BusinessMagazin

Tag: marea britanie

  • Vieţile secrete ale spionilor femei din MI6: Cum au reuşit să ocupe poziţiile de top ale spionajului britanic şi care este viaţa pe care o femeie agent trebuie să o trăiască

    În mentalul colectiv, arhetipul agentului secret a fost intruchipat de-a lungul istioriei de bărbatul imperturbabil, carismatic şi lipsit de orice frică. Cu toate acestea, nume precum Mata Hari, Virginia Hall sau Vera Atkins au demonstrat că domeniul spionajului este un loc în care, în pofida marilor riscuri şi a durităţii meseriei, femeile pot excelenta cu uşurinţă, asemenea bărbaţilor. Financial Times prezintă povestea celor mai iscusite femei din MI6, serviciul secret al Regatului Unit, domeniu care, în mod tradiţional, a fost aproape exclusiv ocupat de persoane de sex masculin. 

    Kathy este unul dintre cei patru directori generali de la SIS, fiecare dintre ei raportând şefului, cunoscut sub numele de “C”. Pentru prima dată, trei dintre aceştia sunt femei. Ele lucrează în cele mai importante domenii ale spionajului. Kathy este director de operaţiuni. Rebecca este adjunctul şefului, care supervizează strategia. Cea mai reputată funcţie din MI6 îi aparţine Adei, care este şefa departamentului de tehnologie, cunoscută sub numele de “Q”. Jurnalistul FT a petrecut şase luni intervievându-le, încercând să înţeleagă cum cele trei agente au ajuns în vârf într-o carieră în mare parte destinată bărbaţilor şi care este viaţa pe care o femeie spion trebuie să o trăiască.

    Profilul scăzut al acestor trei ofiţeri de rang înalt este în concordanţă cu istoria femeilor din serviciile de informaţii britanice. În trecut, femeile au fost trecute cu vederea, dirijate către roluri de secretariat sau, înainte de era SIS, desfăşurate ca “ispite” pentru a prinde în capcană sau şantaja inamicii. Atunci când Vernon Kell a cofondat precursorul MI6 în 1909, a identificat drept recruţi ideali bărbaţi “care puteau să ia notiţe pe manşeta cămăşii în timp ce călăreau pe cal”. Opiniile sale despre femei erau mai puţin cunoscute, dar se spune că a comentat odată: “Îmi place ca fetele cu care lucrez să aibă picioare frumoase”. În ciuda faptului că au dat dovadă de pricepere şi curaj în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, femeile din MI6 şi din agenţia sa soră MI5 s-au luptat acerb să progreseze, dar nu au fost recrutate în mod regulat ca ofiţeri de informaţii până la sfârşitul anilor 1970.

  • Regatul Unit va intra într-o recesiune de un an în 2023. Oficialii susţin că PIB-ul Marii Britanii va scădea cu 0,4% în anul următor

    Marea Britanie va intra într-o recesiune de un an în 2023, deoarece combinaţia dintre inflaţia în creştere, creşterea negativă şi prăbuşirea investiţiilor în afaceri apasă asupra economiei, potrivit celui mai mare grup de afaceri britanic, scrie Financial Times.

    CBI a avertizat luni că produsul intern brut va scădea cu 0,4% în 2023, ceea ce reprezintă o retrogradare faţă de prognoza anterioară de creştere de 1% stabilită în iunie. Cu toate acestea, potrivit oficialilor, cheltuielile de consum vor scădea pe tot parcursul anului, în condiţiile în care inflaţia rămâne peste ţinta Băncii Angliei.

    Grupul de lobby a oferit o prognoză deosebit de pesimistă în ceea ce priveşte investiţiile în afaceri, susţinând că acestea vor începe să scadă de la jumătatea anului viitor, atunci când va lua sfârşit un sistem existent de deduceri fiscale, conceput pentru a stimula investiţiile.

    Se preconizează că, până la sfârşitul lui 2024, investiţiile în afaceri vor fi cu 9% mai mici decât nivelurile de dinaintea pandemiei de Covid – echivalentul a aproximativ 5 miliarde de lire sterline.

    Directorul general al CBI, Tony Danker, a avertizat: “[Companiile] văd oportunităţi potenţiale de creştere, dar lipsa “motivelor de a crede” în faţa vânturilor potrivnice le determină să ia o pauză în ceea ce priveşte investiţiile.”

    Perspectivele economice ale Regatului Unit sunt printre cele mai slabe dintre ţările avansate cuprinse în previziunile CBI, doar PIB-ul Germaniei urmând să scadă într-un ritm uşor mai rapid anul viitor.

