BusinessMagazin

Tag: migratie

  • România ar putea fi ÎMPĂRŢITĂ în şapte sau opt regiuni. Care sunt acestea

     Noile regiuni, numărul lor, calculul pentru capitalele de regiune şi modul în care regionalizarea României va influenţa viaţa locuitorilor sunt abordate într-un document de 56 de pagini emis de către CONREG, potrivit Pro TV.

    Conform raportului, regionalizarea României ar putea fi făcută în 7 sau 8 regiuni, luând în calcul influenţele culturale, migraţia populaţiei, stadiul de dezvoltare zonală, dar şi numărul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune.

    Preluând modelul regionalizării din Polonia, ţara cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene, România ar putea fi împărţită în regiuni cu o populaţie medie între 2,4 şi 2,7 milioane de locuitori, în funcţie de numărul de regiuni, 7 sau 8.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sărbătoarea chinezilor din toată lumea: începe Anul Şarpelui (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Festivalul Primăverii, cea mai importantă ocazie de reunire a familiilor în societatea chinezească, începe oficial în prima zi a primei luni din calendarul lunar tradiţional, respectiv la 10 februarie anul acesta şi durează 15 zile, constând în parade extravagante, spectacole, târguri, evenimente culturale organizate de autorităţile locale şi tradiţii de familie. Data de 10 februarie marchează începutul Anului Şarpelui, conform zodiacului chinezesc, care urmează după Anul Dragonului, 2012. Şarpele este asociat în tradiţia locală cu virtuţi ca înţelepciunea, frumuseţea şi inteligenţa, dar şi cu vicii ca mândria şi mânia.

    Potrivit BBC, circa 200 de milioane de oameni parcurg în aceste zile distanţe considerabile spre a fi alături de familiile lor, determinând cea mai mare migraţie umană anuală din lume. Marile oraşe ale Chinei s-au golit de lucrătorii care se întorc acasă, iar aeroporturile şi gările s-au aglomerat considerabil. Festivităţi de Anul Nou Chinezesc au loc şi în Asia de Sud-Est, ca şi în oraşele din Australia, Europa şi America unde există populaţii semnificative de chinezi.

    Sărbătoarea chinezilor din toată lumea: începe Anul Şarpelui (GALERIE FOTO)

    În oraşe se aprind focuri de artificii, în faţa caselor se pun decoraţiuni roşii, iar înăuntru se atârnă lampioane roşii. Toate acestea au rolul simbolic de a-l îndepărta pe “Nian”, un monstru mitic care ar fi ameninţat oamenii şi animalele de casă la momentul schimbării anilor, dar care se teme de culoarea roşie şi de zgomotele petardelor. Părinţii şi alţi adulţi din familie oferă plicuri roşii cu bani copiilor, ca simbol al prosperităţii şi al norocului, conform Xinhua. Banii trebuie să fie în sumă cu număr par, cea mai mică sumă oferită fiind de obicei 50 de yuani (7,9 dolari).

    Masa de Anul Nou include obligatoriu găluşte, considerate aducătoare de noroc, umplute cu legume, carne sau peşte şi în care uneori se pun şi obiecte specifice, cum ar fi monede, iar despre cel ce găseşte găluştele cu monede se spune că va avea noroc tot anul. În unele zone, găluştele sunt înlocuite cu prăjituri de orez. “Oamenii spun că supa cu tăiţei de orez consumată acum le aduce sănătate, noroc în familie şi garanţia că nu vor muri în următorul an”, a declarat pentru BBC Oh Jung-Sook, un vânzător de prăjituri de orez din Seul.

    The Fung Bros, o trupă de hip-hop din Seattle compusă din doi fraţi americani de origine chineză, a compus special pentru Anul Nou Lunar 2013 o piesă pe care a dedicat-o tuturor celor care, indiferent unde se află, sărbătoresc împreună cu asiaticii trecerea în Anul Şarpelui:

    Sursa foto: News.cn

  • Privind în prăpastie: cum putem evita ca viitorul să arate şi mai rău?

