BusinessMagazin

Tag: Mercedes-Benz

  • Autorităţile europene încearcă să medieze conflictul dintre Mercedes-Benz şi Guvernul francez

     Ministerul francez al Ecologiei, Dezvoltării şi Energiei a anunţat că modelele clasa A şi clasa B şi coupe-ul CLA nu mai pot fi înmatriculate în Franţa întrucât nu respectă reglementările comunitare în domeniul mediului.
    Grupul Daimler apreciază măsura drept “absolut inexplicabilă” şi intenţionează să o conteste în jusţie, considerând că partea franceză interpretează greşit legislaţia UE. Oficiali europeni au anunţat la începutul acestei săptămâni că se consultă cu Berlinul şi Parisul şi că speră ca situaţia să fie rezolvată în septembrie.

     Dupa Franta, mai multe state din UE vor sa interzica vanzarea autoturismelor produse de Daimler

    Jean-Claude Bernard, şeful reţelei de dealeri Mercedes Benz din Franţa spune, citat de Financial Times, că acţiunea este motivată de dorinţa de a-i mulţumi pe ecologişti şi pentru a pricinui neplăceri unui fabricant auto german. “Lichidul de răcire este folosit de 95% din maşinile cu aer condiţionat din Franţa. Dacă sunt atât de periculoase, de ce nu le interzicem pe toate?!”.

    Decizia Franţei a împiedicat în această lună livrarea a 4.518 vehicule, din care 2.704 au fost deja vândute unor clienţi, potrivit grupului german.

    Daimler se află în negocieri de circa un an cu oficialii europeni, în privinţa unui nou agent de răcire despre care autorităţile de reglementare susţin că îndeplineşte standarde mai stricte referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră. Producătorul auto german nu a trecut la folosirea acestui gaz refrigerant, argumentând că este posibil să ia foc mai uşor decât agentul folosit în prezent, în cazul unor accidente. Germania a permis Daimler să continue să folosească gazul R134a, din cauza motivelor de îngrijorare legate de noul agent de răcire R1234yf.

    Comisia Europeană a avertizat autorităţile de la Berlin cu posibile măsuri punitive. O directivă europeană a interzis gazul R134a încă de la începutul anului 2011, dar pentru vehiculele certificate anterior acestei date există o derogare până în 2017. Grupul Daimler a vândut 15.745 de vehicule compact în Franţa, în primul semestru, reprezentând 2% din livrările globale de automobile ale grupului în perioada respectivă.

  • Cea mai sigură turbină de profit pentru Mercedes-Benz

    “A fost scopul carierei mele să devin director de after-sales, după 27 de ani petrecuţi în companie. Am început chiar de la 16 ani în Germania de Vest”, spune astăzi Rosendaal. Vorbeşte despre domeniul pe care îl conduce ca despre o îmbinare între aspectul tehnic – service şi componente auto – şi cel de marketing şi relaţionarea directă cu clientul. În opinia managerului, ajuns în România de aproape un an şi jumătate, munca în divizia de after-sales e mai dificilă decât cea din vânzări – „ştiu că dacă spun asta poate o să se supere colegii mei”.

    Astfel, dacă operaţiunea de vânzare presupune o simplă discuţie despre preţ, dotări, culoare, legată de un produs deja fabricat şi de bună calitate, cea de post-vânzăare presupune prezentarea unui serviciu conceput în România în 36 de mici fabrici, pentru că fiecare dealer îşi concepe propriul pachet, fie că vorbim de întreţinere, service sau reparaţii în caz de accident.

    Mercedes-Benz România asigură piesele, reţeta şi instrucţiunile de reparaţie prin trainingurile pe care le organizează cu mecanicii, dar relaţia cu clienţii intră în responsabilitatea dealerilor. Rosendaal constată că pe piaţa din România dealerii auto sunt pregătiţi din punct de vedere tehnic pentru furnizarea de servicii post-vânzare („pun cu succes reţeta în practică„), însă vede drept obstacol abilitatea oamenilor care interacţionează cu clienţii de a şti cum să vândă un serviciu cu valoare adăugată – „cea mai mare provocare pentru viitor va fi să îi facem să devină orientaţi înspre client, să îi învăţăm să găsească abordarea potrivită faţă de nevoile sale„.

