BusinessMagazin

Tag: medic

  • Medicul rus care l-a tratat pe Navalnîi după otrăvire a murit „brusc” la vârsta de 55 de ani. Autorităţile ruse nu au oferit detalii despre cauzele decesului medicului

    Doctorul Serghei Maksimişin a murit „brusc” la vârsta de 55 de ani. Maksimişin a fost responsabil de tratarea lui Alexei Navalnîi după ce a fost otrăvit într-un avion. Autorităţile ruse nu au oferit detalii despre cauzele decesului medicului

    Un medic de la spitalul unde a fost tratat Alexei Navalnîi, imediat după ce a fost otrăvit într-un avion vara trecută, a murit joi.
    Serghei Maksimişin, care era unul dintre şefii spitalului de de urgenţă din Omsk, a murit „brusc” la vârsta de 55 de ani, potrivit unui comunicat publicat de spital.

    “Cu regret, vă informăm că medicul şef-adjunct al secţiei de anestezie şi resuscitare a spitalului de urgenţă №1, asistent în cadrul Universităţii de Medicină din Omsk, doctor în ştiinţe medicale, Maksimişin Serghei Valentinovici a murit brusc”, se arată în comunicatul spitalului, citat de CNN.

    În mesajul publicat de aceştia nu se arată spune nimic despre cauzele decesului.
    Navalnîi a fost internat iniţial în spitalul din Omsk pe 20 august, după ce s-a simţit rău ca urmare a expunerii la Novichok în timp ce se afla într-un avion care se îndrepta din Siberia către Moscova. Avionul a aterizat de urgenţă în Omsk.

    Navalnîi a fost pus într-o comă indusă medical şi apoi transferat la un spital din Berlin, unde a petrecut cinci luni recuperându-se după otrăvire. După ce s-a întors în Rusia, a fost trimis la închisoare sub acuzaţia de încălcare a condiţiilor de probaţiune ale unei sentinţe anterioare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Un medic din Vâlcea, vaccinat cu doza de rapel, a suferit paralizie temporară facială

    Un medic din judeţul Vâlcea, vaccinat, joi, cu doza de rapel, a suferit o paralizie temporară facială, transmit reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. În prezent, starea doctoriţei este bună.

    Ministerul Sănătăţii a fost informat, joi, de către reprezentanţii Institutului Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile despre o reacţie adversă rară, respectiv paralizie temporară facială, după administrarea celei de a doua doze de vaccin BioNTech Pfizer (Comirnaty).

    „În acest moment, pacienta se află într-o stare de sănătate bună, iar rezultatele analizelor nu arată modificări patologice”, spun reprezentanţii MS.

    Potrivit MS, reacţia adversă avută, potrivit prospectului vaccinului BioNTech Pfizer (Comirnaty), este una rară, care se manifestă şi la alte tipuri de vaccinuri.

  • Cum poţi dezvolta un brand în medicină sub conceptul „think big”?

    PUBLI-INTERVIU

    În plină perioadă de expansiune pentru businessul românesc, în urmă cu 26 de ani, apărea pe piaţă brandul MedLife, de la o idee a unui medic – Mihaela Cristescu, dusă mai departe de cei doi fii ai săi – Mihai şi Nicolae Marcu. Astăzi, MedLife este liderul pieţei private de sănătate şi a atins în ultimii ani ţintă după ţintă – achiziţii, listarea pe bursă, ieşirea în afara graniţelor ţării. Cu ce mai vine nou operatorul privat şi cum se poate menţine lider pe o piaţă dinamică?