    Ultimele zile s-au remarcat prin aglomeraţia de veşti deloc bune: România a rămas în urmă faţă de calendarul privatizărilor asumat cu FMI şi UE, iar cheltuielile bugetare au crescut cu 8,5% pe primele luni faţă de un plan de creştere de 2,4% pentru tot anul 2012, ducând deficitul la 7,2 mld. lei, faţă de un plafon de 6,8 mld. lei convenit cu FMI pentru prima jumătate a anului. Criza din zona euro face ca previziunea de creştere economică să se ţină numai de banii publici: “Sectorul de construcţii e aşteptat să-şi continue performanţa bună, graţie lucrărilor de infrastructură cofinanţate de UE. Previziunea noastră de creştere pentru 2012 rămâne neschimbată la 1,2%, în condiţiile consolidării consumului în an electoral”, afirmă Dumtru Dulgheru, economist al BCR. Experţii BCR se tem că deficitul bugetar ar putea trece de 3% din PIB şi recomandă acţiuni imediate pentru remedierea situaţiei, în timp ce Mateusz Szczurek, economist-şef pentru ECE în cadrul ING Bank, atrage atenţia că în astfel de condiţii, trecerea la o impozitare progresivă a veniturilor, cu un plafon maxim de 16%, care figurează în proiectul economic al USL pentru 2013, “va duce la pierderi mari de venituri fiscale şi la o revizuire masivă a proiecţiilor bugetare”.

    Alte instituţii şi-au ajustat deja previziunea pentru creşterea PIB în acest an: e cazul Băncii Mondiale, care de la o estimare de 3,7% vara trecută a ajuns în ianuarie la 1,5%, iar acum s-a oprit la 1,2%. Totuşi, în prezentarea de săptămâna trecută a raportului EU11 (noile state membre ale UE plus Croaţia), François Rantrua, directorul pentru România al Băncii Mondiale, ne-a lăudat performanţele – creşterea economică de 2,5% din 2011, “una dintre cele mai mari din UE”, felul cum sistemul bancar a rezistat tensiunilor externe, scăderea inflaţiei -, apreciind că “perspectiva macro a României arată mai bine decât a celor mai multe dintre ţările comparabile din UE”. Banca, cu care Guvernul tocmai a semnat un acord de credit de 1 mld. euro şi are în derulare programe de asistenţă pentru reforma administrativă, fiscală, a transporturilor, a energiei şi a sectorului medical, prevede pentru 2013 o creştere a PIB de 2,8%, mai slabă decât pentru Lituania (3,5%), Polonia (3,2%) sau Slovacia (3,1%), dar mai bună decât cea a Bulgariei (2,5%), a Ungariei (1,5%) ori a Cehiei (1%).

    De aici încolo încep însă greutăţile. “Centrul de greutate al politicilor de reformă va trebui să treacă treptat de la stabilizarea macro la stimularea creşterii economice sustenabile, prin abordarea cauzelor profunde ale dezechilibrelor manifestate în cursul crizei”, spune Rantrua. Cu alte cuvinte, Banca Mondială, instituţie care se ocupă cu precădere de tendinţele economice calitative, nu de cele strict cantitative, cere măsuri de contracarare a celui mai neliniştitor fenomen adus de criză: după ce standardele de viaţă în Europa începuseră să se armonizeze în deceniul trecut, decalajele de calitate a dezvoltării (deci nu de creştere economică) dintre UE15 şi nou-venitele din Est s-au accentuat din nou şi se vor accentua pe mai departe, urmând ca revenirea la convergenţă, cel puţin din punctul de vedere al veniturilor pe cap de locuitor, să devină vizibilă abia prin 2050.