    Experienţa internaţională l-a învăţat pe Rosendaal lucruri care în România încă scârţâie: „clientul trebuie salutat într-un mod amabil, trebuie să i se dea sentimentul găsirii unui partener perfect, iar asta încă nu se întâmplă; nu e problema Mercedes-Benz, e o problemă de mentalitate în întreaga ţară„. Şi mentalitatea clientului a început să se schimbe în ultimii ani. Dacă anterior, odată cu achiziţia unei maşini, cumpărătorul se ferea de serviciile post-vânzare, asumân-
    du-şi pe cont propriu responsabilitatea întreţinerii şi reparării maşinii, situaţia se schimbă treptat.

    Comercianţii de autovehicule au înţeles rapid că întoarcerea pieţei auto la nivelul din urmă cu 13 ani va avea efecte devastatoare asupra afacerilor, aşa că au marşat puternic pe serviciile pe care le pot oferi noilor clienţi sau celor deja existenţi. Anterior, Dana Cortina, şefa dealerului Porsche Inter Auto, declara pentru Business Magazin că activitatea de service reprezintă singurul motor de profit pentru industria auto, în care maşinile noi vândute într-o săptămână se numără pe degetele de la o mână. „Dealerii au înţeles că partea de after-sales reprezintă o componentă tot mai importantă din business.

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: KARL FRIEDRICH BENZ.

    Tatăl lui, mecanic de locomotivă, a murit într-un accident când Karl avea doi ani, iar numele lui a fost schimbat în amintirea acestuia, devenind Karl Benz. A urmat şcoala de gramatică din Karlsruhe, unde a fost un elev strălucit. După liceu, a fost admis în cadrul Universităţii Politehnice din Karlsruhe pe care a absolvit-o la 19 ani. A lucrat în paralel la dezvoltarea de concepte pentru a inventa o „trăsură fără cai„, inspirat de pasiunea lui pentru biciclete.

    După încheierea studiilor, pentru Benz au urmat şapte ani de ucenicie în mai multe companii, dar nu s-a integrat în niciuna. În 1871, la 27 de ani, i s-a alăturat lui August Ritter la inaugurarea „Turnătoriei de fontă şi atelierului mecanic„, redenumită mai târziu „Fabrica de maşini unelte din tablă„. Ritter s-a dovedit un partener nedemn de încredere şi, pentru a-l scoate din afacere, i-a oferit acestuia zestrea soţiei, Bertha.

    Afacerea nu mergea foarte bine, dar Karl Benz a continuat să dezvolte noi modele de motoare. Mai întâi, şi-a concentrat eforturile în direcţia unui motor în doi timpi. A reuşit să obţină patentul pentru acesta în ajunul Anului Nou din 1879. A urmat apoi perfecţionarea acestuia, perioadă în care a obţinut patente şi pentru un sistem de control de turaţie al autovehiculului sau pentru sistemul de pornire prin baterie.

    Problemele au crescut odată cu presiunile din partea băncilor care doreau transformarea întreprinderii într-o societate publică cu răspundere limitată. Benz s-a asociat cu fotograful Emil Bühler şi fratele acestuia, un comerciant de brânză. Compania s-a transformat astfel, în 1882, în societatea cu răspundere limitată „Gasmotoren Fabrik Mannheim„.

    În urma acestei schimbări, Benz a rămas cu funcţia de director şi cu cinci procente din acţiunile companiei. S-a retras din corporaţie cu un an mai târziu. Împreună cu Max Rose şi Friedrich Wilhelm Eßlinger, pe atunci proprietarii unui atelier de reparaţii pentru biciclete, a fondat în 1883, o nouă companie „Benz & Company Rheinische Gasmotoren-Fabrik„.

    Succesul companiei i-a permis lui Benz să reînvie dorinţia lui de a face „trăsura fără cai„. Inspirat de biciclete, a folosit o tehnologie asemănătoare pentru automobil, creat în 1885 şi numit Benz Patent Motorwagen. În 1886, acesta a obţinut patentul, în anul următor, cel de-al doilea model al automobilului;  modelul final devenea în 1888 primul autovehicul vândut vreodată.

    Cererea mare pentru motoarele statice cu combustie internă a dus la mărirea companiei din Manheim; aceasta a crescut de la 50 de angajaţi în 1889, la 430 în 1899 şi a devenit cel mai mare producător de autovehicule de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Karl Benz a părăsit compania ca replică la hotărârea conducerii de a angaja un grup de proiectanţi francezi la uzina din Mannheim, în scopul de a înfrunta concurenţa firmei Mercedes.