    MedLife, brandul creat de antreprenoarea Mihaela Cristescu, de profesie medic, şi preluat mai departe de cei doi fii ai săi, a urcat treaptă cu treapă în piaţa privată de sănătate, până în vârful clasamentului, dominând industria în care activează în ultimii ani. Care a fost reţeta? Încrederea oferită pacienţilor şi investitorilor şi ambiţia de a ţine pasul cu dezvoltarea tehnologică, de a stabili obiective pe termen lung. O spune chiar Mihai Marcu, preşedintele MedLife, care din 2004 a preluat cârma companiei şi a dus-o la aproape un sfert de miliard de euro. „Am trudit pentru fiecare milion de euro în plus pe care l-am adăugat. Când am venit în MedLife, la începutul lui 2004, compania terminase cu un milion şi jumătate de dolari cifră de afaceri şi anul acesta terminăm cu 250 de milioane de euro aproximativ. Eu sunt un om ambiţios şi cred în „think big”. Nu mă îndoiesc că MedLife va ajunge la jumătate de miliard de euro în nişte ani. Eram numărul 17 în Bucureşti la început şi cred că pe ţară eram după locul 50. Mi-a fost greu la început, deşi provin din familie de medici, e foarte greu să conduci medici”, a povestit Mihai Marcu. Absolvent al facultăţii de matematică, dar cu experienţă în management şi în sistemul bancar, Mihai Marcu a înţeles rapid că pentru a crea un business în domeniul medical este nevoie de oameni alături. Astfel, în achiziţiile sale, MedLife păstrează la conducere şi managerii companiilor pe care le preia, antreprenori care au ajuns chiar în top zece firme private din domeniul sănătăţii. „MedLife este o firmă românească, cu capital românesc, înfiinţată de mici antreprenori români care au construit de la zero până astăzi. Noi am crescut pentru că am ştiut sa aliem acest conglomerat de firme. MedLife are în grup peste 35 de firme, vorbim despre un conglomerat de firme, despre un număr de peste 50 de antreprenori români, majoritatea medici, care au pornit câte o firmă în România. Unul dintre ei este mama. A început cu medici care îşi doreau să facă mai mult decât să meargă la job”, mai spune Mihai Marcu.

    Mai poate fi replicat modelul MedLife astăzi? Da, dar este mult mai costisitor, explică preşedintele MedLife. Pentru a intra pe piaţă deja formată şi extrem de competitivă, cum este industria privată de sănătate, un operator trebuie să aştepte zece ani pentru a intra în top trei şi să pună la bătaie investiţii uriaşe. Dincolo de investiţii, important este şi brandul companiei. „Medicina este formată din medici şi cred că brandul cel mai puternic este dat de numele oamenilor vindecaţi. Calitatea medicilor noştri, a asistentelor noastre ne pot aduce pe locul întâi sau ne pot trimite pe doi”, mai precizează Mihai Marcu. Iar brandul MedLife a fost supus în 2019 la un test chiar de investitorii săi, prin ieşirea în afara graniţelor, marcând o premieră atât pentru piaţa privată de sănătate, cât şi pentru businessul românesc în general. În perioada următoare urmează noi ieşiri, cu paşi mici, nu mişcări de amploare, pe piaţa internaţională, astfel că în drumul către Belgrad, Budapesta, Sofia sau Chişinău este posibil ca în următorii ani să apară şi sigla MedLife. „Nu va fi o mişcare de anvergură prin care MedLife îşi propune de mâine să schimbe centrul de greutate. Va rămâne în România, dar cred că MedLife, la anvergura pe care o are, merită să încerce să iasă în afara ţării cu paşi mici, dar repezi dacă lucrurile avansează”, a mai spus Mihai Marcu.

     

    Cele mai importante momente din istoria MedLife

    Şeful MedLife a enumerate momentele care au schimbat sau au accelerat dezvoltarea companiei pe care o conduce, pornind de la fondarea businessului, în urmă cu 26 de ani. Ulterior, la momentul schimbării de management, când mama sa i-a predat mai departe afacerea a fost un alt punct de cotitură, alături de intrarea în acţionariat a IFC – divizia de consultanţă şi investiţii a Băncii Mondiale.  „În 2005 am construit primul spital cel mai mare din ţară am schimbat politicile de management şi în acel moment am început să ne uităm la dezvoltarea companiei, la «think big»”, a mai spus Marcu. Alte momente importante pentru MedLife au fost intrarea în acţionariat a SGAM Eastern Europe, fondul privat de investiţii al Societe Generale Asset Management, subsidiara a Grupului Societe Generale, punct în care compania românească a început să apese puternic pedala achiziţiilor. Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a fost un alt moment crucial în dezvoltarea companiei, comparat de şeful MedLife cu investiţia în trei spitale în acelaşi timp ca nivel de curaj.