    Câteva piese de puzzle constatate în raportul BM: ţările din UE11 ca grup sunt cu mult în urma UE15 la indicatorii legaţi de inovaţie şi de calitatea educaţiei, rata emigrării în rândul populaţiei cu educaţie terţiară este printre cele mai mari în Est, regiune incapabilă să atragă ea însăşi din alte părţi imigranţi cu calificări înalte, iar emigraţia totală ar urma să ducă la o pierdere totală de forţă de muncă de cca 19% în UE11 în perioada 2010-2050. Multinaţionalele şi firmele cu capital străin le depăşesc sistematic pe cele locale la productivitate şi inovaţie, întrucât atrag cu uşurinţă forţa de muncă de cea mai bună calitate şi cumpără cele mai productive firme locale. Integrarea financiară şi comercială a Vestului cu Estul a făcut ţările estice prea dependente de băncile occidentale şi de exporturile către UE15.

    În fine, presiunile pentru creşterea cheltuielilor sociale vor creşte pe măsură ce situaţia demografică se înrăutăţeşte, exact într-o perioadă când Europa de Vest descoperă ea însăşi că modelul ei social nu mai funcţionează. Care ar fi remediile propuse de Banca Mondială?

  • Astărăstoae: Peste zece mii de medici au plecat din ţară din 2007 până în prezent

    Preşedintele Colegiului Medicilor din România a spus, la un seminar de specialitate organizat de Ziarul Financiar, că în România sunt în total 56.000 de medici, 13.000 sunt rezidenţi, 2.000 sunt pensionari care au rămas în evidenţele CMR, iar restul sunt doctorii cu liberă practică. El a precizat că scăderea numărului de doctori s-a produs din două cauze, respectiv blocarea posturilor şi migraţia medicilor. “Numărul medicilor a scăzut din cauza blocării posturilor, dar şi a plecării acestora în străinătate. Statul este obligat să protejeze sănătatea şi de asemenea să-şi îndeplinească responsabilitatea socială”, a mai spus profesorul Vasile Astărăstoae, la conferinţa “Au pacienţii nevoie de o schimbare a sistemului de sănătate? Reforma, între responsabilitatea cheltuirii fondurilor şi nevoia de schimbare”, organizată de Ziarul Financiar şi Alico.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Criza din zona euro inversează trendurile bătătorite ale migraţiei globale

    “Criza de acasă este foarte departe. În Brazilia este creştere şi optimism, o atmosferă de bucurie care contrastează total cu ce se petrece în Europa”, spune un arhitect spaniol care a emigrat în Brazilia împreună cu soţia, unde au găsit rapid de lucru după ce au rămas şomeri în Spania. Brazilia construieşte febril stadioane, terminale aeroportuare şi hoteluri, în aşteptarea Cupei Mondiale la fotbal din 2014 şi Jocurilor Olimpice din 2016, pe care le va găzdui.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Ce trebuie să ştiţi despre recensământul populaţiei

    Faţă de celelalte recensăminte, cel din 2011 are o serie de particularităţi, a explicat Vergil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de Statistică, întrucât are în vedere statistici care se referă nu doar la numărul populaţiei, ci şi la structura ei, respectiv variabile de natură demografică, condiţii de locuit şi migraţia populaţiei.

    Pentru perioada 2011-2013, costul generat de organizarea recensământului se va ridica la 193 milioane de lei, la colectarea datelor participând peste 120.000 de persoane.

    La acest recensământ, a precizat Voineagu, datele sunt înregistrate pe libera declaraţie şi nu se cere nici un act atunci când recenzorul merge să înregistreze date. De asemenea, “populaţia trebuie să fie conştientă că datele sunt confidenţiale şi nu folosesc nici justiţiei, nici fiscalităţii, nici unui partid sau altuia, sunt date de natură statistică. Nu avem variabile, caracteristici de natură politică sau sugerate de un partid sau altul”, a spus Voineagu, ci doar variabile normale, stabilite în acord cu regulamentul internaţional şi cu mediul academic.

