BusinessMagazin

Tag: mancare

  • În România, un pacient primeşte pentru mâncare aceeaşi sumă ca un condamnat pe viaţă

    Cu 10 lei de pacient, bucătarii se străduiesc să gătească zilnic altceva. Aceeaşi sumă este alocată de Guvern şi unui deţinut scos la muncă.

    O mamă, internată cu copilul, spune că mâncarea din spital e puţină şi fără gust, aşa că rudele îi aduc pachet de acasă. Unele spitale apelează la firme de catering, altele au bucătarii proprii. În ambele variante suma alocată este extrem de mică, spun managerii spitalelor.
     
    Dr. Ionuţ Nistor, purtător de cuvânt Spitalul Parhon Iaşi: “Această sumă este insuficientă… Este o provocare de fiecare dată să asigurăm acest serviciu la o calitate cât de cât acceptabilă.”
     
    Specialiştilor le este imposibil să recomande un meniu sănătos pentru întreaga zi care să se încadreze în 10 lei, suma alocată de Guvern.
     
    Ana Scurtu, dietetician: “Dacă calculăm un iaurtel cu pâinică şi gustarea cred că ne ducem undeva la mai mult de jumătatea alocaţiei.”
     
    Meniuri mai scumpe primesc doar bolnavii de cancer, diabeticii şi cei infectaţi cu hepatita sau HIV. Norma de hrană repartizată zilnic fiecărui bolnav este de 300 de ml pentru o masă, iar alocaţia este cuprinsă între 10 şi 17 lei. Cel mai scump meniu este cel destinat diabeticilor. Cu această sumă bucătarii cantinei trebuie să se gospodărească bine astfel încât pacienţii să nu moară de foame în spital.
     
    Vasile Barbu, preşedinte Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor: „Nu pot asigura nevoile pacientului. Spitalele sunt nevoite de multe ori să folosească alimente de calitate proastă: conserve şi alimente foarte ieftine”
     
    Alocaţia de hrană a unui pacient e aproape egală cu cea pe care o primeşte un deţinut. Meniul zilnic al unui condamnat porneşte de la 5 lei fără TVA şi poate ajunge la 10 lei dacă acesta munceşte, e arestat preventiv sau condamnat pe viaţă, scrie stirileprotv.ro

  • O nouă insolvenţă zguduie piaţa! Unul dintre cele mai cunoscute branduri de mâncare din România a intrat în INSOLVENŢĂ

    Compania a avut în 2017 o cifră de afaceri de 31,6 milioane de lei, la jumătate faţă de 2016.

    Mândra SA din Bârlad, unul dintre puţinii producători de uleiuri vegetale controlaţi de antreprenori locali, a intrat în insolvenţă la propria cerere la începutul acestei luni.
     

  • Care sunt cele mai bune restaurante din Bucureşti. Pe primul loc, un restaurant cu specific franţuzesc

    Restocracy, cea mai cunoscută platformă de review-uri de restaurante din Bucureşti deţinută de George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi headhunteri, a acordat vineri, 1 februarie 2018, premiile pentru cele mai bune restaurante din Capitală, în 2018. 

    Pe primul loc a ieşit Le Bistrot Francais, deţinut de Cristi Preotu, care a obţinut cele mai bune note pentru mâncare şi atmosferă.

    „Piaţa restaurantelor din Bucureşti a avut o evoluţie spectaculoasă în ultimii 3-5 ani, începând de la calitatea mâncării până la ambianţă. Cred că avem printre cele mai bine amenajate restaurante din Europa. Străinii sunt uimiţi de ce găsesc aici”, a spus George Butunoiu.

    „Mâncarea a evoluat destul de mult şi cred că în Bucureşti se mănâncă mult mai bine decât la Viena sau în multe alte mari oraşe din Europa. Ambasadorul Japoniei mi-a spus că la Bucureşti poţi să mănânci sushi cum nu găseşti în multe restaurante din Tokyo. Ambasadorul Argentinei mi-a spus că la ei în ţară trebuie să fii bogat ca să mănânci un steak ca în Bucureşti la Osho, Vacamuuu sau la restaurantul de steak de la Marriott. Cred că se exagerează când se spune cp restaurantele din bucureşti sunt departe faţă de restaurantele din Europa, atunci când este vorba de mâncare. Sunt nişte mituri”.