    Iar în 2019, ieşirea pe piaţa din Ungaria şi stabilirea unei premiere prin acest eveniment a dat o nouă dimensiune businessului MedLife, printre cei mai mari operatori medicali din regiunea Europei Centrale şi de Est.

     

    Miza investiţiilor în inovaţie

    Medicina s-a schimbat permanent în ultimii ani şi au apărut tehnologii din ce în ce mai avansate pentru a uşura munca medicului şi afecţiunile pacientului. Cheia pentru a se păstra mereu în trend cu noile evoluţii ale domeniului medical în cadrul MedLife a fost privirea spre viitorul pacient şi nevoile sale, în funcţie de evoluţia afecţiunilor sau a metodelor de tratament. „În 2006 am investit în genetică, lucru care acum ne ajută să facem studiile acestea cu virusul, iar mama, care are acum 79 de ani, când am spus de genetică m-a susţinut să o dezvolt. Acela este viitorul, trebuie să vezi ce vrei să faci, cum vrei să arate şi ce curaj ai. Nu trebuie să te uiţi la ce este astăzi. Care sunt bolile care vor apărea peste cinci ani? Cum va arăta aparatul care îl scanează pe acel om?”, a mai spus Mihai Marcu.

    Preşedintele  MedLife spune că pandemia de COVID-19 a prins compania pregătită, implementând rapid sistem de self check-in şi check-out, serviciul de selfpament. Iar investiţiile în pandemie au mers şi spre achiziţii de platforme online, în contextul în care timp de două luni, în starea de urgenţă, doar cazurile grave au primit îngrijiri medicale în spitale.

    „MedLife are 20.000 de pacienţi pe zi, au fost investiţii făcute şi construite proactiv. MedLife deţine datele medicale ale 5,5 milioane de oameni din ultimi 15-20 de ani. Avem 690.000 de abonaţi acum, construim un model informatic şi deja avem primele rezultate serioase prin care le spunem companiilor care sunt angajaţii care au riscuri mai mari să facă diabet, boli cardiovasculare şi boli pulmonare, care sunt sensibile la aceste infectări cu coronavirus”, a mai explicat şeful MedLife.

    Cum arată fişa postului unui preşedinte de companie medicală

    Atenţia constantă la tot ce apare nou este ghidul preşedintelui MedLife pentru a duce mai departe compania. „Companiile care nu se vor digitaliza, nu vor investi în tehnologie şi robotizare nu vor putea face faţă. Trebuie să vedem cum arată pacientul anului 2025, restul sunt poveşti dacă noi nu ne adaptăm la acel pacient. Acesta este jobul meu. Dacă jumătate din timpul meu nu este preocupat pentru  robotizare şi gândire strategică pe marginea viitorului pacient, atunci discuţiile sunt redundante”, a explicat Marcu.

     

    Admiraţia pentru generaţia următoare

    Preşedintele MedLife vede un potenţial foarte mare în antreprenorii români de 25-30 de ani, dar crede totodată că este responsabilitatea antreprenorilor cu experienţă să seteze exemple de urmat. Iar pandemia de COVID-19 a dovedit încă o dată că este nevoie urgentă de antreprenori curajoşi şi dornici de investiţii. „Am trecut prin acest „al treilea război mondial”, pentru că aşa îi spun eu pandemiei, în care graniţele s-au închis fizic. A trebuit cu măştile noastre, cu substanţele de curăţare, cu medicii noştri să ne descurcăm. Cine va termina „războiul” cu bine va atrage şi banii de investiţii, acolo lumea consumă şi acolo vin oamenii în concediu, la concerte, îşi trimit copiii la facultate. Cred că e un moment extrem de important, care ar putea să fie o rampă de lansare mai ales pentru antreprenorii tineri, care simt că pot”, mai spune Mihai Marcu.

    Ce urmează? Deşi pandemia de COVID-19 a mai temperat din apetitul pentru achiziţii al MedLife, compania continuă să anunţe noi investiţii şi a anunţat că va dezvolta proiectul MedLife Medical Park, care va avea la final 1.000 paturi şi va ocupa opt clădiri în sistem pavilionar în nordul Capitalei. „MedPark va fi unitatea care poate să deservească şi cazurile grave pentru toată ţara. MedLife are 12 spitale, a ajuns la dimensiunea, anvergura şi cunoştinţele pentru a face ceva de top. Este un proiect de trei patru ani, dar va depinde mult şi de pandemie. Cred că medicina de vârf nu se face în pandemie, pacienţii cu boli grave cronice, care au nevoie de intervenţii extrem de complicate, sunt cei mai loviţi”, a mai explicat Mihai Marcu.