    Pentru persoanele plecate temporar, recenzorii au posibilitatea să folosească şi surse indirecte, “de la celelalte persoane care au rămas acasă, de la vecini, de la primar, de la secretarul primăriei, de la preot, pentru că ne interesează să vedem câţi suntem şi, la un moment dat, legat de migraţie, şi pe unde suntem”, a adăugat şeful INS.

    Rezultatele preliminare vor fi date publicităţii în primul trimestru al anului 2012, iar rezultatele finale după 27 de luni, adică în 2014.

    Nu se aplică sancţiuni pentru persoanele care nu primesc în casă recenzorul, pentru că procedura nu prevede ca acesta să intre în casa cetăţeanului, însă persoanele care refuză să declare date pentru recensământ sunt sancţionate contravenţional cu sume între 2.000 şi 5.000 de lei.

    Recenzorii sunt selectaţi şi angajaţi de prefecturi şi primării (vezi aici condiţiile), pe baza unor teste, pentru că în unele judeţe sunt mai multe persoane care doresc să fie recenzori decât numărul de locuri, în timp ce în alte judeţe sunt mai puţini candidaţi, astfel încât va fi nevoie să se apeleze acolo la cadrele didactice, a mai spus Voineagu. Toţi recenzorii încheie convenţii civile unde sunt specificate obligaţiile pe care le au, iar când colectează datele trebuie să aibă asupra lor legitimaţii şi genţile speciale de recensământ cu documentele pe care le prezintă cetăţenilor.

    Procesul decurge astfel, potrivit lui Vergil Voineagu: există o vizită preliminară, în care persoanei intervievate i se anunţă data la care soseşte recenzorul. “Dacă persoana care ar trebui să fie intervievată nu poate la data de, la ora de, comunică la ce oră poate. Şi recenzorul revine până când înregistrează datele”. Persoanele care sunt temporar absente dintr-o localitate sunt obligate ca până la sfârşitul lunii octombrie să se prezinte la Comisia locală de recensământ, spre a declara datele cerute.

  • Romanii din strainatate au trimis in tara anul trecut 4,51 mld. dolari

    Pentru comparatie, fluxul net de investitii straine a fost anul
    trecut de 13,9 miliarde de dolari.

    Autorii studiului estimeaza numarul de emigranti proveniti din
    Romania la 2,77 milioane de oameni (13,1% din populatia tarii),
    care au plecat cu precadere in Italia, Spania, Ungaria, Israel,
    SUA, Germania, Canada, Austria, Franta si Marea Britanie.

    Studiul Bancii Mondiale calculeaza ca fluxurile de bani trimise de
    emigranti catre tarile in curs de dezvoltare din care provin au
    crescut la 325 de miliarde de dolari in 2010, de la 308 miliarde in
    2009 si sunt asteptate sa creasca in urmatorii doi ani cu rate mai
    scazute decat inainte de criza, dar mai constante, de 7-8%, urmand
    sa ajunga in 2013 la 404 miliarde de dolari.

    In Europa de Est si zona Asiei Centrale, unde totalul remiterilor a
    crescut usor, de la 35 la 36 de miliarde, piata slaba a muncii din
    Europa de Vest creeaza presiuni in directia reducerii migrarii,
    afirma studiul Bancii Mondiale. In plus, atat aici, ca si in alte
    parti ale lumii, cresterea influxului de bani n-a tinut pasul cu
    majorarea accelerata a preturilor in tarile de origine ale
    emigrantilor.

    In a doua parte a anului trecut, remiterile de la emigranti au
    scazut din nou fata de prima jumatate a anului, remarca Banca
    Mondiala: fluxurile de bani dinspre Marea Britanie, Spania si
    Italia au scazut, ceea ce a facut ca in tari ca Polonia, Romania si
    Bosnia, tari cu o emigratie puternica spre aceste tari din Vest,
    influxul de bani sa ramana in teritoriu negativ.

