Tag: manageri

  • Business MAGAZIN lansează o nouă ediţie a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, cea cu numărul 15, care va duce numărul total al managerilor şi antreprenorilor incluşi în catalog la 1.500.

    CIFRĂ DE AFACERI: 2005 – 1 mil. dolari
    ESTIMARE 2006: 2 mil. dolari
    NUMĂR DE VIZITATORI: 1,5 milioane
    NUMĂR DE ANGAJAŢI: 65
    NUMĂR DE SITE-URI: 19

    Călin Fusu

    În 2006 – 31 de ani Conducea în urmă cu 14 ani platforma de recrutare BestJobs.

    2020 – 46 de ani, în prezent, deţine în continuare BestJobs şi, sub umbrela Neogen Capital, este implicat în mai multe businessuri din tehnologie. Printre ultimele investiţii realizate de Neogen Capital se numără platforma de carsharing CityLink şi platforma de automatizare a proceselor (Robotic Process Automation – RPA) dezvoltată de start-up-ul local MissionCritical.

    „Tinerii manageri din corporaţii sau care conduc businessuri proprii sunt foarte efervescenţi şi dinamici, au mereu multe idei şi vor sĂ le pună pe toate în aplicare cât mai repede, imediat. De multe ori, această efervescenţă poate fi o problemă, pentru că mulţi uită de unde au pornit şi care este drumul lor, iar lipsa de concentrare, de răbdare şi de înţelegere că resursele sunt limitate le afectează şansele să reuşească.”

  • Business MAGAZIN lansează 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia cu numărul 15. Theodor Alexandrescu a făcut parte din prima promoţie de tineri manageri

    „Business MAGAZIN a avut un rol important în crearea comunităţii de business, a dezvoltat oportunităţi de comunicare între diverşi lideri şi, implicit, oportunităţi de asociere în proiecte comune (de exemplu: dezvoltarea pieţei de pensii). Personal, am reuşit să dezvolt relaţii de parteneriat cu alte industrii şi liderii acestora, relaţii care au generat creşterea businessului local şi nu numai.”

    2006 – 37 de ani, Director general, AIG Life Asigurări România (actuala Metropolitan Life)

    2020 – 51 de ani, Şef de vânzări în Orientul Mijlociu pentru Zurich Insurance Company.

    Acţionariat: American Life
    Insurance Company (potrivit datelor publicate pe pagina sa de LinkedIn) (ALICO)
    Număr de angajaţi: peste 100 şi aprox. 1.200 de agenţi de vânzări
    Cotă de piaţă: 11%
    Cifră de afaceri: 40 mil. dolari (2005)
    Profit: 5 mil. dolari

    Considerat drept cel mai optimist catalog al publicaţiei noastre, anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP reprezintă pariul Business MAGAZIN pentru viitor – include poveştile a 100 de tineri din mediul de business local, în fiecare an diferite faţă de anii anteriori, manageri sau antreprenori – liderii viitori ai celor mai importante companii din România.

  • Cu cât vor creşte salariile managerilor anul acesta?