     

    Cercetarea, piesa de rezistenţă pentru o companie medicală

    Criza sanitară care a afectat întreaga lume a adus în prim-plan pentru pacienţi propria lor sănătate, iar concepte precum wellness, nutriţie, sport au început să prindă contur în mintea oamenilor. Cercetarea în domeniul sănătăţii este o piesă care nu trebuie să lipsească din puzzle-ul oricărei companii medicale, crede Mihai Marcu.

    „Nu cred că o companie care vrea să ajungă la jumătate de miliard de euro cifră de afaceri în nişte ani poate să nu aibă departament de cercetare pentru că nu va face faţă, lumea se mişcă extraordinar de repede. Oamenii au învăţat că sănătatea lor este principalul aliat când vine o boală fără leac”, a mai spus şeful MedLife.

    Iar compania a realizat în pandemie mai multe studii, de la gradul de imu­nizare, la anticorpi şi secvenţierea noului virus. Costul acestor invetiţii a fost de peste jumătate de milion de euro.

    MedLife are 7.500 de angajaţi şi colaboratori, dintre care aproape jumătate sunt medici. Sub brandul companiei funcţionează clinici, spitale, laboratoare, cabinete dentare, de imagistică, farmacii, distribuţie, zona corporate. Compania are 12 spitale, 50 de clinici, şapte laboratoare COVID, 32 de laboratoare de analize, patru maternităţi, bancă de celule stem. Zilnic, 30.000 de analize sunt procesate în cadrul companiei, iar 5,5 milioane de pacienţi unici trec anual pragul reţelei MedLife.

  • Medic din Sibiu, transformat în „pescar” de locuri pentru vaccinare: Frustrarea a atins cote mari

    „Sunt pescar, nu mai sunt medic”, spune medicul de familie, Eduard Egri.

    Acesta a scris, pe Facebook, că timp de trei ore a încercat să „pescuiască” măcar un loc pentru vaccinarea pacienţilor săi, dar nu a reuşit.

    „Încerc să pescuiesc de azi dimineaţă programări pentru vaccinare pe platformă. Am reuşit de vreo două ori să mă loghez dar s-a blocat când am încercat să fac programarea efectivă. Iacă că au trecut trei ore deja în care frustrarea a atins cote mari, încerc să fac lucrul acesta în timpul meu liber şi cu toată bună voinţa pentru pacienţii care nu se descurcă singuri iar rezultatul este 0 programări. S-a anunţat dimineaţa că balta are peşte dar se pare că nu apuci un loc la mal”, scrie Eduard Egri.

    Medicul spune că deşi pescuitul pentru pasionaţi este relaxant, „tipul ăsta de pescuit” pe care îl practică el acum, al unui loc pe platforma de vaccinare, este complet diferit.

    Doctorul semnează, la finalul postării, „pescar Eduard Egri”.

    Locurile disponibile pentru vaccinare în judeţul Sibiu s-au epuizat de marţi.

  • Întrebarea momentului: Ne vaccinăm sau nu? Medicul Virgil Musta pune în balanţă cele două scenarii şi riscurile lor

    Medicul Virgil Musta de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara descrie riscurile la care se supun cei care nu se vaccinează

    Atrage atenţia la informare din surse sigure: „Dacă doresc să-mi fac o instalaţie electrică bună şi sigură la casă, nu mă duc la tâmplar sau la zugrav.”
    Medicul Virgil Musta atrage atenţia, înainte de toate, că vaccinarea nu este obligatorie şi este firesc să fie aşa şi este absolut normal şi chiar indicat să ne punem întrebări legate de vaccinul anti Covid-19, pentru a ne informa, astfel încât să decidem în cunoştinţă de cauză.
    „Este însă esenţial să alegem cu atenţie sursele de informare, iar pentru asta recomandarea mea este să apelăm la specialiştii în domeniu: medici epidemiologi, infectioniştii şi specialiştii în sănătate publică şi medicii de familie. Este foarte logic să procedăm astfel.
    Spre exemplu, dacă doresc să-mi fac o instalaţie electrică bună şi sigură la casă (să nu ia foc etc), atunci nu mă duc la tâmplar sau la zugrav. Poate ştiu şi ei câte ceva despre instalaţii, dar nu suficient şi nu am încredere că vor face o treabă bună şi sigură. La fel, când este vorba de sănătatea ta, nu te poţi lăsa influenţat de părerile sau postările persoanelor care nu au pregătirea şi experienţa necesară în domeniul respectiv, pentru că îţi pot face mai mult rău”, scrie medicul.