  • Cursa medicilor spre taramul fagaduintei

    Ca au fost doua mii sau trei mii de medici, asa cum sustin
    organizatorii, nici nu mai conteaza. Targul, organizat intr-un
    hotel din sudul Bucurestiului, a fost luat cu asalt de halatele
    albe. Liftul urca pana la etajul al 13-lea, cel unde are loc
    evenimentul, iar la coborare constati ca n-ai cum sa mai iesi. Zeci
    de oameni isi dau coate pentru un loc in ascensor.

    Ies cu greu, imi trag sufletul si deja aud doua tinere cu
    planuri pentru tari mai insorite: “Eu zic ca mai bine invatam
    impreuna franceza. Ne e si mai usor si sigur ne recruteaza la
    targul urmator”. Tinerele tocmai au inceput deja rezidentiatul si
    se gandesc sa plece la absolvire, de aceea si-au predat inca de
    acum CV-ul si celelalte documente. Ne intoarcem si ne lovim de
    Dragos, proaspat student la medicina si probabil cel mai tanar
    doctor dintre sutele prezenti la targ. Pana sa duc pana la capat
    intrebarea, Dragos spune ca toata lumea vrea sa plece in Vest ca sa
    faca bani. “Nu se mai poate aici. Mi se pare normal ca aceia care
    au prins deja experienta cu spitalele noastre sa plece.” Si el vrea
    sa plece, iar cat timp acolo tara unde va ajunge ii va permite sa
    aiba o viata decenta, nici nu mai conteaza locul: “Vreau sa nu am
    grija zilei de maine, sa am o masina si in timp sa-mi cumpar o
    locuinta. Nu mi se pare ca cer mult dupa ce o sa am zece ani de
    studii”.

    Daca Dragos e mai pragmatic, Andreea Munteanu, endocrinolog
    rezident, e mai cumpatata. Inca din primii ani de studentie o batea
    gandul sa plece. O deranjeaza conditiile din Romania. Standardul
    profesional pe care il apreciaza ca destul de scazut, lipsa
    sanselor de a se remarca si in plus mereu invocata parte
    financiara. “Ma retin familia si speranta inceputului ca poate va
    fi mai bine si poate daca muncesti mult si poate daca arati ca esti
    bun si poate daca…” Andreea se opreste si reformuleaza: “As vrea
    sa plec in Franta pentru ca sunt endocrinolog si acolo stiu ca sunt
    sanse mari de avansare”.

    Intrebat ce argumente i-ar da unui medic sa nu paraseasca tara,
    presedintele Colegiului Medicilor, profesorul Vasile Astarastoae,
    raspunde franc: “Nu am niciun argument”. Totusi, medicul vorbeste
    despre dificultatile pe care le intampina cei plecati la munca in
    Occident: perioada de adaptare dificila, lipsa prietenilor si a
    cunostintelor, problemele cu necunoasterea limbii. Am reformulat
    intrebarea si, incercand sa aflu ce-i determina pe ceilalti doctori
    sa ramana in tara, am primit mai multe ipoteze de lucru: pe de-o
    parte, dificultatea de a se desparti de familie, apoi comoditatea
    si frica de concurenta, mai ales dupa o anumita varsta. Exista insa
    medici cu ani buni de experienta care raman nu de teama concurentei
    din afara, ci pur si simplu pentru ca au reusit sa-si creeze o
    situatie materiala si sociala care sa le permita sa duca o viata
    decenta. Cel mai greu ramane insa pentru cei la inceput de
    drum.