    Cele mai bune restaurante pe tipuri de mâncare:

    1.Cea mai bună bucătărie franţuzească- L’Atelier, cu chef Samuel le Torriellec.  

    „Acum 10 ani am venit în România şi pot să spun că nivelul restaurantelor a crescut. Putem ridica şi mai mult nivelul de bucătărie din România”, a spus Samuel le Torriellec.  

    2.Cea mai bună bucătărie japonează din Bucureşti- Restaurantul Yuki.

    „Comunitatea japoneză din Bucureşti care a evaluat restaurantele mi-a spus că Yuki este la fel cum ştiu ei restaurantele de top din Tokyo”, a spus Butunoiu.

    Care sunt celelalte restaurante premiate din Bucureşti, citiţi pe zf.ro.

  • Veselia din farfurie

    Printre cei care privesc farfuria drept un mediu propice pentru exprimarea lor artistică sub formă de imagini hazlii se înscriu ilustratoarea argentiniană Miriam Brugmann, care pictează creaturi colorate, californianul Marc Armitano de la Botticelli Ceramics, care gravează insecte pe farfurii, artista britanică Polly Ferne, care decorează farfurii şi platouri cu personaje din desene animate, ori un alt britanic, Luke Edward Hall, scrie Financial Times.

    Spre deosebire de alte farfurii pictate, cum ar fi cele semnate de Pablo Picasso, cele din ziua de azi sunt gândite să poată fi folosite la mâncat şi spălate, amuzându-i în acelaşi timp pe utilizatori cu imaginile de pe ele, deoarece artiştii care le realizează privesc masa drept o sărbătoare a vieţii, după cum ei înşişi declară.

  • Studiu Grup City Grill: Mâncarea tradiţională românească, preferată de 66.2% dintre bucureşteni

    Potrivit studiului realizat de grupul City Grill, românii ies destul de des în oraş, iar mâncarea pe care o preferă în general este de altfel mâncarea pe care o şi consumă. Astfel, 66,2% s-au declarat fani ai mâncării tradiţionale româneşti, iar 76% dintre intervievaţi au comandat în restaurant astfel de specialităţi în ultimele trei luni.

    Mâncarea românească este preferată mai ales de bărbaţi, cu vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani, care au venituri medii. Femeile preferă mai degrabă bucătăria italienească, pe cea mediteraneană sau pe cea libaneză, la fel ca şi segmentul tânăr de clienţi. Pe măsură ce veniturile clienţilor cresc, preferinţele se îndreaptă către bucătăria asiatică, în special cea japoneză.  În ceea ce priveşte băuturile consumate, limonada (61,8%), alături de sucurile fresh fac parte cel mai frecvent din comenzile femeilor, în timp ce bărbaţii preferă berea la sticlă (53%) sau la halbă (39%). Ceaiul este mai puţin comandat, fiind ales de 18% dintre intervievaţi.

    În ceea ce priveşte frecvenţa ieşirilor în oraş, jumătate dintre bucureştenii care au participat la studiul Grupului City Grill au declarat că ies de 1-3 ori pe săptămână în oraş pentru a lua masa. Cei mai mulţi preferă restaurante de cartier, dar mai ales pe cele din centru. 35% sunt interesaţi ca locul unde ies la masă să aibă amenajări prietenoase pentru copii, în timp ce un bărbat din cinci şi-ar dori să poată urmări sport la TV în timp ce ia masa.

    Bărbaţii cu vârste între 24 şi 39 de ani sunt cei care ies cel mai des în oraş, dar sunt şi cei care nu sunt deranjaţi să ia masa singuri (29%), faţă de doar 10% dintre femei. Cele mai multe femei, adică peste 60%, preferă să ia masa în oraş cu prietenii.