    „La nivel general, aşa cum arată şi tendinţa globală, ne aşteptăm la o creştere de 3 – 3,2% pe toate industriile. Cu alte cuvinte, creşterea va fi similară cu cea din anul 2019. Nu ne aşteptăm la schimbări majore pe piaţă întrucât contextul actual este similar cu cel de anul trecut. În general, concentrarea anului 2020 pe piaţa muncii va fi mai mult în direcţia de a oferi angajaţilor o experienţă de muncă bună, cu beneficii şi echilibru între muncă şi viaţa personală. Mai curând vom vorbi, probabil, de o restructurare şi împrospătare a pachetelor de beneficii, decât de schimbări salariale majore”, spune Costin Tudor, CEO şi fondator al undelucram.ro, o platformă online dedicată angajaţilor şi angajatorilor din România.
    Domeniul IT va continua şi în anul acesta să conducă topul creşterilor salariale la nivel de top management, mai ales odată cu ascensiunea fondurilor de investiţii care finanţează din ce în ce mai multe companii de tip start-up, observă Costin Tudor. Pe următorul loc în privinţa creşterilor salariale la nivel de top management va fi industria financiar-bancară.
    „În IT ne aşteptăm la o creştere mai mare, între 5 şi 11%, iar în domeniul financiar-bancar estimăm o creştere între 3 şi 7%. Pe lângă IT, ne aşteptăm la măriri salariale considerabile şi în consultanţă, bănci/instituţii financiare şi BPO & servicii. Sigur, trebuie luat în calcul că ele pot varia substanţial în funcţie de industrie, dimensiunea companiei şi, eventual de investiţiile făcute pe parcursul anului 2020 în fiecare dintre aceste domenii”, explică fondatorul platformei undelucram.ro. Estimările privind creşterile salariale sunt bazate pe creşterile înregistrate în ultimii ani, aşa cum sunt ele raportate pe platforma undelucram.ro.
    Un manager din România câştigă de 10 ori mai mult decât un subaltern, în timp ce în Germania diferenţa e de 1 la 3, salariul unui şef din ţara noastră ajungând chiar şi la 15.000 de euro, potrivit companiei de HR Mercer Marsh. În Germania, Danemarca şi Elveţia, un manager câştigă de trei ori mai mult decât un angajat. Managerii sunt mai bine plătiţi în România pentru că a existat deficit de directori când au intrat multinaţionalele în România la sfârşitul anilor ’90. Companiile au dat bani mai mulţi ca să aibă oameni la conducere, iar asta le costă şi acum. Astfel s-a ajuns la diferenţele foarte mari între cel mai bine plătiţi şi cel mai prost plătiţi angajaţi, motivează specialiştii de la Mercer Marsh.
    Salariile angajaţilor din companiile private din România au crescut cu 5% în 2019 şi vor avea o creştere similară şi în anul 2020, arată rezultatele studiului salarial anual realizat de compania Mercer Marsh. Cele mai mari majorări salariale pentru 2019 şi 2020 vor fi în industriile care sunt în creştere şi în care se fac investiţii străine. Oana Botolan Datki, managing partner la Cteam România, companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, observă că la nivel de top management salariile au de mulţi ani un nivel competitiv în România, dacă ne comparăm cu ţările din jur.
    „Creşterile salariale la acest nivel sunt deci moderate de la un an la altul, iar accentul se pune pe pachetul variabil, care este unul consistent şi în directă legătură cu rezultatele de business. Pentru top management discutăm de bonusuri variabile anuale dar şi de pachete de bonusuri pe termen lung (2-3-4 ani) care sunt direct legate de valoarea acţiunilor, de EBITDA sau de alţi indicatori de profitabilitate. Bugetele de creşteri salariale ale companiilor pentru nivelul de top management sunt egale cu cele generale, respectiv o medie de 4,7%, cu variaţii în funcţie de industrie de la 4,5% la maximum 8%”, afirmă Oana Botolan Datki.
    În ceea ce priveşte domeniile de activitate unde vor fi cele mai mari creşteri salariale la nivel de top management, Oana Botolan Datki spune şi ea că industria IT&C va conduce acest clasament.
    „Domeniul IT este în continuare campion la rapiditatea creşterilor de business, extinderilor sau achiziţiilor, aşa că şi pachetele de compensare au o creştere mai mare de la un an la altul – nu neapărat la nivel de top management, cât în general pentru toate posturile care sunt la mare căutare. O creştere spectaculoasă la nivel de top management apare atunci şi compania are o creştere spectaculoasă şi deci nivelul şi complexitatea postului se modifică major”, spune ea.
    În 2019, valoarea mediană a salariului obţinut de un director dintr-o companie de tehnologie din România a fost de circa 6.200 de euro brut pe lună (3.650 de euro net), arată rezultatele studiului salarial şi de beneficii realizat de compania de HR Mercer Marsh Benefits.
    Domeniile care vor avea cele mai mari creşteri anul acesta sunt acelea în care businessurile cresc cel mai spectaculos. Chiar şi în aceste cazuri nu vorbim de creşteri salariale, ci de pachete de compensare complexe şi în care partea variabilă poate să facă diferenţa. „Salariile la nivel de top management sunt deja «aşezate» în România şi majorări spectaculoase nu se preconizează, în afara cazurilor în care vorbim de promovări. În industrii în care companiile au deja o dimensiune mare (ca cifră de afaceri sau număr de angajaţi, cum ar fi sectorul financiar-bancar, unde vorbim de mii de angajaţi şi de sute de milioane de euro cifre de afaceri), complexitatea posturilor de top management a dus la valori compensatorii generoase care se păstrează în continuare. Creşteri spectaculoase nu pot să mai fie în România şi mai ales la nivel de top, aşa că procentele rămân în jurul valorilor generale de aproximativ 5%”, explică Oana Botolan Datki.
    Salariul pe care îl câştigă un top manager din România depinde de dimensiunea şi complexitatea companiei. „Dacă vorbim despre un top manager dintr-o companie cu 20 de angajaţi şi cifra de afaceri de 2 milioane de euro sau de un top manager dintr-o companie cu 7.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 1 miliard de euro, sumele vor diferi foarte mult. Intervalul poate să fie între 2.000 – 3.000 de euro brut sau 10.000 euro but lunar sau mai mult, dar nici măcar nu este relevant să discutăm despre valori fară să luam în calcul nivelul posturilor despre care vorbim”, concluzionează Oana Botolan Datki.
    Deşi salariile la nivel de top management pot ajunge şi la 15.000 de euro, salariul mediu net cu care sunt plătiţi angajaţii din România a fost de aproape 700 de euro (3.340 de lei) în decembrie 2019, în creştere cu circa 13% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
    Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net din sectorul privat s-au înregistrat în sectorul de tehnologia informaţiei, unde salariul mediu net a fost de 1.600 de euro (7.689 lei), iar la polul opus se află industria de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte, unde salariul mediu net este de doar 388 de euro (1.853 lei).

  • Cu cât vor creşte salariile managerilor anul acesta?