    CBI a solicitat guvernului să “deblocheze” investiţiile întreprinderilor prin intermediul reducerilor de capital şi al modificărilor de reglementare, cum ar fi eliminarea blocajului pentru energia eoliană terestră, un sistem de imigraţie mai flexibil şi actualizarea cadrului politic naţional de planificare pentru a uşura restricţiile privind utilizarea terenurilor pentru dezvoltare.

    Grupul doreşte ca guvernul să stimuleze investiţiile întreprinderilor printr-un regim permanent de stimulare fiscală a investiţiilor, care, potrivit estimărilor sale, ar debloca 50 de miliarde de lire sterline în investiţii de capital în fiecare an până la sfârşitul deceniului. Potrivit CBI, investiţiile în afaceri au stagnat efectiv de la votul pentru Brexit din 2016.

    Danker şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de acţiune din partea guvernului pentru a încuraja investiţiile şi pentru a aborda deficitul de competenţe şi de forţă de muncă din întreaga ţară.

    El a cerut miniştrilor să rezolve impasul privind punerea în aplicare a acordului post-Brexit care reglementează comerţul în Irlanda de Nord.

    Acordul comercial, cunoscut sub numele de protocolul privind Irlanda de Nord, lasă regiunea în interiorul pieţei unice a UE pentru bunuri, evitând necesitatea de a pune o frontieră dură pe insula Irlanda. Marea Britanie doreşte să rescrie tratatul, în timp ce Bruxelles-ul a refuzat să renegocieze acordul.

    Potrivit lui Danker, cooperarea dintre Regatul Unit şi Bruxelles va duce la reducerea fricţiunilor comerciale în cadrul Acordului de comerţ şi cooperare. El a adăugat că, odată ce s-a ajuns la un acord, “atunci va avea loc deschiderea tuturor celorlalte oportunităţi din Europa [cum ar fi] recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale, fapt care va duce la creşterea volumului schimburilor comerciale”.

    Danker a declarat că este important să se pună în continuare accentul pe investiţiile ecologice, multe întreprinderi fiind îngrijorate că guvernul “dă înapoi” în aceste domenii.

    Conform prognozelor CBI, perspectivele generale ale Marii Britanii se vor îmbunătăţi în 2024, cu o creştere economică de 1,6%, ajutată în parte de scăderea inflaţiei, care va reduce presiunile asupra veniturilor gospodăriilor.

  • Criza energiei şi inflaţia închid restaurante după restaurante în Marea Britanie şi Ungaria

    Restaurantele din Marea Britanie falimentează într-un ritm mai alert decât în criza pandemică din cauza unui „mix toxic“ de costuri în creştere dramatică la energie, penurii de forţă de muncă şi rezervări în scădere, notează The Guardian.

    Închiderile din sector s-au înmulţit cu 60%, cu 1.567 de insolvenţe în perioada 2021-222, în creştere de la 984 în 2020-2021, relevă un sondaj realizat de Mazars. Cifra include 453 în ultimele trei luni, faţă de 395 în trimestrul anterior.

    Grupuri de lobby din industrie au declarat recent că peste o treime din afacerile din sectorul ospitalităţii s-ar putea prăbuşi până la începutul anului viitor.

    În timp ce în vară industria s-a bucurat de o revenire după pande­mie, restaurantele se confruntă acum cu o inflaţie în creştere puternică, care nu a scumpit doar energia, alimen­tele şi băuturile, dar îi determină pe clienţi să-şi aloce mai puţini bani de cheltuit în oraş.

    Şi în Ungaria restaurantele sunt într-o situaţie disperată din cauza scumpirii fără precedent a energiei şi nu ştiu ce vor face pe perioada iernii, potrivit Daily News Hungary. Unele reduc calitatea ingredien­telor şi schimbă reţetele pentru a face econo­mii, însă scumpirile par inevi­tabile.

    Pe lângă spa-uri, hoteluri şi insti­tuţii culturale, chiar şi restaurantele trebuie să se închidă temporar sau chiar permanent din cauza crizei energiei.

    Aceasta este cea de-a treia provocare pentru sector după pandemia de coronavirus şi penuria de forţă de muncă în doar câţiva ani.

    Întrebarea este dacă oamenii vor fi dispuşi să plătească preţuri consi­de­rabil mai mari pentru mesele luate la restaurant.