    În privinţa bugetului alocat ieşirilor la masă, 34% cheltuiesc sub 50 de lei, în timp ce aproape o treime alocă între 50 şi 99 de lei. 32% cheltuie peste 100 de lei, dintre care aproape 10 procente depăşesc suma de 200 de lei pentru o masă în oraş. Pentru bucureşteni o ieşire din 10 este una specială, ceea ce poate genera un comportament diferit de consum.

  • Dacă nu înveţi, vei ajunge să speli vasele!

    Într-un interviu acordat cunoscutului ziar american de business The Wall Street Journal pentru suplimentul de lifestyle, Jean-George Vongerichten, în vârstă de 61 de ani, un chef francez care administrează 39 de resturante la nivel mondial, îşi aminteşte cum, după o masă în oraş la un restaurant celebru de lângă Strasbourg – Auberge de L’ill, trei stele Michelin, tatăl lui i-a spus chefului care venise să întrebe cum a fost mâncarea: Fiul meu nu este bun de nimic. Dacă ai nevoie de cineva ca să spele vasele, el pare că are o înclinaţie către acest lucru.

    Şi de aici a pornit totul pentru acest chef francez, pe care tatăl lui voia să-l îndrume către o şcoală de ingineri, pentru a putea să preia ulterior afacerea familiei legată de cărbune.
    Apariţia show-urilor de televiziune Master Chef cu toate declinările lui din fiecare ţară, Got Talent, cine ştie câte sunt, a scos la iveală talente imense şi a valorizat meserii/profesii extraordinare care au schimbat industrii întregi.
    Iar acest lucru este valabil şi în România.
    Până la apariţia unui show de tip Master Chef, meseria de bucătar era văzută undeva jos pe scara percepţiilor din societate. Cum să spui că eşti sau că vrei să te faci bucătar? Părinţii au muncit o viaţă întreagă ca să te ţină în şcoală ca tu să ajungi într-o bucătărie, să tai cartofi, să faci ciorbă sau friptură? În primul deceniu de după ’90, cei care aveau puţină tangenţă cu bucătăria sau care sfârşeau acolo pentru că nu le plăcea cartea au plecat la muncă în vest, unde se plătea mai bine.
    Dar şi aşa, această meserie nu a crescut în ochii noştri. Nu putea trece dincolo de bucătărie. Numai cei care aveau sau care încercau să deschidă restaurante, un business cu o marjă mare dacă ştii să-l administrezi, ştiau ce înseamnă şi cât de valoros este un bucătar, unul bun. Dar oferta de bucătari era destul de redusă pentru că în anii ’90 nimeni nu mai voia să îmbrăţişeze această meserie. Din acest motiv câştigurile au început să crească pentru cei care intrau în bucătărie. Cel mai bine plătiţi erau bucătarii de la hotelurile internaţionale, acolo unde erau responsabili şi de gestiunea stocurilor, sectorul care îţi poate dubla sau ruina businessul.
    După Master Chef, totul s-a schimbat. Dintr-o dată nu mai era o ruşine să spui că eşti bucătar, meserie transformată în chef, iar această poziţie a început să urce în clasamentul joburilor. Chefii au ajuns staruri, iar show-ul Master Chef a scos la iveală noi talente care nu îşi propuseseră neapărat să îmbrăţişeze această meserie.
    Industria de restaurante creşte susţinut în Bucureşti şi în principalele oraşe pentru că businessul creşte, salariile cresc, pentru că apar clădiri de birouri, pentru că noile generaţii de corporatişti vor să mănânce în oraş.
    În perioada comunistă şi până spre anii 2000, ieşitul la restaurant era un lux. În cel mai bun caz îţi permiteai să mergi la Mc Donald’s sau Pizza Hut.
    Dar creşterea businessului, creşterea numărului de tranzacţii, creşterea necesităţii de networking au schimbat cererea şi oferta de restaurante, care au atras după sine necesitatea mai mare de bucătari, ospătari sau chelneri.
    Cei mai buni chefi, să le spunem aşa, câştigă de la 3.000 de euro pe lună în sus net şi pot ajunge chiar la 8.000 de euro.
    Bancherii, ale căror salarii au stagnat în criză, pot să fie geloşi pentru acest lucru.
    Chefii mai buni şi care pot aduce rezultate în business – atragere de clientelă, gestiunea bucătăriei, realizarea meniului – au început să fie vânaţi, ca fotbaliştii. Au primă de instalare, casă, maşină etc.
    Bucureştiul se corporatizează, se internaţionalizează, iar acest lucru înseamnă şi mai multe restaurante, deci necesitatea de noi şi noi bucătari.
    Clienţii sunt mai sofisticaţi, încep să ceară şi altceva în afară de piept de pui la grătar cu o salată, iar meniurile trebuie concepute şi realizate conform cererii.
    Investitorii bagă sute de mii de euro – dacă nu chiar milioane – în amenajarea unor restaurante, în speranţa că vor avea succes.
    Bucătarul este un star, iar celor care îmbrăţişează acestă profesie nu le mai este ruşine de ea, ci dimpotrivă. Pentru a fi în pas cu tendinţele, şi bucătarii trebuie să înveţe, dincolo de talent. Piaţa este în acest moment la mâna lor pentru că sunt prea puţini faţă de cât este cererea.
    Ce-i lipseşte în prezent României în acest domeniu este o şcoală sau o facultate Master Chef (cred că cea de pe Viilor este depăşită), care să formeze generaţii de bucătari şi apoi de chefi, exact cum s-a întâmplat în Franţa sau în Italia sau America. Un restaurant este un business foarte bun dacă ai un bucătar bun, capabil să atragă clienţi. Iar pentru bucătari este o profesie extrem de generoasă, cu venituri chiar şi peste cele din industria IT.
    Dacă nu eşti bun de nimic, fă-te bucătar!