    „La nivel general, aşa cum arată şi tendinţa globală, ne aşteptăm la o creştere de 3 – 3,2% pe toate industriile. Cu alte cuvinte, creşterea va fi similară cu cea din anul 2019. Nu ne aşteptăm la schimbări majore pe piaţă întrucât contextul actual este similar cu cel de anul trecut. În general, concentrarea anului 2020 pe piaţa muncii va fi mai mult în direcţia de a oferi angajaţilor o experienţă de muncă bună, cu beneficii şi echilibru între muncă şi viaţa personală. Mai curând vom vorbi, probabil, de o restructurare şi împrospătare a pachetelor de beneficii, decât de schimbări salariale majore”, spune Costin Tudor, CEO şi fondator al undelucram.ro, o platformă online dedicată angajaţilor şi angajatorilor din România.
    Domeniul IT va continua şi în anul acesta să conducă topul creşterilor salariale la nivel de top management, mai ales odată cu ascensiunea fondurilor de investiţii care finanţează din ce în ce mai multe companii de tip start-up, observă Costin Tudor. Pe următorul loc în privinţa creşterilor salariale la nivel de top management va fi industria financiar-bancară.
    „În IT ne aşteptăm la o creştere mai mare, între 5 şi 11%, iar în domeniul financiar-bancar estimăm o creştere între 3 şi 7%. Pe lângă IT, ne aşteptăm la măriri salariale considerabile şi în consultanţă, bănci/instituţii financiare şi BPO & servicii. Sigur, trebuie luat în calcul că ele pot varia substanţial în funcţie de industrie, dimensiunea companiei şi, eventual de investiţiile făcute pe parcursul anului 2020 în fiecare dintre aceste domenii”, explică fondatorul platformei undelucram.ro. Estimările privind creşterile salariale sunt bazate pe creşterile înregistrate în ultimii ani, aşa cum sunt ele raportate pe platforma undelucram.ro.
    Un manager din România câştigă de 10 ori mai mult decât un subaltern, în timp ce în Germania diferenţa e de 1 la 3, salariul unui şef din ţara noastră ajungând chiar şi la 15.000 de euro, potrivit companiei de HR Mercer Marsh. În Germania, Danemarca şi Elveţia, un manager câştigă de trei ori mai mult decât un angajat. Managerii sunt mai bine plătiţi în România pentru că a existat deficit de directori când au intrat multinaţionalele în România la sfârşitul anilor ’90. Companiile au dat bani mai mulţi ca să aibă oameni la conducere, iar asta le costă şi acum. Astfel s-a ajuns la diferenţele foarte mari între cel mai bine plătiţi şi cel mai prost plătiţi angajaţi, motivează specialiştii de la Mercer Marsh.
    Salariile angajaţilor din companiile private din România au crescut cu 5% în 2019 şi vor avea o creştere similară şi în anul 2020, arată rezultatele studiului salarial anual realizat de compania Mercer Marsh. Cele mai mari majorări salariale pentru 2019 şi 2020 vor fi în industriile care sunt în creştere şi în care se fac investiţii străine. Oana Botolan Datki, managing partner la Cteam România, companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, observă că la nivel de top management salariile au de mulţi ani un nivel competitiv în România, dacă ne comparăm cu ţările din jur.
    „Creşterile salariale la acest nivel sunt deci moderate de la un an la altul, iar accentul se pune pe pachetul variabil, care este unul consistent şi în directă legătură cu rezultatele de business. Pentru top management discutăm de bonusuri variabile anuale dar şi de pachete de bonusuri pe termen lung (2-3-4 ani) care sunt direct legate de valoarea acţiunilor, de EBITDA sau de alţi indicatori de profitabilitate. Bugetele de creşteri salariale ale companiilor pentru nivelul de top management sunt egale cu cele generale, respectiv o medie de 4,7%, cu variaţii în funcţie de industrie de la 4,5% la maximum 8%”, afirmă Oana Botolan Datki.
    În ceea ce priveşte domeniile de activitate unde vor fi cele mai mari creşteri salariale la nivel de top management, Oana Botolan Datki spune şi ea că industria IT&C va conduce acest clasament.
    „Domeniul IT este în continuare campion la rapiditatea creşterilor de business, extinderilor sau achiziţiilor, aşa că şi pachetele de compensare au o creştere mai mare de la un an la altul – nu neapărat la nivel de top management, cât în general pentru toate posturile care sunt la mare căutare. O creştere spectaculoasă la nivel de top management apare atunci şi compania are o creştere spectaculoasă şi deci nivelul şi complexitatea postului se modifică major”, spune ea.
    În 2019, valoarea mediană a salariului obţinut de un director dintr-o companie de tehnologie din România a fost de circa 6.200 de euro brut pe lună (3.650 de euro net), arată rezultatele studiului salarial şi de beneficii realizat de compania de HR Mercer Marsh Benefits.
    Domeniile care vor avea cele mai mari creşteri anul acesta sunt acelea în care businessurile cresc cel mai spectaculos. Chiar şi în aceste cazuri nu vorbim de creşteri salariale, ci de pachete de compensare complexe şi în care partea variabilă poate să facă diferenţa. „Salariile la nivel de top management sunt deja «aşezate» în România şi majorări spectaculoase nu se preconizează, în afara cazurilor în care vorbim de promovări. În industrii în care companiile au deja o dimensiune mare (ca cifră de afaceri sau număr de angajaţi, cum ar fi sectorul financiar-bancar, unde vorbim de mii de angajaţi şi de sute de milioane de euro cifre de afaceri), complexitatea posturilor de top management a dus la valori compensatorii generoase care se păstrează în continuare. Creşteri spectaculoase nu pot să mai fie în România şi mai ales la nivel de top, aşa că procentele rămân în jurul valorilor generale de aproximativ 5%”, explică Oana Botolan Datki.
    Salariul pe care îl câştigă un top manager din România depinde de dimensiunea şi complexitatea companiei. „Dacă vorbim despre un top manager dintr-o companie cu 20 de angajaţi şi cifra de afaceri de 2 milioane de euro sau de un top manager dintr-o companie cu 7.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 1 miliard de euro, sumele vor diferi foarte mult. Intervalul poate să fie între 2.000 – 3.000 de euro brut sau 10.000 euro but lunar sau mai mult, dar nici măcar nu este relevant să discutăm despre valori fară să luam în calcul nivelul posturilor despre care vorbim”, concluzionează Oana Botolan Datki.
    Deşi salariile la nivel de top management pot ajunge şi la 15.000 de euro, salariul mediu net cu care sunt plătiţi angajaţii din România a fost de aproape 700 de euro (3.340 de lei) în decembrie 2019, în creştere cu circa 13% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
    Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net din sectorul privat s-au înregistrat în sectorul de tehnologia informaţiei, unde salariul mediu net a fost de 1.600 de euro (7.689 lei), iar la polul opus se află industria de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte, unde salariul mediu net este de doar 388 de euro (1.853 lei).

  • OPINIE – Helga Pattart-Drexler, Head of Executive Education în cadrul WU Executive Academy, care organizează programul Executive MBA Bucharest: „Ce pot învăţa managerii de la astronauţi”

    Când Franz Viehböck s-a îmbarcat într-o călătorie către staţia spaţială Mir, pe data de 2 octombrie 1991, după multe luni de pregătire riguroasă, condiţiile erau ostile. Experienţa trăită atunci l-a învăţat multe lucruri care îi sunt utile astăzi, ca manager de top. 
     
    Cu ocazia celei de-a 11-a ediţii a Academiei Berndorf – un program intern adresat directorilor grupului Berndorf – Helga Pattart-Drexler, Head of Executive Education în cadrul WU Executive Academy, care organizează programul Executive MBA Bucharest, a stat de vorbă cu singurul astronaut al Austriei pentru a-l întreba care este reţeta sa personală de succes, ca astronaut şi, de asemenea, manager.   