    În 1906, Benz a înfiinţat compania „Carl Benz Söhne„ în Ladenburg, deţinută şi de fiul său Eugen şi extinsă în Anglia, unde autovehiculele erau adeseori folosite ca taxiuri. Karl Benz a fost martorul exploziei motorizărilor proprii.

  • Noul S-Klasse, maşina care se conduce singură

    Lansarea unui nou S-Klasse este evenimentul unui secol întreg, doar că are loc la fiecare opt ani, spunea Dieter Zetsche, preşedintele Daimler AG, în momentul lansării celei de-a unsprezecea generaţii a limuzinei germane de lux, despre care a spus că este „cea mai bună maşină din lume„.

    Prezentarea limuzinei a fost programată de cei de la Mercedes-Benz în hangarul unde se construieşte celebrul Airbus A380, cel mai mare avion de pasageri din lume, iar pentru şi mai mult spectacol, prima limuzină S a coborât dintr-un Airbus A300, fiind livrată direct de la Stuttgart, exact înainte de un recital susţinut de nimeni alta decât Alicia Keys.

    La spectaculoasa prezentare au fost prezenţi sute de invitaţi din 40 de ţări, de la jurnalişti la politicieni germani sau vedete precum fostul pilot de Formula 1 Niki Lauda. Mai mult, lansarea a fost cu atât mai specială cu cât noul model nu mai concurează doar cu BMW Seria 7 şi Audi A8, concurenţii săi tradiţionali, ci şi cu noul Maserati Quattroporte şi chiar Bentley Flying Spur. Iar prin viitorulS-Klasse Pullman, care va înlocui limuzinele Maybach scoase din producţie, Mercedes-Benz vrea să concureze din nou limuzinele Bentley Mulsanne sau chiar Rolls Royce Ghost.

    S-Klasse, ca de obicei, nu anunţă doar o nouă limuzină, ci o serie de noi tehnologii care promit să revoluţioneze industria auto. Iar acum revoluţia înseamnă lansarea primului automobil care se poate conduce singur până la viteza de 60 km/h. În centrele urbane aglomerate, atunci când se parcurge un drum în coloană, automobilul se poate pilota singur, astfel încât cel de la volan are ocazia să nu se preocupe cu segmentele de drum mai puţin plăcute. De-a lungul istoriei limuzina de lux a Mercedes-Benz a dispus de fiecare dată de cele mai noi tehnologii, de la ABS la sistemul de control al tracţiunii ESP sau chiar airbaguri sau centuri de siguranţă.

    Printre sistemele de asistenţă la conducere se evidenţiază Magic Body Control, sistem care include o suspensie activă ABC cu sistem de scanare a suprafeţei de rulare, care permite ajustarea în avans, prin monitorizarea căii de rulare cu ajutorul unei camere stereo, Night View Assist Plus cu funcţie Spotlight, care permite recunoaşterea pietonilor sau animalelor pe timp de noapte cu ajutorul a două camere în infraroşu, Distronic Plus cu Steer Assist şi Stop-Go Pilot, Pre-Safe Plus, care extinde măsurile Pre-Sare pentru a proteja pasagerii în cazul unui impact din spate, sistemul inteligent de iluminare ILS full LED cu asistent adaptiv pentru fază lungă şi Magic Vision Control, sistem adaptiv de spălare a parbrizului cu lichid încălzit.

    Mai mult, maşina nu include nici măcar un singur bec cu filament, ci numai LED-uri, pentru un consum cât mai redus de energie.
    Pe piaţa locală Mercedes-Benz România va începe livrările pentru noua S-Klasse în toamna anului  2013, iar lista de preţuri pentru acest model va fi comunicată în cel mult câteva săptămâni. În Germania, noul S porneşte de la aproximativ 79.000 de euro, iar versiunea S500 ajunge la 105.000 de euro cu TVA. Desigur, vor urma versiunile AMG, dar şi viitoarea limuzină de lux S Pullman, care are misiunea de a înlocui celebrul Maybach, care a intrat de curând în cărţile de istorie după ce vânzările reduse înregistrate au determinat retragerea sa de pe piaţă.