  • Cum arată era alimentaţiei 2.0: De la diete personalizate pe ADN-ul fiecăruia, pizza care ar putea preveni Alzheimerul şi până la cofeină sănătoasă pentru copii, trendurile alimentare se schimbă

    Plecând de la încercarea de a găsi o variantă sustenabilă pentru viitorul alimentaţiei, cercetătorii din toată lumea gândesc diverse variante, atât din perspectivă agricolă, pentru a eficientiza activitatea şi a maximiza rezultatul, cât şi prin segmente precum carnea crescută în laborator sau chiar personalizarea dietei în funcţie de ADN-ul individului.

    Cercetătorii chinezi anunţau în luna martie că ar fi descoperit un miracol al agriculturii, care ar putea reprezenta soluţia la problema sustenabilităţii mâncării, corelată cu cea a protejării planetei, potrivit Quartz.

    Din 2005 până în 2015, cercetătorii au lucrat sub îndrumarea Universităţii Chineze de Agricultură din Beijing şi au condus peste 13.000 de studii pe teren în toată China, analizând practicile locale de agricultură.

    După un studiu de 54 de milioane de dolari, în care au fost implicaţi circa 1.000 de cercetători şi 65.000 de funcţionari locali, academicienii din toată lumea recomandă această soluţie tuturor economiilor emergente care au o componentă agricolă puternică.

    Personalizarea modului în care este practicată agricultura a reprezentat, în urma acestui studiu masiv, un proiect prin care fermierii chinezi au economisit deja 12,2 miliarde de dolari de-a lungul a 10 ani. După aceste studii, cercetătorii au dezvoltat un sistem cu specificaţie geografică, care să îi ajute pe fermieri să crească mai eficient orez, porumb şi grâu. Acest sistem se bazează pe ideea că o singură metodă agricolă nu poate fi la fel de eficientă pentru toate culturile, regiunile şi condiţiile de vreme.

    Spre exemplu, cercetătorii i-au sfătuit pe crescătorii de orez din regiunea de nord-est a Chinei să reducă doza de fertilizator bogat în nitrogen cu circa 20% şi să îl folosească doar într-o anumită perioadă a anului. După ce au urmat acest sfat, un studiu publicat de revista Nature arată că producţia a crescut în medie cu 11%, folosind cu 15% mai puţin fertilizator. Practic, acest mecanism a scutit deja solul şi planeta de 1,2 milioane de tone de nitrogen.