    Scumpirea energiei loveşte puternic în întregul sector HoReCa al Ungariei, restaurante, cafenele, pizzerii şi puburi confruntându-se cu probleme similare.

    Industria de catering este de acord că nu există aproape nicio soluţie. Nu numai preţurile energiei sunt în creştere, ci şi cele ale alimen­telor. Laszlo Kovacz, preşedinte al Asociaţiei Ungare a Industriei Ospi­ta­lităţii, crede că numărul localurilor care se vor închide din cauza scumpirii energiei îl va depăşi pe cel al localurilor închise în pandemie.

    Şi hotelurile întâmpină probleme uriaşe din cauza scumpirii energiei. Preţurile uriaşe ale utilităţilor le-ar putea forţa pe multe dintre acestea să-şi tragă obloanele.

    Principala problemă este că valoarea aproximativă a facturilor din perioada de iarnă este o necunoscută, astfel multe hoteluri alegând să se închidă pe această perioadă. Problema este complicată de inflaţie.

  • Colaborare istorică între Japonia, Marea Britanie şi Italia în detrimentul SUA. Vor să dezvolte un avion de luptă de ultimă generaţie

    Japonia a intrat în faza finală a discuţiilor cu Marea Britanie şi Italia pentru dezvoltarea şi construirea în comun a unui avion de luptă de ultimă generaţie, marcând un punct de cotitură în contextul în care Japonia priveşte dincolo de SUA pentru cooperarea în domeniul apărării.

    Tokyo va lua în considerare, de asemenea, revizuirea regulilor sale de export pentru a permite vânzarea de echipamente de apărare în străinătate, în speranţa de a reduce costurile pentru noul avion şi de a stimula industria naţională de apărare, informează Nikkei Asia.

    Japonia intenţionează ca acest avion de luptă să fie gata până în 2035. Compania japoneză Mitsubishi Heavy Industries, gigantul britanic din domeniul aviaţiei şi apărării BAE Systems şi compania italiană din domeniul apărării Leonardo S.p.A. vor supraveghea dezvoltarea. Un acord oficial este aşteptat până la sfârşitul anului.

    Aceasta va fi prima dată când Japonia se asociază cu Europa pentru a dezvolta un avion de luptă cu reacţie.

    Noul avion este programat să fie un succesor al Mitsubishi F-2, care a fost dezvoltat în comun cu Lockheed Martin. Iniţial, Ministerul japonez al Apărării plănuia să colaboreze din nou cu compania americană, care dezvoltă în prezent următoarea generaţie de avioane de luptă F-35. Cu toate acestea, refuzul Lockheed de a împărtăşi informaţii tehnologice confidenţiale a ridicat îngrijorări cu privire la întreţinerea avioanelor pe plan intern după desfăşurare.

    Între timp, Marea Britanie anunţase că intenţionează să introducă avionul său de luptă Tempest de generaţia a şasea până în 2035. Având în vedere că programul său de dezvoltare se suprapune cu cel al Japoniei şi că Lockheed nu dorea să împărtăşească informaţii, acest lucru a oferit un stimulent suficient pentru ca Japonia să lanseze prima sa colaborare în domeniul apărării cu Europa.

    Guvernul japonez a luat măsuri pentru a spori cooperarea cu NATO. Acesta intenţionează să semneze un acord de facilitare cu guvernul britanic pentru a facilita desfăşurarea de exerciţii militare comune, ridicând relaţia dintre ţări la o cvasi-alianţă.

    Motoarele vor fi produse de japonezii de la IHI şi de britanicii de la Rolls-Royce, în timp ce tehnologia radar va fi dezvoltată în comun de Mitsubishi şi de filiala britanică a Leonardo.

  • Primul medicament pentru diabet din lume reprezintă “o schimbare seismică” în tratament. A primit aprobarea în SUA

    Teplizumab este un tip de imunoterapie care acţionează prin abordarea cauzei profunde a diabetului şi nu doar a simptomelor acestuia.
     
    Medicamentul învaţă sistemului imunitar să nu atace celulele pancreatice care produc insulina. Acestea sunt vitale pentru controlul nivelului de glucoză din sânge.
     
    În cazul diabetului de tip 1, pancreasul nu mai produce insulină, astfel că oamenii trebuie să o injecteze pentru a-şi menţine constant nivelul de zahăr din sânge, potrivit Independent.
     
    „Aprobarea istorică de astăzi a teplizumabului în SUA reprezintă începutul unei schimbări seismice în modul de tratare a diabetului de tip 1”, a declarat Chris Askew, Diabetes UK.
     