    În primăvara anului 1988, un anunţ de muncă îi atrage atenţia lui Franz Viehböck: „Angajăm cosmonaut austriac (m/f)”. Pe atunci asistent universitar la Universitatea de Tehnologie din Viena, acesta aplică fără a sta prea mult pe gânduri; era apt, interesat de ştiinţă şi visa să zboare în spaţiu. Alături de încă o persoană, este selectat pentru proiectul spaţial numit Austromir, dintr-un grup de câteva mii de aplicanţi.

    Urmează o tabără de antrenament de doi ani în Rusia, înainte să devină primul austriac ce pune piciorul în capsula spaţială de la cosmodromul Baikonur, din Kazahstan, pe data de 2 octombrie 1991. Racheta călătoreşte prin spaţiu cu o viteză de 28.000 km/h. Franz Viehböck petrece nouă zile pe staţia spaţială rusească Mir, unde conduce 15 experimente ştiinţifice, testând efectele radiaţiilor cosmice, radiaţiilor de particule şi gravitaţiei zero asupra funcţiilor corpului său. Franz Viehböck s-a întors pe Pământ pe 10 octombrie 1991. Astăzi, ca manager de top, crede în puterea de a ajunge la stele rămânând cu picioarele pe pământ. Experienţa de astronaut l-a învăţat multe lecţii valoroase pentru cariera ulterioară de manager. Mai jos sunt 7 dintre cele mai importante învăţături ale sale.

    1. Privitul de sus îţi oferă o perspectivă mai amplă
    Franz călătorise deja pe toate continentele în perioada studenţiei. „Am vrut să cunosc cât mai multe culturi posibil, pentru a-mi lărgi orizonturile”, spune el. Era în aceeaşi măsură curios în materie de tehnologie şi de inovaţie. „Nu am ezitat să-mi depun candidatura pentru a deveni astronaut.” În staţia spaţială Mir, a fost nevoit să împartă un spaţiu restrâns de locuit şi de lucru cu alţi astronauţi. Printre aceştia, un kazah, un rus şi doi ucraineni. „Trebuie să ai o minte deschisă şi să depăşeşti barierele de limbă”, explică Franz. Astăzi, globalizarea şi digitalizarea obligă managerii să adopte o atitudine deschisă în ceea ce priveşte ideile noi, alte culturi şi moduri de gândire. „A privi Pământul din spaţiu a fost o experienţă uimitoare.“ Toate graniţele geografice artificiale dispar, iar ceea ce rămane este întregul. „Să priveşti lucrurile de sus, în ansamblul lor, să alegi o abordare cuprinzătoare şi să fii deschis la opinii diferite sunt“, spune el, „cruciale în managementul modern“.

    2. Pregătirea solidă te ajută să-ţi păstrezi mintea limpede
    Astronauţii, la fel ca managerii, operează într-un domeniu larg de cunoaştere. „Aceste cunoştinţe trebuie, în mod firesc, dobândite”, spune Franz Viehböck. A trebuit să înveţe limba rusă, să se rotească într-o centrifugă la 8G şi să-şi însuşească metodele folosite în testarea ştiinţifică. A înfruntat iarna în Siberia, a practicat aterizarea în ocean într-o capsulă spaţială şi călătoria spaţială într-un simulator. „Aceste pregătiri s-au dovedit a fi extrem de utile. M-au ajutat să dobândesc încredere şi, astfel, am putut să-mi păstrez mintea limpede în situaţii foarte solicitante”, îşi aminteşte Franz Viehböck.

    3. Ai curaj şi încredere chiar şi în momente de incertitudine 
    Atunci când oamenii îşi testează limitele sau încearcă lucruri pe care nu le-au făcut niciodată, pregătirea este importantă, însă nu suficientă. În lumea complexă şi schimbătoare a zilelor noastre, nu ne mai putem baza pe o planificare minuţioasă care să ne pregătească pentru toate eventualităţile. Acelaşi lucru este valabil şi pentru călătoriile în spaţiu. În timpul decolării sau aterizării pot apărea probleme neprevăzute. Pregătirea ajută, dar astronauţii, la fel ca managerii, au nevoie de curaj, încredere şi capacitatea de a răspunde rapid în cazul situaţiilor neaşteptate.

    4. Devino rezistent la stres
    Managementul eficient al stresului este o prioritate în timpul unei călătorii spaţiale – la urma urmei, acţiunile greşite te pot costa viaţa. Este recomandat să îţi confrunţi propriul nivel de stres şi factorii stresori pentru a putea răspunde. „La începutul antrenamentelor ca astronauţi, ni s-a spus să reflectăm asupra noastră şi a modului în care acţionăm sub stres”, spune Franz. Personal, a ales să îşi crească rezilienţa cu ajutorul antrenamentului autogen intens. Când nava spaţială a decolat, a fost destul de calm şi a avut o frecvenţă cardiacă de 72 bpm. Totuşi, în timpul călătoriei spre staţia spaţială, a avut o durere de cap timp de mai multe zile.
    Este un fapt dovedit: cu cât ieşim mai des din zona noastră de confort şi ne confruntăm cu stresul într-o manieră controlată, cu atât mai bine vom reacţiona în situaţii neprevăzute de stres pe care le vom întâlni în viitor. Franz Viehböck crede cu tărie în exerciţiile de respiraţie, petrecerea a cât mai mult timp în aer liber şi o dietă bogată în legume.