    În acelaşi timp, posibilitatea ca fripturile cumpărate din supermarket să fie de fapt carne crescută în laborator este din ce în ce mai aproape. La sfârşitul lunii august, o companie din Silicon Valley şi un jucător major din industria americană de carne au încheiat o înţelegere şi au început un proiect care ar putea aduce carnea cultivată în laborator pe rafturile lanţurilor de retail până în 2020.

    Mai mult, cei doi jucători au început încă de atunci să forţeze mâna organelor de reglementare pentru a putea introduce cât mai rapid acest produs în circulaţie. Într-o scrisoare trimisă către Casa Albă în data de 23 august, Memphis Meats şi North American Meat Institute (NAMI) i-au cerut preşedintelui Donald Trump să avanseze un plan legislativ care ar putea încheia dezbaterea controversată cu privire la modul în care produsele din carne crescută în laborator ar trebui reglementate de statul american. Expeditorii sugerează că acest segment poate fi supravegheat de Departamentul de Agricultură şi de Administraţie pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite.

    Până când carnea crescută în laborator va deveni o normă, americanii automatizează vânzarea cărnii de astăzi. O companie americană a lansat primul concept de tonomat de carne disponibil 24 de ore din 24. Nu există personal angajat, măcelarul nu este acolo, însă clienţii pot găsi fripturi de vită şi porc, cârnaţi, costiţe şi alte produse pe care le-ar fi căutat la o măcelărie tradiţională.
    „Nu mai suntem în 1950, unde toată lumea lucra de la 9 la 5 şi mânca la aceeaşi oră în fiecare seară“, spune Josh Applestone, fondatorul companiei, pentru Esquire. „Viaţa este cel puţin haotică acum.”

    Mâncare pe ADN-ul tău
    Între timp, pentru oamenii aflaţi în economiile dezvoltate şi care trăiesc în problemele cotidiene de „azi şi acum”, viitorul sustenabil al mâncării nu este una dintre priorităţi. De aceea, cum businessul ţine foarte mult de profitul făcut în fiecare moment, marii jucători din industrie conturează viitorul alimentaţiei chiar în zilele noastre, încercând să lanseze sau să găsească următorul aliment universal sau următoarea metodă de a-l implica pe consumatorul final într-o experienţă.

    Deoarece personalizarea este dictonul principal în piaţă, Nestlé duce ideea la nivelul următor şi încearcă să creeze planuri de nutriţie personalizate, pe baza ADN-ului uman, potrivit Bloomberg. Aceste planuri ar trebui să extindă categoric durata de viaţă şi să păstreze sănătatea indivizilor.

    Nestlé lansează acest program în primă fază în Japonia. Circa 100.000 de persoane iau parte la programul companiei, care le oferă clienţilor kituri pentru a-şi colecta singuri ADN-ul acasă. Programul îi încurajează pe oameni să publice, prin intermediul unei aplicaţii, poze cu ceea ce mănâncă. După aceea, specialiştii de la Nestlé recomandă schimbări de dietă şi suplimente specializate care pot fi adaptate mâncărilor şi băuturilor pe care le consumă un individ.

    De mulţi ani, elveţienii de la Nestlé încearcă să se poziţioneze undeva pe linia de mijloc între companie de nutriţie şi companie farmaceutică. În decembrie 2016, preşedintele de atunci al companiei, Peter Brabeck-Letmathe, a declarat într-un interviu pentru Quartz că mâncarea personalizată, pentru fortificarea organismului, va fi viitorul. Visul, aşa cum credea Brabeck-Letmathe, este de a inventa o nouă suită de produse care ar preveni boli. Cum ar fi dacă un anumit tip de pizza, consumat regulat, ar preveni Alzheimerul, spre exemplu?

    Cei mai mari producători de mâncare din lume şi-au petrecut ultimii ani încercând să recâştige consumatorii din America şi din Europa, care şi-au pierdut încrederea în produsele ambalate din cauza valului de arome artificiale, coloranţi, zahăr şi sare care a inundat producţia.