    Nu doar tinerii vor sa plece. Doar ca pentru cei trecuti de
    30-40 de ani, lucrurile se complica. Sau, dupa cum se exprima un
    medic, e mai mult decat atat, e o “aventura”. Mihaela Axente este
    specialist in neurologie pediatrica si are deja bagajele facute. In
    scurt timp va ingriji bolnavi din Marea Britanie. Cand o intreb ce
    motive are ca sa plece, medicul nu se plange atat de bani, cat mai
    ales de viitorul tot mai incert. “Am o pozitie destul de buna aici
    si as pleca pur si simplu pentru lipsa de perspectiva si de orizont
    pe plan profesional.” Axente nu se vede mutata definitiv in insula,
    ci doar provizoriu. Pentru multi dintre medici, o problema e si
    limba, de aceea singura optiune pentru o pondere ridicata a
    halatelor albe este Marea Britanie, unde pot sa vorbeasca limba la
    un nivel corespunzator.

  • Lucratorii straini din Romania nu isi cunosc drepturile, sunt multumiti ca pot castiga decent

    Exista cazuri in care lucratorii straini se pot declara
    multumiti de situatia lor, din simplul motiv ca pot castiga mai
    mult decat decent, lucru care le permite economisirea, transferul
    de bani catre rude. Aceasta este insa numai partea vizibila a
    aisbergului, pentru ca in spatele unui venit multumitor se pot afla
    conditii grele de lucru, pentru care nu exista protectie, lipsa
    unei asigurari in caz de accident, ore suplimentare peste norma
    legala.

    Blocul National Sindical (BNS) impreuna cu ARCA, Forumul Roman
    pentru Refugiati si Migranti, au lansat raportul de cercetare –
    “Studiu asupra imigratiei in Romania”, realizat in cadrul
    proiectului “Reprezentare sindicala pentru muncitorii imigranti din
    Romania”, cofinantat din Fondul Social European prin Programul
    Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Angajatii legati pe vecie de companie

    Angajatul fidel e pentru orice companie un avantaj competitiv evident, dar realitatea ultimilor ani arata ca oricat de mult ar creste salariile si oricat de inovatoare ar fi beneficiile extrasalariale, este din ce in ce mai greu pentru un angajator sa atinga o rata medie de retentie a personalului mai mare de doi ani. Un factor care a cantarit greu in aceasta situatie a fost si este aparitia pe piata a unor noi companii in toate domeniile, care duce de multe ori la o concurenta extrem de sustinuta pentru atragerea de angajati.

     

    “Am avut, la un moment dat, un client, o banca noua care atunci cand a intrat pe piata a oferit salarii cu 50% mai mari decat in oricare alta banca din Romania. In mod evident, au gasit foarte usor angajati si multi dintre cei ce lucrau in alte banci au preferat sa-si dea demisia si sa vina sa lucreze acolo”, a exemplificat Cristina Savuica, partener in cadrul firmei de consultanta si recrutare de personal Lugera & Makler.

     

    In aceste conditii, domeniile in care rata de fluctuatie a personalului este mai mica de 10% pe an sunt din ce in ce mai putine. “Companiile care se bucura de cea mai ridicata rata de retentie sunt cele recunoscute ca <top employers> – primii la care pot sa ma gandesc sunt jucatorii din consultanta, din Big 4 (Ernst & Young, KMPG, Deloitte si PricewaterhouseCoopers)”, sustine Larisa Condriuc, consultant Manpower Professional, explicand ca motivul pentru care angajatii din aceste companii sunt mai usor de fidelizat este legat nu numai de salarii, ci si de oportunitatile de relocare si implicare in proiecte internationale, organizarea trainingurilor de specializare si “renumele pe care il are compania respectiva”. In ceea ce-l priveste pe angajator, o rata de retentie de cel putin patru ani inseamna posibilitatea de amortizare a tuturor investitiilor care au fost facute in timp pentru formarea angajatilor.

     

    Cu toate acestea, un grad crescut de notorietate a companiei nu garanteaza intotdeauna si un nivel ridicat de retentie a personalului. “Sunt multe companii foarte mari din retail sau FMCG in care fluctuatia de personal este imensa, deci conteaza foarte mult si mediul de lucru creat si cat de mare este concurenta in domeniul respectiv”, nuanteaza Daniela Necefor, managing director al TBS Romania, care subliniaza ca expansiunea agresiva din ultimii ani a marilor retele comerciale a dus la un dezechilibru sensibil pe piata fortei de munca din domeniu.