    Între sursele credibile, Musta menţionează:

     site-uri oficiale din domeniu
     opinii sau postări ale specialiştilor în domeniu, mai ales ale celor implicaţi în vaccinare, persoane recunoscute pentru rezultatele lor profesionale, deci de încredere

    „Eu nu doresc să conving pe nimeni să se vaccineze, mi-am propus doar să încerc să vă ajut în perioada următoare cu răspunsuri la unele întrebări pe care este normal să le aveţi sau să vă pun la dispoziţie surse corecte, astfel încât să puteţi lua cea mai bună decizie pentru sănătatea d-voastră şi a celor dragi. Aş dori să împărtăşesc cu voi experienţa mea personală, de până acum, legată de acest vaccin, precum şi modul în care eu am pus în balanţă informaţiile pentru a lua o decizie. Eu m-am vaccinat deja (astăzi chiar cu a doua doză) şi nu am avut până în momentul de faţă nicio reacţie adversă sau alt incident. Am aşteptat cu mare nerăbdare să apară cât mai repede un vaccin aprobat de toate instituţiile abilitate, pentru că eu am simţit din plin ce înseamnă această pandemie şi ştiu că doar un vaccin poate face ca lucrurile să nu continue ca şi până acum pentru noi toţi”, adaugă medicul.

    Cu toate acestea, înainte de se decide dacă se vaccinează sau nu, medicul a pus în balanţă avantajale vaccinării, riscurile vaccinării, precum şi riscurile la care mă expun dacă nu mă vaccinez.

    Au reieşit următoarele:

    Dacă nu mă vaccinez:

     mai devreme sau mai târziu voi face boala. Riscul de a face o formă medie sau severă de boala este de peste 20%, riscul de a face o formă critică cu necesar de terpie intensivă este între 5-10%, iar riscul de a deceda este de 4-5%. În plus, peste 50% dintre cei care fac boala în formă medie şi severă rămân cu sechele pulmonare, cardiace, neurologice sau altele boli, care îmi vor crea probleme toată viaţa. Am văzut simptome post-covid persistente, precum astenie marcată, oboseală, subfebrilităţi, transpiraţii intense, furnicături, insomnii, diferite dureri, mai ales de cap şi chiar la o serie de persoane care au facut forme uşoare de boală, simptome care te pot chinui în continuare.

    Dacă mă vaccinez:


     fie fac o formă uşoară, fie NU mai fac boala pe perioada în care anticorpii sunt în titru protector
     după perioada necesară imunizării, riscul de a face o formă severă sau mortală îl reduc practic la ZERO
     riscul de a rămâne cu sechele îl reduc la ZERO
     voi putea călători liber în întreaga lume, chiar dacă voi respecta în continuare măsurile de protecţie
     îi protejez pe cei care din motive medicale obiective nu pot face vaccinul şi rămân astfel vulnerabili.
    Ce risc de reacţie adversă am dacă mă vaccinez?

    Reacţii adverse foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 persoană din 10
     la locul de administrare a injecţiei: durere, umflare
     oboseală
     durere de cap
     dureri musculare
     dureri articulare
     frisoane, febră

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medic infectat cu virusul SARS-CoV-2, la şase zile după ce a fost vaccinat

    Un medic de la spitalul Umberto I din Siracuza, vaccinat în urmă cu şase zile la Palermo, a primit test pozitiv pentru Covid 19. Autorităţile atrag atenţia că, pentru a fi imunizat, este nevoie de a doua doză de vaccin, care produce efecte după alte două săptămâni. 