    Nestlé, în special, s-a confruntat cu vânzări din ce în ce mai scăzute în SUA pe segmentul produselor congelate. General Mills şi Kellogg au început să vândă din ce în ce mai puţine cereale, în timp ce Coca-Cola şi PepsiCo se confruntă cu scăderi la nivelul vânzărilor de băuturi carbogazoase, în contextul în care consumatorii migrează spre băuturi precum ceaiuri sau ape aromate.
    Personalizarea mâncării utilizând analiza de ADN duce trendul la un alt nivel şi oferă o perspectivă cu privire la modul în care poate arăta viitorul mâncării şi al băuturilor.

    Ce bem mâine?
    Coca-Cola a şocat reţelele sociale la mijlocul lunii septembrie, când a anunţat că va lansa băuturi infuzate cu cannabis. Mai exact, gigantul băuturilor carbogazoase se uită cu interes spre Aurora Cannabis. În contextul în care compania se chinuie să se menţină profitabil pe fondul unui interes din ce în ce mai scăzut faţă de produsele acidulate şi al unei apetenţe ridicate pentru ceaiuri şi ape aromate, reprezentanţii acesteia consideră că o băutură care să conţină substanţa nonpsihoactivă din cannabis ar putea fi soluţia.
    În timp ce industria sucurilor s-a confruntat cu acest declin, şi industria berii se uită înspre piaţa de cannabis şi înspre creşterea impresionantă pe care o înregistrează aceasta. Molson Coors Brewing, compania din spatele Bergenbier, a intrat în Canada în parteneriat cu un producător de cannabis, în încercarea de a lansa băuturi nonalcoolice infuzate cu cannabis.
    Această piaţă a atras atenţia deoarece industria marijuanei explodează. În 2011, vânzările atingeau un miliard de dolari. Până în 2016, acestea au ajuns la 4 miliarde de dolari, iar până la sfârşitul lui 2017 s-au dublat, ajungând la 9 miliarde de dolari.
    În contextul acestor transformări pe care le suferă industria alimentară, în Coreea de Sud şi în Anglia, o serie de decizii guvernamentale lasă loc pentru un alt potenţial produs: cofeină sănătoasă pentru copii.
    La sfârşitul verii, guvernul britanic a anunţat că se pregăteşte să interzică vânzarea energizantelor precum Red Bull către minori, pe fondul îngrijorărilor cu privire la impactul negativ pe care cofeina îl are asupra sănătăţii. Între timp, Coreea de Sud a anunţat că va interzice vânzarea de cafea în şcoli, promisiunea fiind îndeplinită până la mijlocul lunii septembrie.
    În acest context, potrivit Quartz, marii jucători din industrie încearcă să găsească o formulă care să poată fi aprobată de organele guvernamentale şi care să se încadreze în acelaşi timp în categoria produselor sănătoase, încercând să păstreze şi publicul cu vârste de până în 18 ani. În plus, intervenţia asupra vânzării cofeinei către minori ar putea afecta şi produsul cola, de bază pentru mulţi producători, deoarece şi acesta conţine cofeină.

  • Poftă bună la bradul de Crăciun

     Aceştia propun şi o altă întrebuinţare a bradului de Crăciun, care poate fi nu numai împodobit, ci şi mâncat, cel puţin parţial, scrie The Guardian. Atât René Redzepi, proprietar al restaurantului Noma, cât şi John Williams, de la Ritz London, propun folosirea acelor de brad, în special de duglas, pentru aromatizarea zahărului care se pune pe plăcinte, precum şi în diverse feluri de mâncare de legume, fripturi sau sosuri pentru salate.

    Aroma cea mai puternică o au acele de la brazii care nu au fost tăiaţi, ceea ce ar putea constitui un motiv în plus pentru alegerea unui pom de Crăciun care poate fi replantat ulterior. 

  • Zece modalităţi ciudate de a face bani de care probabil nu aţi auzit

    Restaurant pentru animale de companie

    Just Food for Dogs (Doar mâncare pentru câini) este un restaurant de 5 stele din Los Angeles pentru câini, care are totuşi o linie de servire şi pentru feline. Stăpânii animalelor însă trebuie să se orienteze spre o locaţie potrivită lor.