  • De ce s-a transformat un camion Mercedes-Benz în primul parc mobil din România – FOTO

    Parcul Mobil powered by Mercedes-Benz a avut opriri în cinci locaţii din oraş, în zone care duc lipsă de spaţii verzi. Modelul Antos a dat viaţă primului parc mobil din România. Proiectul a reprezentat un manifest pentru protejarea spaţiilor verzi ale Clujului, care sunt puţine şi insuficient puse în valoare. Studenţii au realizat acest parc mobil cu tot mobilierul necesar, pentru a fi transportat de noul camion de distribuţie Antos, ce dispune de o platformă de 8 metri lungime şi 2,5 metri lăţime. În plus, camionul de 25 de tone beneficiază de dotări speciale, eco-friendly, respectând standardele de emisii Euro VI. Parcul Mobil a susţinut explorări urbane, spectacole, ateliere de lucru şi dioramă.

    Cum arată primul parc mobil din România (GALERIE FOTO)

    Zilele Arhitecturii reprezintă principalul eveniment al Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi din Cluj-Napoca, ce are loc o dată la doi ani, în luna mai. Acesta este unul dintre cele dintre cele mai mari festivaluri studenţeşti de arhitectură din ţară, care îşi propune crearea unei platforme complementare studiului academic pentru o mai bună dezvoltare profesională şi personală a studenţilor.

  • Capitalistul săptămânii: Gottlieb Daimler

    Fiu de brutar, Gottlieb Wilhelm Daimler a devenit interesat de inginerie după şase ani de şcoală primară. La 14 ani a început un stagiu de ucenicie la un producător de carabine, Raithel. După terminarea stagiului a hotărât să se orienteze spre o altă direcţie, a ingineriei mecanice. Astfel, la 18 ani, a plecat din oraşul natal şi s-a înscris la şcoala pentru training avansat în industrie din Stuttgart sub tutela lui Ferdinand Steinbeis, unde era foarte sârguincios şi obişnuia să facă ore suplimentare duminica. În curând, a devenit maistru la o fabrică condusă de profesorul lui, dar nu s-a mulţumit cu atât. După ce a studiat la Institutul Politehnic din Stuttgart, a vizitat Franţa, iar apoi Anglia, considerată „nucleul tehnologiei„, unde a avut ocazia să lucreze cu firmele de inginerie de top şi s-a familiarizat cu maşinile. A câştigat experienţă în munca cu motoarele, în anul 1872 a devenit director tehnic al firmei lui Nikolaus A. Otto, omul care a inventat motorul cu combustie internă în patru timpi. Daimler a părăsit firma după zece ani de muncă împreună cu colegul şi prietenul lui, Wilhelm Maybach, pentru a-şi începe propria afacere de construcţie de motoare. Daimler şi Maybach au petrecut ore întregi dezbătând care este cea mai bună modalitate de a alimenta designul de motor al lui Otto şi au ales benzina, folosită atunci ca agent de curăţare şi vândută în farmacii. Au patentat unul dintre primele modele de succes de motoare cu combustie internă de viteză în 1885, dar şi un carburator care a făcut posibilă folosirea benzinei drept combustibil. Cei doi şi-au folosit motorul cu benzină pe o bicicletă – probabil prima motocicletă din lume, pe o trăsură cu roţi, iniţial trasă de cai cu un motor cu un cilindru, dar şi pe o barcă. Au vândut prima licenţă pentru motoare în 1887, iar în 1889 acestea au fost prezentate la o expoziţie din Paris. Compania Daimler-Motoren-Gesellschaft (DMG) a fost astfel fondată în 1890 în Cannstatt.
    În 1899, firma a construit prima maşină Mercedes, vândută trei ani mai târziu. Daimler a încercat să cumpere 102 acţiuni suplimentare pentru a obţine majoritatea companiei, dar a fost forţat să renunţe la postul de director tehnic. Directorii au ameninţat cu declararea falimentului, iar Daimler a fost nevoit să îşi vândă partea de acţiuni şi drepturile pentru patente. A acceptat oferta, a primit 66.666 de mărci germane şi a demisionat în 1893. În 1900, Daimler a murit, iar în 1907, Maybach a renunţat la DMG. În 1924, managementul DMG a semnat o înţelegere cu Karl Benz şi compania lui, Benz & Cie, în 1926 cele două companii au fuzionat şi s-au transformat în Daimler AG.  La fel ca Daimler, Benz a fost un pionier în materie de design de motoare. Noua companie a produs maşini sub numele de Mercedes-Benz. În 1998, Daimler-Benz a cumpărat producătorul de maşini Chrysler pentru 36 de miliarde de dolari. S-a creat astfel Daimler-Chrysler AG.