    5. Alcătuieşte o echipă diversă
    Cosmonauţii din cadrul proiectului Austromir au fost selectaţi astfel încât să formeze o echipă diversă: atât naţionalităţile, cât şi specializările şi expertiza membrilor erau diferite. Managerii ar trebui, de asemenea, să alcătuiască echipe într-un mod conştient. „Asiguraţi-vă că echipa este una diversă – fiecare dintre angajaţi ar trebui să fie mai bun decât dumneavoastră în domeniul său de activitate”, sfătuieşte Franz Viehböck. Doar atunci o echipă poate oferi cele mai bune rezultate posibile. La Berndorf, „tocilarii IT” sunt conectaţi cu ingineri tradiţionali în cadrul unui proiect inovator realizat în colaborare cu filiala Humai, specializată în realitate augmentată. Singurul dezavantaj: „Nu veţi mai putea impresiona echipa cu experienţa dumneavoastră. În schimb, va trebui să vă bazaţi pe abilităţile de conducere”, adaugă managerul.

    6. Abordează constructiv greşelile
    Franz Viehböck subliniază că ascunderea sau nerecunoaşterea greşelilor pune în pericol o misiune. Greşelile de management apar şi pe Pământ şi sunt cauzate atât de angajaţi, cât şi de directori. „Este important să discutăm despre greşeli într-un mod constructiv, astfel încât toată lumea să înveţe din ele”, spune el. Dacă directorii reuşesc să facă acest lucru într-un mod autentic, onest, devin adevăraţi lideri pe care oamenii îi urmează cu plăcere.

    7. Condu în funcţie de situaţie
    Atunci când lucrurile merg bine, puteţi organiza o petrecere chiar şi în împrejurimile cu gravitaţie zero ale unei staţii spaţiale. Astfel, vor avea loc conversaţii şi schimburi creative de idei – la fel ca în companii. În schimb, „dacă fulgerele lovesc nava şi alarma sistemului se declanşează, nu este tocmai un moment potrivit pentru a vorbi despre valori şi viziuni”, explică Franz. O astfel de situaţie necesită decizii clare şi un răspuns rapid. A conduce prin comenzi poate fi calea de urmat – la fel cum un comandant al unei navete spaţiale acţionează atunci când nava întâlneşte turbulenţe.
    Franz Viehböck este director general al grupului Berndorf şi, până în prezent, singurul austriac ce a zburat în spaţiu. Ulterior misiunii spaţiale, din 1994 până în 1999, lucrează în industria de călătorii spaţiale din SUA, mai întâi la Rockwell’s Space Systems Group, apoi la Boeing. În 2020, Franz Viehböck (58 de ani) va deveni noul CEO a 3.000 de angajaţi ai Grupului Berndorf. Fostul producător de tacâmuri este astăzi un grup high-tech ce cuprinde 16 segmente de afaceri şi filiale. Franz, care este doctor în inginerie electrică, s-a alăturat grupului Berndorf în 2002. În 2008, a fost numit CTO. Împreună cu actualul CEO, Peter Pichler, şi CFO, Dietmar Müller, formează Consiliul de Administraţie al Grupului Berndorf.

  • Taco Bell angajează manageri cu salarii de 100.000 de dolari. Proprietarii americani încep să ia decizii disperate pe fondul unei rate mici a şomajului şi a lipsa forţei de muncă din sectorul restaurantelor de tip fast food

    Salariul de şase cifre nu este oferit de un restaurant sofisticat, ci de lanţul de fast food-uri Taco Bell. În timp ce piaţa muncii din Statele Unite devine tot mai dură, compania pariază pe faptul că salariile tot mai mari vor atrage angajaţi noi şi îi vor menţine pe termen lung în interiorul echipei, conform Bloomberg.

    Lanţul de fast-food-uri, deţinut de The Yum! Brands, va iniţia un proiect de creştere a salariului pentru mai multe restaurante selecte din Statele Unite şi va încerca să implementeze o poziţie pentru angajaţii ce vor să acumuleze experienţă de leadership, dar nu vor să se afle într-o poziţie de management. Salariile actuale pentru managerii generali din cadrul Taco Bell variază între 50.000 şi 80.000 de dolari, potrivit companiei.

    Iniţiativa luată de conducerea companiei reflectă rata de influenţă pe care o are nivelul scăzut al şomajului asupra lanţurilor fast food, văzute timp de decenii drept chintesenţa job-urilor cu salarii mici. Mai mulţi proprietari de lanţuri de acest gen au declarat că lipsa forţei de muncă le răneşte din plin afacerile.

    În noimebrie 2019, rata şomajului în Statele Unite scădea la 3,5%, egalând un record vechi de 50 de ani, în timp ce creşterile salariale raportate la orele de muncă lucrate au continuat să crească şi să întreacă aşteptările pieţei.

     

     

     

  • Cum se recrutează managerii?

    „Kapital HR a început când am crescut, când m-am maturizat, adică după mai bine de 15 ani de consultanţă. Experienţa în consultanţă te obligă să simţi business, să fii business”, spune Alina Conu, fondatoarea afacerii. Pe lângă serviciile de recrutare şi executive search, compania se axează şi pe servicii de performance management, assessment center, employer branding outplacement şi career coaching. Lansată în septembrie anul trecut, afacerea ei colaborează în prezent cu peste 50 de companii, atât multinaţionale, cât şi companii locale. „Încerc să cuprind industriile pentru care am oferit consultanţă: FMCG, automotive, construcţii, banking, profesii liberale.” Anul acesta compania a intermediat în jur de 200 de angajări.

    De profesie psiholog şi psihoterapeut, însă nepracticantă, Alina Conu şi-a format şi dezvoltat cariera în zona de business, mai exact în cea de consultanţă de afaceri şi resurse umane. „Echipele din care am făcut parte au fost companii de consultanţă de top, atât locale cât şi de renume internaţional”, subliniază antreprenoarea. Înainte de a porni în business pe cont propriu, cea mai mare parte a activităţii sale profesionale s-a axat pe zona de executive search, unde a lucrat cu peste 300 de companii şi a angajat peste 2.000 de persoane în poziţii de middle şi top management şi în roluri de experţi şi specialişti. Decizia de a intra în lumea antreprenoriatului a fost impulsionată şi de partenerul său de business. „Nu am început singură, resursa mea «suport» a fost şi este partenerul meu, de profesie avocat. Deşi silent partner în zona operaţională a businessului, el are un rol foarte important în zona de business development şi new market. El a fost primul care a crezut în mine, înainte ca eu să cred în Kapital HR. De altfel el mi-a insuflat încrederea de a face acest pas şi convingerea că voi şi reuşi”, subliniază ea.