    Pantofi comestibili

    Se ştie că femeile adoră pantofii. Cu atât mai mult cu cât la o simplă sesiune de shopping online îşi pot achiziţiona perechi de încălţăminte comestibilă.

    Cartofii-scrisoare

    Un business accesibil oricui este acela cu cartofi pe care se scrie un text şi sunt expediaţi ulterior drept scrisori.

    Burta de bere
    Burta de bere este un recipient în care poţi să ascunzi alcoolul şi să pară doar că ai câteva kilogame în plus. Pe site-ul retailerului se găsesc şi alte produse de acest fel, în formă de sutiene sport sau tuburi de protecţie solară.

    Petrecerea îmbrăţişărilor
    Cu toţii simţim uneori nevoia unei îmbrăţişări. Cineva s-a gândit să organizeze petreceri unde oamenii nu doar că se îmbrăţişează reciproc, ci sunt învăţaţi cum să depăşească barierele timidităţii şi să socializeze.

    Asistent pentru întâlniri
    Asistenţii pentru întâlniri virtuale te ajută să îţi pui la punct un profil online de dating, să întreţii conversaţii cu potenţiali parteneri/partenere şi îţi planifică chiar şi întâlirile. Tot ce trebuie să faci este să te prezinţi la ora şi locul stabilite.

    Mobila urâtă
    Doi fraţi care şi-au dorit dintotdeauna să îşi lanseze propriul business, au avut în cele din urmă o idee mai neobişnuită care le-a adus succes – o fabrică de mobilier urât dar de o calitate foarte bună.

    Buchete de flori ofilite
    Urăşti pe cineva? Ai fost părăsit şi vrei să te răzbuni? În semn de ironie, poţi să le trimiţi un buchet de flori ofilite, iar mesajul va fi clar.

    Un loc în ceruri
    Acum, că tehnologia a avansat atât de mult, nişte oameni de afaceri întreprinzători s-au gândit să profite de pe urma naivităţii unora, scoţând la vânzare locuri în cer, pentru Viaţa de Apoi. Promit, de asemenea, şi returul întregii sume, dacă nu ajungi unde ţi-ai dorit. Nu specifică însă cum ai putea să îţi recuperezi banii după ce ai murit deja.

    Masaj prin pălmuire
    Dacă te-ai plâns vreodată că părinţii ţi-au dat vreo palmă când ai făcut o năzbâtie, trebuie să ştii că există peroane care plătesc pentru a fi pălmuit peste faţă, ca masaj cu efect de îndepărtare provizorie a ridurilor.

     

  • Cum şi-a petrecut concediul Marius Perşinaru, director general, Schneider Electric: “Din Indonezia în Bran” – VIDEO

    De acum încolo mai plănuim doar câteva zile în Bran, pentru că restul de timp este blocat deja, fiind dedicat unor acţiuni în plan profesional pentru fiecare dintre noi. Felurile de mâncare preferate în vacanţele de vară sunt cele specifice zonei în care ne ducem. De exemplu peşte în Delta Dunării, bulzul la Bran, cam orice în Italia şi aşa mai departe. Aproape la orice, vara merge un vin roze local, dacă este răcit bine.

    În concediu rămân destul de conectat, poate chiar mai mult ca de obicei, la reţelele sociale şi la ştiri. Gadgeturile în mod cert au un rol crescut, pentru că am mai mult timp pentru ele.
    Lista destinaţiilor de vacanţă în care ne-am propus să ajungem e foarte lungă şi tare eterogenă: un tur de distilerii în Scoţia, o insulă mică nelocuită pe cine ştie unde, ţările nordice, Japonia, bisericile fortificate din Transilvania, Dunărea la intrarea în ţară, Peru, o traversare est-vest a SUA, alta nord-sud, vreo două săptămâni de turism montan în Piatra Craiului, Iezer – Păpuşa şi Apuseni şi mai am destule.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile?
    Cărţi. Multe. Cu dialog. Şi care (mă) relaxează. De câţiva ani le descarc în format electronic pe iPad şi economisesc mult loc în bagaje.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă?
    Nu aş sta acasă.