    Un medic de la spitalul Umberto I din Siracuza care fusese vaccinat în urmă cu şase zile la Palermo a primit rezultat pozitiv pentru Covid 19.

    Conform autorităţii sanitare din provincie, medicul a fost una dintre primele persoane care s-au vaccinat în Italia, scrie La Stampa.

    Acum, autorităţile verifică dacă medicul a luat virusul înainte de călătorie, precum şi persoanele care au intrat în contact cu doctoriţa, inclusiv cele aflate la bordul autobuzului cu care a călătorit spre Palermo.

    Directorul unei clinici din Roma, Patrizia Laurenti, a declarat că a doua doză a vaccinului este esenţială. Practic, fără a doua doză, vaccinul e inutil.

    „Acoperirea completă se realizează la cincisprezece zile de la a doua administrare. Anticorpii încep să fie produşi chiar şi după prima doză, dar pentru a atinge un nivel eficient de protecţie, e nevoie de a doua doză, iar după 15 zile există certitudinea aproape totală că suntem protejaţi de Covid”, a spus Patrizia Laurenti.

    Cel mai probabil, medicul din Siracuzei era deja în faza de incubaţie când a primit prima doză din vaccin.

  • Cluj: Primii cinci vaccinaţi sunt medici la Spitalul de Boli Infecţioase

    Vaccinarea anti-COVID-19 începe, duminică, la Cluj-Napoca, la Spitalul de Boli Infecţioase, iar primii cinci imunizaţi vor fi medici, doi dintre ei fiind managerul şi directorul medical. Se vor vaccina şase persoane pe oră, la interval de 10 minute, iar programul de vaccinare este de 12 ore pe zi.

    Prefectul Clujului, Mircea Abrudean, a transmis, sâmbătă, despre vaccinarea care va începe duminică, în jurul orei 09.00, că 90 de cadre medicale vor fi imunizate la începutul campaniei.

    „În jurul orei 9.00 va debuta campania de vaccinare pentru aproximativ 90 dintre cadrele medicale de la Spitalul de Boli Infecţioase, care au fost programate să se imunizeze în perioada 27-31 decembrie, din lotul de 375 de doze anti-Covid-19. Vor fi 2 puncte de vaccinare situate la parter, în compartimentul de spitalizare de zi, având la dispoziţie spaţii de aşteptare ante şi post-vaccinare, 2 săli de triaj şi un salon pentru urgenţe (preterapie intensivă)”, a transmis prefectul.

    Primele cinci persoane vaccinate vor fi dr. Violeta Briciu, director medical, dr. Vasile Morar, medic şef radiologie, dr. Mirela Flonta, medic şef Laborator analize medicale, dr. Iulia Trifu, medic specialist radiologie şi Ioan Mureşan, manager al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase..

    „Condiţiile de păstrare ale vaccinului în spital sunt asigurate conform cerinţelor producătorului, 2-8 grade C, fiind aduse direct de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară “Cantacuzino”. Se vor vaccina 6 persoane/ora/punct de vaccinare, la interval de 10 minute. Programul de funcţionare va fi de 12 ore pe zi. Personalul care a optat pentru vaccinare va fi planificat în perioada 27-30 decembrie, 31 decembrie – a 5-a zi de valabilitate a vaccinului va fi doar de rezervă”, mai spune prefectul Mircea Abrudean.

    Centralizarea persoanelor şi a centrelor de vaccinare pe judeţ a fost realizată pe centre de vaccinare pentru personal medical (20 de centre – spitale şi centre medicale, 35 de cabinete de vaccinare, 38 de echipe de vaccinare, 12.458 de persoane de vaccinat), centre rezidenţiale de îngrijire (49 centre – echipaje mobile de vaccinare, capacitate paturi – 2.099, personal angajat – 480), centre de vaccinare pentru populaţia de peste 65 de ani şi a bolnavilor cronici (Centre/ judeţ – 30, din care 13 Cluj-Napoca, 3 Turda, 1 Câmpia Turzii, 2 Dej, 1 Gherla, 1 Huedin, 1 Călăţele, 1 Mociu, 1 Apahida, 1 Chinteni, 1 Gilău, 1 Băişoara, 1 Aghireşu, 1 Floreşti, 1 Baciu, 46 de echipe de vaccinare în centre, două echipaje mobile de vaccinare, 132.942 populaţia deservită.