    Simptomele, cum ar fi senzaţia de sete foarte mare, urinarea mai mult decât de obicei, pierderea în greutate fără să încerce şi oboseala foarte mare, pot apărea rapid, în special la copii.

    Dacă nu este tratat, diabetul de tip 1 pune în pericol viaţa.

    Chris Askew, director executiv al Diabetes UK, a declarat: „Aprobarea istorică de astăzi a teplizumabului în SUA este începutul unei schimbări seismice în modul în care este tratat diabetul de tip 1. Timp de 100 de ani, persoanele care trăiesc cu diabet de tip 1 s-au bazat pe insulină pentru a trata această afecţiune, iar decizia de astăzi înseamnă că, pentru prima dată, cauza principală a afecţiunii, un atac al sistemului imunitar, poate fi abordată şi diabetul de tip 1 poate fi potenţial întârziat cu până la trei ani”.
     
    „Licenţierea teplizumabului în Marea Britanie trebuie acum accelerată şi lucrăm cu NHS şi cu alte organizaţii caritabile pentru diabet şi cu părţile interesate cheie pentru a ne asigura că oamenii din Marea Britanie pot beneficia de acest tratament care le schimbă viaţa cât mai curând posibil”.
     
    Askew a declarat că tratamentele preventive pentru diabetul de tip 1 trebuie să fie combinate cu programe de screening pentru a identifica persoanele cu risc.
     
    El a adăugat: „Diabetes UK finanţează cercetarea în domeniul imunoterapiei pentru a ajuta persoanele aflate în toate stadiile diabetului de tip 1 şi sperăm că această descoperire monumentală va deschide uşa pentru creşterea investiţiilor în cercetare, pentru a dezvolta şi alte imunoterapii eficiente pentru tratarea acestei afecţiuni. Astăzi este un moment important în istoria diabetului de tip 1 şi unul care va modela viitorul – propulsându-ne mai aproape de ziua în care diabetul de tip 1 va putea fi prevenit sau vindecat complet”.
     
    Organizaţia caritabilă JDRF, care a finanţat un studiu asupra medicamentului, a declarat că teplizumab are, de asemenea, potenţialul de a încetini progresia bolii pe termen lung.
     
    Karen Addington, director executiv al JDRF UK, a declarat: „Lumea dispune acum de un medicament care s-a dovedit a ataca eficient cauzele profunde ale diabetului de tip 1, întârziind apariţia bolii şi încetinind evoluţia acesteia. Munca noastră se concentrează acum pe obţinerea aprobării în Marea Britanie. Vom conduce, de asemenea, cercetări suplimentare privind potenţialul viitor al teplizumabului de a preveni în întregime tipul 1, ajutând la eradicarea acestei afecţiuni din viaţa tuturor”.

  • Marea Britanie post-Brexit: lipsă de ouă în magazine şi fără bani de Crăciun, dar cu Manchester United şi Liverpool de vânzare

    ♦ Ouă, şoferi români, instalatori polonezi, bere, cash înainte de Crăciun, penuriile se înmulţesc în Marea Britanie post-Brexit.

    Umilul ou a căzut victimă unei serii întregi de perturbări care au dus la rafturi goale în unele magazine, scrie Bloomberg.

    Supermarketurile raţionalizează vânzările, cofetarii şi patiserii analizează alternative, iar fermierii cer măsuri din partea guvernului.

    Acum este vorba de ouă, însă săptămâna viitoare sau luna viitoare, noi produse ar putea lipsi de pe rafuri. „Ceea ce se întâmplă pe piaţa ouălor în acest moment poate fi aplicat şi pe piaţa fructelor, sau cerealelor, sau cărnii“, avertizează Tim Lang, profesor la University of London.

    Marea Britanie este de asemenea pe cale să rămână fără vitalii muncitori polonezi. Unu din trei muncitori polonezi plănuieşte să se întoarcă în ţara natală sau este indecis dacă să rămână într-o ţară care i-a devenit din ce în ce mai ostilă, notează Deutsche Welle.  Cercetătorii mai multor universităţi britanice au găsit în urma unor sondaje că majoritatea simt că sănătatea mentală li s-a deteriorat, ca şi situaţia financiară.

    Se estimează că aproape un milion de polonezi trăiau în Marea Britanie înainte de Brexit. Datele sugerează că aproximativ 200.000 de membri ai comunităţii poloneze au părăsit acum ţara. Aproximativ 11% din migranţii din Marea Britanie muncesc în sectorul transpor­tu­rilor, 10% în agri­cultură şi 9% în sistemul de sănătate. Polonezii reprezintă peste o cincime din numărul de migranţi din UE în UK.