  • Industria auto, în viteza a cincea

    Industria auto generează anual afaceri de peste 11 miliarde de euro şi are una dintre cele mai mari contribuţii la exporturi, iar cei mai mari zece jucători din sectorul componentelor auto au 37 de fabrici în România şi zeci de mii de angajaţi, oraşe întregi depinzând de comenzile pe care aceste centre de producţie le primesc din industria auto.

    Ford şi Dacia au atras aproape de uzinele lor şi o serie de furnizori, dar vestul ţării şi zona Braşovului sunt dominate de companii care produc volane, cabluri, centuri de siguranţă, scaune, airbaguri sau alte componente pentru Opel, Renault, dar şi pentru Mercedes, Audi sau BMW.

    Star Transmission a fost înfiinţată în anul 2001 şi are 800 de angajaţi la capacităţile de producţie din localităţile Cugir şi Sebeş. Noua investiţie va crea alte 350 de locuri de muncă în Sebeş, oraş cu şomaj de numai 2 la sută. Americanii vor face 80.000 de B-Max la Craiova şi 250.000 de motoare. în 2011, Ford a avut afaceri de doar 185 de milioane de euro, iar în 2012 de circa 600 de milioane de euro, conform estimărilor ZF.

    În context, trebuie spus că afacerile Ford România ar putea urca în acest an la peste două miliarde de euro, în condiţiile în care americanii au în producţie, din aprilie, un al doilea motor, iar B-Max se îndreaptă spre o producţie de 80-100.000 de unităţi. În 2012 compania a avut afaceri de circa 600 milioane de euro, conform estimărilor ZF, faţă de 185 milioane de euro în 2011, când s-au produs doar 7.500 de utilitare Transit Connect.

  • Daimler aduce 300 mil. euro la Sebeş şi va crea 400 de noi locuri de muncă

    Daimler AG, unul dintre cei mai mari constructori auto la nivel mondial, va investi peste 300 de milioane de euro în extinderea uzinei de la Sebeş, parte a subsidiarei Star Transmission, unde vor fi produse vi­itoarele generaţii de cutii de viteze pentru autoturismele Mercedes-Benz, aceasta fiind cea mai mare investiţie anunţată în ultimii ani în producţia de componente auto.

    „Având în vedere situaţia actuală şi în baza experienţei şi colaborării cu Star Transmission, opţiunea pentru asigurarea capacităţilor necesare de asamblare suplimentară, într-o manieră flexibilă, este de a extinde activităţile din România“, a spus Peter Schabert, directorul de producţie pentru sisteme de transmisie al Mercedes-Benz şi al fabricii din Unterturkheim, fabrica unde vor fi produse componente şi pentru cutiile de viteze asamblate în România, la Sebeş.

    Investiţia nemţilor de la Daimler a fost anun­ţată luna trecută de premierul Victor Ponta, dar fără a comunica numele companiei sau ce urmează aceştia să producă.

    Potrivit Daimler, decizia de extindere în România a fost adoptată în condiţiile în care cea din Stuttgart era supraîncărcată şi nu dispunea de spaţiu necesar extinderii.

    „Conducerea fabricii şi cea a sindicatului au convenit în urmă cu doi ani să producă noua cutie de viteze automată şi un modul de asamblare la locaţia din Stuttgart-Hedelfingen. Cel de-al doilea modul de asamblare de la Sebeş va fi aprovizionat de la locaţia noastră de producţie“, a spus Wolfgang Nieke, preşedintele sindicatului fabricii Mercedes-Benz din Unterturkheim.

    Compania Star Transmission a fost înfiinţată în 2001, iar în prezent cei aproape 800 de angajaţi din Cugir şi Sebeş produc componente pentru motoarele şi cutiile de viteze ale automobilelor din gama actuală a Mercedes-Benz, dar şi pentru modele mai vechi, asigurând piese de schimb. Spre deosebire de Cugir, unde nu este în prezent nicio auto­stradă în apropiere în construcţie, Sebeş este amplasat pe viitorul tronson de autostradă A1 Sibiu Deva, care va fi finalizat până la sfârşitul anului, iar în următorii trei ani se va putea circula pe auto­stradă până la graniţa cu Ungaria.