     

    Cea mai scazuta valoare a ratei fluctuatiei de personal se inregistreaza in industrie (aproximativ 13%), in timp ce in sectoare precum retailul sau bunurile de consum (FMCG), rata de fluctuatie a personalului se ridica la 58%, respectiv 38%, conform studiului Saratoga – Human Capital Benchmarking, realizat in 2007 de PricewaterhouseCoopers Romania, care urmareste masurarea comparativa a unui mare numar de indicatori de eficienta a capitalului uman. Companiile din retail si FMCG intampina dificultati in special in retentia personalului operational, in cazul caruia fluctuatia ajunge la 50-70%.

     

    In cazul sectorului de bunuri de consum, la nivelul specialistilor (suport IT, resurse umane, contabilitate etc.) si al personalului administrativ, fluctuatia de personal se apropie de media pietei, adica 20% pentru specialisti, respectiv 15% pentru personalul administrativ, insa in sectorul de retail depaseste 40% pentru ambele categorii de personal. “Elementul care face diferenta este oportunitatea. Ritmul accelerat de dezvoltare a companiilor din retail le ofera angajatilor diverse oportunitati de dezvoltare personala si evolutie in cariera, dar si avantaje materiale, care ii determina sa migreze de la o companie la alta, in cautarea celei mai bune oferte”, precizeaza Nicoleta Ciocarlan, consultant in departamentul de consultanta in resurse umane al PricewaterhouseCoopers Romania.

     

    Totodata, consultantii in resurse umane au identificat fondurile de investitii, casele de avocatura si posturile de middle management din banci ca fiind, in afara de industrie, segmente stabile pe piata fortei de munca, fie datorita implicarii angajatilor in proiecte de lunga durata, cum este cazul fondurilor de investitii si al caselor de avocatura, fie prin oferirea posibilitatii de contractare a unor credite preferentiale, cum este cazul bancilor. “Imaginati-va ca pentru un tanar care vrea sa-si cumpere o casa este o oportunitate imensa, pe care nu isi permite sa o piarda plecand in alta parte”, spune Daniela Necefor.

     

    La un nivel apropiat de stabilitate se afla si angajatii din IT care lucreaza in dezvoltarea de programe software. Conform informatiilor din baza de date globala Saratoga, unele tendinte sesizate in Romania se regasesc si la nivel international, sectoarele cu cea mai scazuta rata a fluctuatiei de personal (in medie 10%) fiind utilitatile, industria si farmaceuticele.

     

    Cu toate acestea, spre deosebire de Romania, in tarile Europei Occidentale diferenta dintre aceste domenii si retail sau FMCG, spre exemplu, nu este nici pe departe atat de pronuntata. “In Occident, piata s-a asezat si mai toate domeniile sunt stabile. In plus, nu exista o bresa atat de mare intre ofertele de locuri de munca si numarul de candidati disponibili”, spune Cristina Savuica. In schimb, in tari precum Bulgaria, Cehia sau Polonia, care au un nivel de dezvoltare mai apropiat de Romania, situatia este aproximativ asemanatoare, pentru ca exista relativ putine domenii despre care se poate spune ca sunt stabile din punctul de vedere al migratiei personalului.

     

    Fenomenul pe care il observa constant consultantii in resurse umane este ca angajatii cei mai stabili nu sunt decat foarte rar tinerii, adica aceia care in teorie ar avea si sansele cele mai mari de a avansa rapid in cadrul unei companii. Acestia prefera, in schimb, “multiplicarea experientei” si sunt mai sensibili atunci cand primesc oferte salariale mai mari. “In plus, juniorii nu au in primii doi ani o pozitie consolidata in firma, asa ca pentru ei orice loc de munca e ca oricare altul, e mai greu sa ii fidelizezi”, spune Larisa Condriuc.