    Prefectul Abrudean a mai spus că echipamentele STS sunt predate, funcţionale, iar instruirea a fost realizată.

  • Viaţă „plină de viaţă” în 2021? Medicul Virgil Musta, despre anul pandemic şi viitor: „Nu pot uita strigătul de disperare al unor copii”

    „Anul 2020 a fost un an cu totul altfel faţă de toţi anii pe care i-am trăit la patul bolnavilor”, mărturiseşte, pentru Mediafax, medicul Virgil Musta.

    Cunoscutul medic de la Timişoara descrie 2020 ca un an de război. „Prioritatea numărul 1 era ca personalul medical să fie protejat împotriva infecţiei, al doilea obiectiv era să aflăm cât mai multe despre inamic”.

    „A fost un an deosebit de greu atât pentru personalul medical, cât şi pentru pacienţi”. „Nu pot uita strigătul de disperare şi ajutor al unor copii care şi-au îmbolnăvit părinţii”, este imaginea din 2020 care l-a marcat pe medicul de la Timişoara.
    Medicul Virgil Musta, apreciat ca unul dintre comunicatorii de succes din România în pandemie, dar şi pentru tratarea pacienţilor Covid cu mare succes, a descris pentru MEDIAFAX anul pandemic, a vorbit despre imaginile pe care nu le va uita, dar şi despre 2021: „Am tratat pacientul, nu boala”.

    Începutul războiului cu virusul şi „norocul” Spitalului Victor Babeş din Timişoara
    Anul 2020 a fost un an cu totul altfel faţă de toţi anii pe care i-am trăit la patul bolnavilor, de peste 30 ani. Dacă până acum practicam o medicină cu care toată lumea era obişnuită, consultând în ambulatoriu de specialitate sau la patul bolnavului, începând din februarie 2020 am intrat într-un război cu un virus deosebit de parşiv, despre care nu ştiam mare lucru, ci doar că a făcut ravagii în China şi a ajuns şi în Europa, prin Italia. Ştiam că va veni şi la noi şi am început să ne pregătim. Nu puteam începe războiul fără să fim pregătiţi.
    Norocul a făcut ca în luna noiembrie 2019, două colege au participat la un curs de biosecuritate în Bucureşti la Spitalul „Matei Balş”. Analizând cu acestea ceea ce au învăţat, am reorganizat structural şi funcţional spitalul. Ne-am reorganizat activitatea, am procurat echipamente de calitate pentru a fi protejaţi. Toate acestea au făcut că echipa să aibe încredere, să fie unită şi să depună toate eforturile pentru reuşită.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro
     

  • Doar in România. Un medic nemulţumit de banii luaţi a sechestrat două persoane în cabinet şi le-a agresat

    Poliţiştii din cadrul Biroului Investigaţii Criminale Piteşti, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, au continuat cercetările într-un dosar penal pentru lipsire de libertate, tâlhărie, lovire sau alte violenţe şi exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi şi au reţinut o femeie de 65 de ani, din Piteşti.

    Potrivit IPJ Argeş, din cercetări s-a stabilit că, în ziua de 22 iulie a.c., în calitate de medic, după exercitarea unui act medical, femeia nu s-ar fi înţeles cu pacienta în privinţa onorariului, împrejurare în care ar fi încuiat-o, alături de persoana care o însoţea, în sala de aşteptare a cabinetului medical, timp de aproximativ 30 de minute, ulterior agresându-le fizic.

    Pacienta şi cealaltă persoană au reuşit să plece din cabinet după intervenţia unui martor, însă medicul ar fi refuzat să-i restituie pacientei rucsacul, în interiorul căruia avea mai multe bunuri.

    Totodată, din cercetări au rezultat indicii cu privire la faptul că femeia a exercitat profesia de medic fără drept, neavând avizat certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România.

    Poliţiştii din Piteşti au făcut, joi, o percheziţie la sediul clinicii, în urma căreia au fost ridicate mai multe înscrisuri cu valoare probatorie.

    După administrarea probatoriului, „medicul” a fost reţinut pentru 24 de ore, pe bază de ordonanţă, urmând ca vineri să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, cu propunere de luare a unei măsuri preventive.

  • Medic: Vaccinarea se va desfăşura rapid. Personalul medical din spitale COVID îşi doreşte vaccinul

    Vaccinarea anti-COVID-19 se va desfăşura rapid, însă e nevoie ca 70 – 80 la sută dintre cetăţeni să se vaccineze pentru a pune capăt epidemiei, a declarat, vineri, medicul Adrian Marinescu. Acesta este sigur că dacă mesajele vor fi clare, oamenii vor accepta imunizarea.

    Medicul Adrian Marinescu a spus că strategia de vaccinare este la fel peste tot, aceleaşi probleme din România sunt în mai toate ţările europene, pentru că este o provocare imensă, cum nu a mai existat până acum.

    „Cred că este în mod obligatoriu ca lucrurile să meargă bine. Se fac pregătiri în continuare. Să ştiţi că aceste probleme nu le-am avut numai noi în România, practic au existat peste tot în Europa şi în lume. A fost o provocare pentru că o astfel de campanie nu s-a mai întâmplat vreodată. E prima dată când există o campanie de asemenea amploare pentru un vaccin există. Nu a fost aşa ceva. Clar că vor fi nişte probleme şi lucrurile trebuie structurate, dar eu cred că se vor desfăşura aşa cum trebuie, pe bază de etape”, a spus dr. Marinescu, la Aleph News.

    Acesta spune că cel mai probabil vaccinarea se va desfăşura rapid, iar dozele de vaccin anti-COVID-19 vor veni lunar.

    „Cum ne vom da seama de necesarul de doze? Din fericire aceste tranşe vor veni foarte repede, probabil că lunar. Dacă funcţionează bine şi vom începe din ianuarie – sigur vom începe cu personalul medical din considerente foarte clare – eu cred că şi următoarele etape se vor desfăşura rapid şi atunci cred că nu vor fi probleme să lipsească vaccinul. Pentru mine e o strategie clară şi nu e o strategie care ţine doar de România. Veţi vedea că e o concordanţă foarte clară cu ce se întâmplă în Europa şi veţi vedea că cu mici diferenţe se întâmplă la fel peste tot în Europa. ŞI e important pentru că, până la urmă, toţi mergem unitar”, a mai spus Marinescu.

    Medicul de la Institutul Matei Balş a spus că se va începe imunizarea cu personalul medical, ceea ce este „foarte important”.

    „Poate ne punem întrebarea de ce personalul medical. Peste tot în Europa se vaccinează pentru că avem nevoie de personalul medical şi pentru că ar trebui să nu fie un vector care să transmită mai departe. Cei care sunt cu afecţiuni cronice şi persoane peste 65 de ani sunt persoanele vulnerabile care fac forme severe. Dacă vorbim de cei care reprezintă punctele cheie în instituţiile statului, de asemenea sunt importante pentru o bună funcţionare. Cei care sunt în centrele de îngrijire şi de aici continuăm şi celelalte etape, ajungând la o imunizare care trebuie s fie de minimum 70 – 80 la sută, dacă vrem într-adevăr, să închidem pandemia cât ai repede”, a explicat medicul infecţionist.

    Întrebat cum va fi convinsă populaţia să accepte vaccinul, dacă ultimul sondaj arată că 4 din 6 români ar refuza imunizarea, medicul Adrian Marinescu spune că dacă totul va fi transparent, oamenii vor accepta vaccinul.

    „Eu cred că vom putea, dar lucrurile trebuie să fie transparente, mesajele clare. Cred că de la o zi la alta numărul celor care sunt reticenţi sau au semne de întrebare scade şi asta se vede şi în statistici. O să vă dau şi un exemplu: la nivelul personalului medical vă spuneam de aproximativ 80% procentul celor care doresc să se vaccineze. Dar, atenţie: în spitalele care au circuite COVID acest procent se duce către 100%. Ce spune acest lucru? Că personalul din aceste spitale, cu o experienţă mult mai bună, vede exact ce se întâmplă. Probabil că şi ceilalţi, dacă vor vedea aceste date îşi vor schimba părerea dacă au încă semne de întrebare”, a mai spus dr. Adrian Marinescu, la Aleph News.