    Antreprenoarea îşi aminteşte cu lux de amănunte modul în care a început dezvoltarea Kapital HR, în urmă cu aproximativ doi ani: „Îmi amintesc foarte clar prima zi în primul birou, împreună cu prima colegă, în faţa unui drum care părea foarte lung. Nu uit senzaţia de restart, de curat, de la zero, cu care am început. Apoi totul a decurs firesc”, povesteşte Alina Conu. De atunci, a schimbat deja un sediu, iar echipa a crescut până la şase membri: „Suntem o echipă complementară, avem un deschizător de drumuri, avem un analitic, un comunicator, un geek şi cel mai mare răbdător, care sapă după cele mai grele profiluri”.
    Ea spune că nu a avut o strategie de business sau de marketing foarte clar stabilită înainte de a porni la drum, însă lucrurile au evoluat natural: „Au existat însă mulţi ani de experienţă şi foarte multă pasiune, dorinţă de a crea”. În ceea ce priveşte serviciile oferite de companie, pe lângă serviciile de recrutare şi executive search, compania se axează şi pe servicii de management al performanţei, evaluarea angajaţilor, assessment center, employer branding outplacement şi career coaching. Potrivit Alinei Conu, preţul serviciului de career coaching variază între 300 şi 1.000 de euro, în funcţie de nivelul candidatului şi numărul de întâlniri de care este nevoie pentru fiecare persoană.

    „Interes există, însă cum nu putem oferi acest serviciu gratuit, o categorie destul de mare rămâne doar cu dorinţa. Este o investiţie din bani personali şi sigur că necesită multă determinare şi motivaţie”, punctează ea. A observat, de asemenea, că întâlnirile cu cei care apelează la acest serviciu sunt diferite de la un candidat la altul, dar toate au la bază un concept în care crede foarte mult: vocaţia şi misiunea fiecăruia. „Cred foarte mult în descoperirea vocaţiei şi a misiunii. Nu cred în ideea de serviciu şi loc de muncă. De altfel, din această abordare apare şi diferenţa dintre angajaţii şi oamenii de business de succes şi cei care au un simplu job care le asigură existenţa. Şi când spun de succes, mă refer la tot, inclusiv la cel material. Nu cred că un om care nu îşi exercită misiunea poate face bani cu adevărat. Doar supravieţuieşte”, spune antreprenoarea.

    Fondatoarea Kapital HR spune că anul acesta a avut proiecte de volum pentru un client din domeniul proiectare şi arhitectură, de care „suntem foarte mândri” şi proiecte axate pe recrutarea în poziţii de middle şi top management. „A fost anul managerilor financiari şi al managerilor de resurse umane. Am recrutat avocaţi pentru trei case mari de avocatură. Spre finalul anului am abordat nişat şi recrutarea de IT, motiv pentru care am integrat în echipă un consultant specializat în recrutarea de IT”, precizează antreprenoarea. Potrivit ei, preţurile practicate de companie sunt în acord cu cele din piaţă, se calculează raportat la salariul pe care compania angajatoare îl oferă viitorului angajat şi diferă în funcţie de nivelul poziţiei, de dificultate, cât şi în funcţie de urgenţa recrutării.

    Alina Conu mai spune că, până în prezent, nu a remarcat dezavantaje în munca de antreprenor în România, ci doar provocări. „Sigur că m-am lovit şi de alte impedimente, însă răspunsul este şablon: este frustrarea antreprenorului determinată de instabilitatea pieţei muncii din România – fiscalitate incoerentă, legislaţie a muncii, lipsă de specialişti şi fluctuaţii mari de personal. Contextul socio-economic este însă unul oportun pentru businessul nostru de recrutare.”  În plus, spune ea, chiar dacă înainte, când lucra în postura de angajat, muncea foarte mult, acum este cu atât mai mult conectată în permanenţă la tot ce se întâmplă în business: „Fac planuri, mă întâlnesc cu oameni, merg mult mai mult la evenimente. Partea frumoasă este că nu resimt oboseala”.

    În ceea ce priveşte modelul de business, Alina Conu spune că abordarea companiei faţă de client, care îi diferenţiază de ceilalţi jucători din piaţă, este „one planet, one office” (o planetă, un birou – n. red.), şi asta prin prisma semnării, în luna octombrie, a unui parteneriat cu compania spaniolă Catenon Executive Search; de altfel, acest parteneriat a facilitat intrarea companiei Catenon în Europa Centrala şi de Est, începând cu România. Cei de la Catenon au sesizat că, în ultimii ani, cererea pentru manageri în România crescuse foarte mult. Mai mult, piaţa locală fusese întotdeauna o foarte bună zonă pentru recrutarea locală şi internaţională. Din aceste motive şi bazându-se pe scenarii de business optimiste, favorabile, spaniolii de la Catenon au decis să demareze activitatea alături de Kapital HR. „Au urmat întâlniri, vizite la Bucureşti, vizita noastră la Madrid, negocieri, iar la finalul lunii octombrie am bătut palma şi suntem foarte încrezători în acest parteneriat. A fost un alt fel de proces de recrutare, ne-au ales dintre trei companii locale, lucru pentru care le mulţumim.” Cu aproape 20 de ani de experienţă, Catenon îşi desfăşoară afacerile în peste 100 de ţări din cinci continente, fiind listată şi pe bursă. Platforma companiei, construită pe baza sloganului «O planetă, un sediu», reduce distanţa geografică dintre candidaţi şi acţionari cu ajutorul cunoştinţelor care acoperă mai multe industrii, precum şi al capacităţii de prezentare virtuală a candidaţilor prin unelte precum Interviul Tehnic Filmat (Technical Filmed Interview). „Catenon beneficiază de mai multe inovaţii dezvoltate în jurul lumii. Ca urmare, putem încorpora cele mai noi tehnologii în procesul de selecţie”, notează Pablo Sanchez, managing director al diviziei pentru parteneriate.