    „Compania Daimler va crea între 300 şi 400 de noi locuri de muncă la Sebeş până în 2016. În prezent în cadrul fabricii din Sebeş lucrează în jur de 400 de oameni, plus alte 400 de persoane în fabrica din Cugir. Este o investiţie deosebit de importantă pentru oraşul nostru“, a declarat pentru ZF Transilvania Adrian Alexandru Dăncilă, primarul municipiului Sebeş. El a subliniat că „volumul investiţiilor realizate în zona Sebeş sunt de aproximativ un miliard de euro, fiind totodată create câteva mii de locuri de muncă. şomajul fiind de sub 2%, iar gradul de colectare a taxelor şi impozitelor locale de aproximativ 95%“.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • E oficial: Daimler investeşte 300 de milioane de euro la Sebeş în fabrica de cutii de viteze

    Pentru producţia unei noi generaţii de cutii de viteze automate, vor fi investite în România mai mult de 280 de milioane de euro. În total, compania plănuieşte investiţii de peste 300 de milioane de euro.

    Andreas Renschler, membru al Consiliului de Administraţie Daimler pentru Producţie şi Achiziţii Publice Mercedes-Benz Cars şi Mercedes-Benz Vans, explică: „Extinderea reţelei noastre de producţie va include o locaţie suplimentară pentru asamblarea cutiilor de viteze, concepută pentru a completa capacităţile noastre existente. Scopul nostru este de a satisface cererea mare a clienţilor, cu o flexibilitate mai mare în viitor.”

    Ţinând cont de faptul că producţia este supraîncărcată şi lipseşte spaţiului necesar dezvoltării producţiei de cutii de viteze în Stuttgart, vor fi construite locaţii suplimentare. “De peste 10 ani, Star Transmission continuă să fie un partener de încredere al locaţiilor noastre producătoare de sisteme de transmisie, din Germania. Având în vedere situaţia actuală şi în baza experienţei si colaborarii excelente cu Star Transmission, opţiunea pentru asigurarea capacităţilor necesare de asamblare suplimentară, într-o manieră flexibilă, este de a extinde activităţile din România”, explică Peter Schabert, Directorul de Producţie pentru Sisteme de Transmisie a Mercedes-Benz şi al Fabricii Mercedes-Benz din Untertürkheim, referindu-se la planurile pentru viitoarea reţea de producţie de cutii de viteze. “Fabrica de cutii de viteze din Stuttgart va rămâne în continuare centrul producţiei de cutii de viteze pentru Mercedes-Benz Cars şi va acţiona în calitate de centru de competenţă în această reţea de producţie”.

    Wolfgang Nieke, Preşedintele Sindicatului Fabricii Mercedes-Benz din Untertürkheim şi al Dezvoltării de Autoturisme Mercedes-Benz: “Conducerea fabricii şi cea a Sindicatului au convenit, în urmă cu doi ani, să producă noua cutie de viteze automată şi un modul de asamblare la locaţia din Stuttgart-Hedelfingen. Consiliul de administraţie şi-a reafirmat astfel angajamentul pentru producţia internă a cutiilor de viteze. Cel de-al doilea modul de asamblare din Sebeş va fi aprovizionat de la locaţia noastră de producţie. Cererea crescută pentru cutii de viteze asigură utilizarea pe termen lung a capacităţii de producţie de cutii de viteze în cadrul locaţiei din Stuttgart-Hedelfingen.” În scopul de a transfera experienţa de la Stuttgart în mod corespunzător, angajaţii români vor urma un program special de calificare. Ei vor participa timp de mai multe luni la fabrica din Untertürkheim, în echipe de asigurare a calităţii, de întreţinere şi de logistică, pe lângă cele de producţie.

    Unitatea de producţie Daimler, Star Transmission, a fost înfiinţată în anul 2001. În prezent, compania şi cei aproximativ 800 de angajaţi din locaţiile Cugir şi Sebeş produc componente pentru motoarele şi cutiile de viteze ale autoturismelor actuale Mercedes-Benz, precum şi cutii de viteze pentru modelele mai vechi, pentru asigurarea pieselor de schimb. A fost deja luată decizia pentru a începe producţia unei cutii de viteze automate cu 5 trepte, la mijlocul acestui an, în noua locaţie din Sebeş, până la ieşirea din fabricaţie. Începând din 2014, generaţia actuală de cutii de viteze cu dublu ambreiaj va fi, de asemenea, asamblată acolo. Acest lucru va oferi, astfel, capacităţi suplimentare de asamblare care vor completa producţia din Stuttgart, unde a fost concentrată asamblarea până în prezent. Cu sprijinul guvernului român in vederea extinderii capacităţilor de producţie, se preconizează că o nouă generaţie de cutii de viteze automate va fi, de asemenea, fabricată în noua reţea de producţie care implică locaţiile din Stuttgart (producţie completă, inclusiv asamblare) şi Sebeş (doar asamblare) începând cu anul 2016.

  • Panamera vs. S-Klasse vs. seria 7 – duelul anului între limuzinele de lux

    Anual se vând cel mult câteva mii sau zeci de mii de unităţi la nivel european şi cel mult câteva sute de mii de unităţi la nivel mondial, însă limuzinele de lux au probabil cel mai mare impact asupra industriei auto mondiale. Datorită preţurilor care pot depăşi fără probleme o sută de mii de euro, constructorii auto pot integra pe acestea tehnologii care pe alte segmente ar fi considerate mult prea costisitoare.

    De aceea Lexus a lansat cel mai performant sistem hibrid pe limuzina LS, iar Mercedes-Benz a venit cu cele mai multe dintre inovaţiile sale sale întâi pe S-Klasse. Acum, noua generaţie a S de la Mercedes-Benz doreşte să ridice şi mai mult competitivitatea în segment, venind nu doar cu tehnologii inovatoare, ci şi cu un grad de calitate specific până acum doar limuzinelor de superlux, cum este Bentley sau Rolls-Royce. Iar acest lucru este acum posibil deoarece peste S-Klasse nu va mai exista un Maybach, ci un S-Klasse Pullman.

    „Apariţia unui nou jucător în segment, în special în cel al limuzinelor de lux, are un impact semnificativ în creşterea vânzărilor. În zona de lux există potenţial pentru o astfel de creştere generată de apariţia unui nou model„, spune Valeriu Zaharia, directorul de vânzări şi marketing pentru Mercedes-Benz autoturisme. În cadrul acestui segment, motivul de cumpărare, factorul determinant care influenţează procesul decizional, este în general noutatea. Potenţialii clienţi vor să achiziţioneze cel mai nou model, cu cele mai recente îmbunătăţiri în materie de dotări sau tehnologii.

    „Publicul-ţintă din România pentru acest model este similar celui european. S-Klasse se adresează celor din «top of the top», respectiv celor aflaţi în vârful ierarhiilor, liderilor şi antreprenorilor cu afaceri în creştere şi managerilor de top„, a spus Zaharia.

    Comandarea unei limuzine S-Klasse durează între trei şi cinci luni, în funcţie de gradul de personalizare. În 2013, din cauza lansării noii generaţii şi a cererii mari pentru acest model, perioada de aşteptare se va extinde, urmând ca în 2014 să revină la parametri normali.
    Cel mai scump model Mercedes-Benz comandat pe piaţa locală în ultimul an a fost un S400 4Matic L BlueEfficiency, în valoare de peste 150.000 de euro, TVA inclusă.

    „Din punctul nostru de vedere, datorită lansării noii generaţii a S-Klasse în acest an, estimăm o dublare a vânzărilor  pentru acest model comparativ cu anul anterior, fapt ce va avea un impact semnificativ în creşterea segmentului limuzinelor. Curentul de downsizing se manifestă cu precădere în alte segmente de piaţă şi mai puţin în cel al limuzinelor de lux„, a spus Zaharia.

    „În ultimii ani, am observat că preferinţele publicului-ţintă al limuzinelor de lux se reorientează de la motoarele mari, cum ar fi V8-ul pe benzină de pe versiunile S500 4Matic, către BlueTEC – S350 BlueTEC 4 Matic„, a subliniat Zaharia. Această tendinţă este urmarea faptului că românii preferă modele cu consum şi emisii mai mici. Astfel, pentru performanţe şi un cuplu motor comparabil cu cel al versiunii S500, versiunile BlueTEC, cum este S350, beneficiază de un consum redus cu 26% şi emisii mai mici cu 16%, pe lângă taxă de mediu zero, pentru motorul Euro 6, dar şi un impozit scăzut.