    O altă penurie din Marea Britanie priveşte şoferii de autobuze, potrivit BBC. Aproape una din 10 poziţii pentru şoferi de autobuz este va­cantă în UK, relevă datele Confederation of Passenger Transport (CPT).

    Salariile mici, programul prelungit şi schimburile care epuizează şoferii rămân în continuare o barieră.

    Marea Britanie se confruntă încă de anul trecut cu o penurie generală de şoferi. Penuria de şoferi de autovehicule grele de marfă pesistă şi în acest an, însă ultimele iniţiative introduse de guvern şi industrie au început să dea roade, conform Logistics UK.

    Băncile şi magazinele din Marea Britanie ar putea rămâne de asemenea fără cash înainte de Crăciun, relatează The Guardian.

    Peste 1.000 de angajaţi ai firmei de securitate G4S care livrează cash şi monede unora dintre cele mai mari bănci şi supermarketuri ale ţării au votat pentru intrarea în grevă în decembrie, putând apărea astfel penurii de cash înaintea Crăciunului.

    Britanicii s-au confruntat şi cu o criză de bere în această toamnă.

    Lanţul de puburi Wetherspoons a anunţat că unele dintre puburile sale au rămas fără unele branduri de bere din cauza problemelor legate de lanţurile de aprovizionare.

    În ceea ce priveşte vânzarea Manchester United şi, după cum spun zvonurile, şi a Liverpool, două cluburi de fotbal de top, acest lucru s-ar putea să nu fie aşa rău precum ar putea să pară deoarece proprietarii lor actuali sunt fonduri de investiţii americane care nu sunt privite cu ochi buni de fanii britanici. Totuşi, se poate pune întrebarea dacă nu cumva cluburile de fotbal sunt afaceri profitabile doar dacă sunt vândute.

     

  • Marea Britanie renunţă la camerele de supraveghere chinezeşti în clădirile guvernamentale

    Guvernul britanic a cerut joi departamentelor sale să nu mai instaleze în clădiri importante camere de supraveghere fabricate în China, invocând riscuri de securitate.

    Decizia vine în urma unei analize a „riscurilor de securitate actuale şi viitoare posibile asociate cu instalarea sistemelor de supraveghere vizuală pe domeniul guvernamental”, a declarat Oliver Dowden, un reprezentant al guvernului, potrivit Reuters.

    „Revizuirea a concluzionat că, având în vedere ameninţarea la adresa Regatului Unit şi capacitatea şi conectivitatea din ce în ce mai mare a acestor sisteme, sunt necesare controale suplimentare”, a spus Dowden.

    Directiva se aplică camerelor de supraveghere fabricate de companii care fac obiectul legilor de securitate şi include îndrumări pentru ca departamentele să deconecteze astfel de dispozitive de la reţelele de calculatoare principale şi să ia în considerare eliminarea lor cu totul.

    Măsura intervine la câteva luni după ce zeci de legislatori au cerut interzicerea vânzării şi utilizării camerelor de securitate fabricate de Hikvision şi Dahua, două firme chineze deţinute parţial de stat, din cauza temerilor legate de confidenţialitate şi de legătura dintre produsele acestor companii şi încălcările drepturilor omului în China.

    Şi autorităţile din SUA au impus restricţii comerciale şi de utilizare pentru camerele produse de Hikvision, Dahua şi alte firme chineze.

    Majoritatea organismelor publice britanice folosesc camere de supraveghere fabricate de Hikvision sau Dahua, a anunţat în iulie grupul Big Brother Watch.

    Un număr de departamente guvernamentale, inclusiv ministerele de interne şi de afaceri, au camere Hikvision pe faţada clădirilor lor.

  • Furturile de alimente din magazine, în creştere în Marea Britanie în anticiparea recesiunii

    Cazurile de furt de alimente din magazine se înmulţesc vertiginos în Marea Britanie, alimentate de inflaţia scăpată de sub control, despre care se crede că a împins unu din cinci britanici în pragul sărăciei, notează Euronews.

    Preţurile alimentelor de bază, ca laptele, brânza şi ouăle, s-au scumpit cu peste 30% în ultimul an.

     

  • Un dintre cele mai mari ţări europene anunţă creşterea impozitării companiilor din energie

    Ministrul britanic de finanţe Jeremy Hunt a anunţat joi că guvernul va majora o taxă pe profit pentru firmele de petrol şi gaze şi o va extinde la firmele producătoare de energie, în încercarea de a strânge bani pentru a acoperi o neccesarul finanţelor publice, scrie Reuters.