    Ce aduce în plus acest parteneriat pentru Kapital HR? „Abordarea noastră este una tech-based, pentru că partenerul nostru Catenon abordează recrutarea la nivel global (global search) bazându-se pe data technology. Astfel, aducem în industria IT din România specialişti din India şi Turcia. În egală măsură, prin aceeaşi platformă am facilitat recrutarea candidaţilor din România cu experienţă în zona financiară pentru poziţii din ţările nordice. Oferim aşadar clienţilor noştri o abordare globală a recrutării”, explică Alina Conu. În plus, adaugă antreprenoarea, „am dezvoltat serviciile de recrutare pentru profesiile liberale sau vocaţionale: arhitecţi, avocaţi, medici”.

    Ca spune şi că, prin prisma parteneriatului cu Catenon, dată fiind expunerea internaţională, Kapital HR se poate compara acum cu orice reprezentanţă a unei companii internaţionale de executive search. „Această asociere, Kapital HR împreună cu Catenon, nu este o franciză, ci un parteneriat prin care dobândim o abordare internaţională, avem acces la proiecte internaţionale şi la metodologia dezvoltată de ei în ultimii 20 de ani. Este un model de business adaptat anului 2020, practic este vorba despre globalizare”, adaugă fondatoarea businessului. Printre planurile de viitor ale companiei se numără dublarea cifrei de afaceri anul viitor, precum şi deschiderea unui birou în Viena, alături de Catenon Executive Search.

    „Am făcut acest business cu intenţia clară de a creşte, nu doar pentru a nu mai avea şefi şi a avea mai multă libertate, aşadar avem planuri de dezvoltare”, subliniază antreprenoarea. În ceea ce o priveşte, Alina Conu spune că cea mai de succes recrutare pe care a făcut-o a fost însăşi echipa Kapital. „Nu avem recruiteri în companie, a fost parte din strategia mea să aduc în echipă oameni din business, oameni pasionaţi de oameni, cărora le sunt recunoscătoare că au avut încredere în mine atunci când Kapital HR era doar o poveste, o proiecţie.”

    Legat de criza de angajaţi din piaţă, antreprenoarea susţine că „nu există job care să nu îşi găsească candidatul potrivit. Există eventual o abodare deficitară”. Ce pretenţii au însă angajaţii de astăzi comparativ cu cei din generaţiile anterioare? „Nu mai caută doar un salariu bun. În urmă cu câţiva ani oamenii făceau schimbări profesionale pe diferenţe foarte mici la salariu. Acum se uită foarte mult la cultura organizaţiei, sunt foarte importante beneficiile, de tipul flexibilitate în program, posibilitatea de a lucra de acasă. În opinia mea, cel mai mult îi interesează relaţia cu managerul direct şi atmosfera”, susţine Alina Conu. De aceea, adaugă ea, pentru consultanţii de recrutare este important să înţeleagă cultura companiei pentru care recrutează, să cunoască managerul direct şi abia apoi să identifice candidatul potrivit, aşa făcându-se diferenţa între o recrutare de succes şi simpla ocupare a unui loc vacant. „Aş putea spune că asta ne diferenţiază: vrem să le oferim clienţilor noştri candidaţi care şi-au descoperit şi îşi exercită vocaţia şi misiunea, nu candidaţi care au acumulat câţiva ani de experienţă într-un job şi atât.” De asemenea, ea subliniază că este nevoie de o acordare a nevoilor între activitatea consultanţilor şi a clienţilor: „Atât pentru consultant, cât şi pentru client este foarte important să creionăm un profil realist, într-un buget corect şi să înţelegem că nu întotdeauna cel mai bun candidat este şi cel mai potrivit. În agenţiile de recrutare nu ajung joburi uşoare, din contră, ajung cele mai dificile. Dacă înţelegem ce căutăm, avem răbdare şi ţinem cont de piaţă, vine şi rezultatul”, adaugă ea.

    O altă tendinţă din piaţa muncii, notează Alina Conu, este migrarea angajaţilor mai tineri de la o companie la alta. „Nu prea mai este la modă să stai ani de zile la acelaşi loc de muncă. În continuare găsim candidaţi care au 7-10 ani într-o companie, dar în general oamenii fac schimbări mai repede. Depinde la ce segment de vârstă ne raportăm. Dacă vorbim de seniori, care acum au o poziţie de middle-top management, ei fac schimbări mai greu. Dacă vorbim de cei mai tineri, imediat fac schimbarea şi părerea mea este că nici nu trebuie judecaţi. Cred că până la o anumită vârstă este în regulă să schimbi mai multe joburi, pentru ca este important să îţi dai seama ce vrei, ce ţi se potriveşte. Până în jurul a 27 de ani, nu consider că un candidat este instabil dacă a facut mai multe schimbări.” Unii angajatori încă mai privesc cu ochi răi aceste schimbări, spune ea. „Cred însă că în ziua de azi nu mai trebuie acordată o atenţie exagerată acestui aspect. Chiar dacă a facut mai multe schimbări, îţi dai seama dacă un om este într-adevăr instabil şi nu te poţi baza pe el sau este într-o căutare, doreşte provocări.  Este foarte important să faci diferenţa asta. Sunt oameni care au au stat mult într-un job, 5-7 ani, după care au avut câteva schimbări repetate. Este evident că s-au obişnuit într-un loc, după care nu şi-au mai găsit o perioadă locul, până au descoperit din nou un job în care să se simtă confortabil. Nu poţi spune despre acel om că este instabil.” Iar dacă vorbim de calităţile unui recrutor, în opinia antreprenoarei cele mai importante atuuri sunt curiozitatea şi obiectivitatea. „Este foarte uşor să proiectezi pe candidaţi sau să te identifici cu ei şi este foarte important să fii tot timpul conştient de acest aspect. Şi, nu în ultimul rând, este nevoie să îţi placă oamenii şi să ai multă răbdare, să ştii să asculţi.”

