important instrument de protecţie împotriva autointitulatei conduceri iliberale a lui Orban.

    Cel mai recent Eurobarometru indică o scădere de 12% a sprijinului pe care îl acordă Ungaria familiei europene, fiind totodată cea mai abruptă scădere înregistrată în rândul celor 27 de membri UE.

    Un sondaj privind relaţiile cu alte ţări pentru ziarul de centru-stânga Nepszava a constatat că majoritatea susţinătorilor lui Orban – de departe cea mai mare grupare politică – se consideră „mai apropiaţi” faţă de ruşi şi chinezi şi „mai puţin apropiaţi” faţă de americani şi ucraineni. În schimb, ruşii au fost cei mai puţin populari în rândul populaţiei în general, potrivit rezultatelor publicate la 17 aprilie. 

    „Acest lucru este extrem de semnificativ şi înfricoşător, având în vedere cât de repede se schimbă atitudinile. Este uimitor cât de eficient a fost Orban în distrugerea atitudinii proeuropene a Ungariei”, a declarat Daniel Hegedus, cercetător la German Marshall Fund din Berlin.

    Ieşirea Regatului Unit din UE în ianuarie 2020 a privat blocul comunitar de cea de-a doua mare economie a sa, după un referendum care a provocat dezbinare şi pe care guvernul britanic a crezut că îl poate câştiga.

    Cu toate acestea, un accident politic similar în Ungaria – deşi mai puţin costisitor – ar fi, fără îndoială, mult mai simbolic, având în vedere faptul că a ţara a fost cândva emblema succesului expansiunii UE de după Războiul Rece.

    Împreună cu Polonia, Orban a avut o dispută cu Bruxelles-ul în ceea ce priveşte controlul guvernului asupra instituţiilor democratice, cum ar fi sistemul judiciar şi mass-media. Oficialii UE s-au concentrat, de asemenea, asupra corupţiei din Ungaria, care ocupă în prezent un loc de top între statele membre în clasamentul realizat de Transparency International.

    UE blochează în continuare finanţarea de peste 28 de miliarde de euro pentru Ungaria din cauza preocupărilor sale, deşi Johannes Hahn, comisarul pentru buget, a declarat joi, într-un interviu, că aproximativ 13 miliarde de euro ar putea fi deblocate în următoarele săptămâni, în urma unui acord menit să depolitizeze instanţele.

    Orban a respins în repetate rânduri ideea că ar intenţiona să scoată Ungaria din UE. Plecarea nu ar avea sens, a spus el, având în vedere cât de strâns legată este ţara de blocul comercial. Aproape patru cincimi din exporturile sale ajung pe piaţa fără frontiere a UE, iar economia sa este susţinută de investiţiile unor companii germane precum Mercedes-Benz Group AG şi BMW AG.

    Cu toate acestea, întrebările legate de angajamentul european al premierului ungar – şi, în sens mai larg, de loialitatea sa occidentală – au semănat îndoieli cu privire la planurile lui Orban, mai ales având în vedere acţiunile şi retorica sa de când Rusia a invadat Ucraina.

    În prezent, zeci de posturi de radio şi televiziune, ziare şi site-uri web controlate de maşinăria politică a lui Orban încearcă să convingă societatea că sprijinul acordat UE dăunează de fapt Ungariei.

    Panourile publicitare sponsorizate de guvern afişează imaginea unei bombe pe care scrie „sancţiuni” sau mesaje de genul „UE ne ruinează”. 

    În cadrul unei apariţii pe un post local de radio, Viktor Orban a declarat la 31 martie că oamenii au tot dreptul să pună la îndoială „întreaga existenţă” a UE, pe fondul sprijinului acordat Ucrainei. Două săptămâni mai târziu, el a spus că retragerea ajutorului dat de Blocul European ar pune capăt războiului.

    „Ungaria nu a reuşit niciodată să internalizeze cu adevărat valorile UE, a fost vorba cu adevărat despre bani. Acum banii nu mai curg, problemă la care se adaugă şi propaganda, şi care creează un sentiment anti-european foarte puternic, pe care Orban îl poate exploata la maxim”, a declarat Agnes Urban, director al Mertek Media Monitor, un organism de supraveghere a presei din Budapesta