    Hunt a declarat că taxa va fi majorată la 35%, de la nivelul actual de 25%. De asemenea, se va aplica şi producătorilor de electricitate, care vor plăti 45% de la 1 ianuarie.

    Creşterea preţurilor la petrol şi gaze în urma invaziei Rusiei în Ucraina a dus facturile la energie ale gospodăriilor la niveluri record, declanşând cea mai gravă criză a costului vieţii din Marea Britanie din ultimele generaţii.

    În prezent, costul de producţie a energiei electrice de la centralele pe gaz este, de obicei, punctul de referinţă pentru stabilirea preţului angro al energiei electrice, care ajută la determinarea sumei pe care oamenii o plătesc pentru energia lor.

    Acest lucru înseamnă că producătorii de energie regenerabilă, cum ar fi energia eoliană sau solară şi centralele nucleare, pot beneficia de preţuri en-gros ridicate.

     

  • Suferinţa britanicilor se adânceşte după Brexit

    Londra îşi pierde titlul de cea mai mare bursă de acţiuni din Europa, angajaţii britanici nu mai vor să fie plătiţi în lire sterline, inflaţia urcă la un maxim pe 41 de ani, firmele britanice renunţă la exporturi din cauza Brexitului. Lista problemelor cu care se confruntă Marea Britanie se îngroaşă.

    Londra şi-a pierdut statutul de cea mai mare bursă de acţiuni din Europa, titlul fiind preluat de Paris, potrivit Bloomberg. Este un alt semn simbolic al statutului în diminuare al Marii Britanii după Brexit.

    „Economia britanică ca întreg a fost permanent afectată de Brexit“, declara recent Michael Saunders, fost strateg al Bank of England. „Ne­voia de majorări de taxe şi redu­ceri de cheltuieli nu ar exista dacă Brexitul nu ar fi redus producţia po­tenţială atât de mult“.

    Piaţa britanică de acţiuni suferea de ceva timp din cauza performanţei slabe a economiei, însă acest an a fost mai rău din cauza crizei energiei, in­flaţiei de două cifre şi turbulenţelor economice provocate de controver­sa­tul plan de reducere a impozitelor al fostului premier Liz Truss.

    Lira sterlină se îndreaptă de ase­menea către cel mai slab nivel în raport cu dolarul de la mijlocul anilor ’80. Din această cauză, angajaţii britanici, de la bănci mari la startup-uri mici, întreabă de luni întregi dacă nu cumva pot fi plătiţi în dolari în loc de lire sterline. Companii de recru­tare, experţi în relocare şi manageri susţin că depre­cierea puternică a lirei sterline creea­ză probleme atât pen­tru angajaţi, cât şi pentru firme în Marea Britanie după Brexit în condi­ţiile în care piaţa muncii rămâne sub presiune, iar lupta pentru talente continuă.

    Inflaţia reprezintă o altă pro­ble­mă majoră pentru britanici. Scumpi­rea dramatică a energiei a împins ra­ta inflaţiei chiar mai sus decât aştep­tările, la un maxim pe 41 de ani în octombrie, sporind presiunea asupra băncii centrale a ţării să majoreze dobânzile din nou.

    Indicatorul preţurilor de consum a urcat la 11,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

    Strategii Bank of England s-au declarat pregătiţi să majoreze costu­rile finanţării în forţă pentru a aduce inflaţia sub control. Inflaţia este a­cum de peste cinci ori mai mare decât ţinta de 2% a BoE în pofida a opt majorări de dobânzi în ultimul an.

    Ministrul finanţelor Jeremy Hunt a anunţat că va ajuta banca să readucă inflaţia la ţintă prin măsuri „dure, dar necesare“ pentru diminu­a­rea deficitului bugetar.

    La ani după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, busi­nessu­rile ţării se confruntă în conti­nuare cu scăderi ale vânzărilor în condiţiile în care birocraţia îngreu­nează exporturile către blocul european.

    Renumitul retailer londonez Fortnum & Mason, de exemplu, nu şi-a mai trimis bunurile în majoritate ţărilor UE din ianuarie cel puţin după ce suspendarea „temporară“ a exporturilor către Europa s-a prelungit.

    Vasta majoritate a businessurilor britanice, 80% dintre cele înregistrate la Camerele Britanice de Comerţ, întâmpină dificultăţi în a exporta de la Brexit.