    În ceea ce o priveşte, Alina Conu spune: „Am o abordare mai holistică asupra businessului. M-am temut să afirm asta până de curând, însă ultimii doi ani din viaţă mi-au demonstrat că aşa este şi mi-au dat încredere să pot vorbi deschis despre asta. Şi cred că asta că face parte din misiunea mea”. De asemenea, ea crede foarte mult în hotărâre şi în puterea intenţiei, dar în acelaşi timp în detaşarea de rezultat. „Am convingerea fermă că atâta timp cât ştim foarte clar şi credem în drumul nostru şi în destinaţie, lucrurile se aşază fix cum este necesar pentru a ajunge acolo.”

  • Cu Tesla în coastă, producătorul german Daimler dă afară 1.100 de manageri la nivel global pentru a-şi reduce costurile cu 1,4 mld. euro, în cursa pentru piaţa maşinilor electrice

    Nemţii de la Damiler, producătorul Mercedes-Benz, anunţă un plan de reducere de costuri de 1,4 miliard de euro prin care dă afară 1.100 de mangeri din companie, adică 10% din totalul managerilor angajaţi la nivel global, potrivit FT.

    Astfel, Daimler vrea să reducă din costuri pentru a putea investi mai mult în ambiţiile pentru maşinile electrice, în contextul în care trecerea pieţei înspre acest trend ar putea să afecteze semnificativ profiturile companiei în următorii doi ani.

    „Cheltuielile necesare pentru a ne conforma la ţintele de emisie ale Uniunii Europene ne cer să luăm măsuri drastice pentru a ne spori eficienţa în toate zonele businessului”, spune Ola Kallenius, executivul care a preluat conducerea Daimler în luna mai.

    Grupul cu sediul în Stuttgart încearcă să reducă emisiile la nivelul întregii flote în anticiparea noilor standarde UE, care vor intra în vigoare din 2020. Dacă nu reuşeşte să îşi reducă emisiile, producătorul ar putea primi amenzi de miliarde de euro de la Bruxelles.

    Compania pierde deja cash foarte repede. A cheltuit peste 500 milioane de euro doar anul acesta încât încearcă să ţină pasul cu investiţiile în trecerea spre piaţa maşinilor electrice. Mai mult, Daimler a convenit să plătească o amendă de 870 milioane de euro în urma acuzaţiilor că aproape 700.000 de vehicule diesel produse de ei nu erau în conformitate cu reglmentările.

     

     

     

     

     

  • eJobs: Managerii au fost, în 2019, candidaţii cei mai interesaţi de schimbarea jobului; cele mai puţine solicitări au venit de la candidaţii pentru poziţii entry-level

    Managerii au fost în 2019 candidaţii cei mai interesaţi de schimbarea jobului, aplicând în medie la 26 de joburi, în timp ce, în ciuda aşteptărilor, cele mai puţine solicitări au venit de la candidaţii din categoria entry-level.

    În total, peste 730.000 de aplicări au fost înregistrate de cei aproape 28.000 de manageri şi executivi activi pe platforma de recrutare online eJobs.ro

    Următorii cei mai dinamici candidaţi de pe piaţa muncii au fost cei din segmentul mid-level şi senior-level, fiecare dintre ei cu o medie de 21 de aplicări, în perioada ianuarie-noiembrie 2019. Cumulat, au adunat aproape 4 milioane de aplicări anul acesta.

    Cei care au căutat o poziţie entry-level au aplicat, în medie, la câte 20 de joburi de la începutul anului, numărul de aplicări înregistrate de ei depăşind pragul de 2,7 milioane. Asta deşi cele mai multe joburi existente în acest moment în piaţă se adresează celor cu nivel minim de experienţă.

    “Când vine vorba de manageri, toată lumea îşi imagineză că sunt asaltaţi de oferte de angajare şi că schimbarea job-ului vine mai degrabă ca răspuns la o propunere primită şi nu ca un efort proactiv de a găsi altceva. Cu toate acestea, 2019 a fost anul surprizelor pentru recrutori, care, potrivit cifrelor noastre, par să fi avut mai multă lejeritate în găsirea unui manager decât a unui junior. Rata mai mare de aplicare decât în cazul celor aflaţi la început de carieră se explică şi prin faptul că o poziţie de conducere are o listă mult mai lungă de criterii care trebuie bifate de candidaţi şi, prin urmare, angajarea se face mai greu. Din acest motiv, pentru a obţine jobul dorit, în unele cazuri, managerii sunt nevoiţi să aplice pentru mai multe job-uri decât candidaţii din poziţii de entry level”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    În ceea ce priveşte categoriile de vârstă cele mai mai interesate de schimbarea job-ului, pe primul loc s-au aflat candidaţii cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani (22 de aplicări, în medie, pentru fiecare candidat), urmaţi de cei din segmentul 36-45 de ani (20 de aplicări / candidat) şi de cei cu vârste de peste 45 de ani (19 aplicări / candidat).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Foşti şi actuali manageri ai Volkswagen puşi sub acuzare de către procurorii germani

    Procurorii germani au pus sub acuzare, marţi, un actual manager, precum şi un fost manager ai  Volkswagen, dar şi doi foşti membri ai consiliului companiei, acuzându-i de încălcarea încrederii în legătură cu acordarea salariilor pentru membrii consiliului.

    Potrivit Reuters, managerii responsabili pentru problemele de personal din cadrul companiei sunt acuzaţi că au acordat membrilor consiliului de întreprindere măriri de salarii şi bonusuri, între 2011 şi 2016, provocând daune în valoare de 5,05 milioane de euro (5,57 milioane de dolari), potrivit declaraţiei unui procuror din Braunschweig.

    Astfel, membrii consiliului care se ocupă de personal au ales în mod deliberat un grup de colegi care să primească salarii mai mari.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro