BusinessMagazin

Tag: magazin

  • Răzbunarea perfectă a doi angajaţi care au fost concediaţi. Au creat o afacere mai mare decât a celor care i-au concediat

    Exact când carierele lor se aflau în plină ascensiune şi amândoi primiseră roluri de conducere într-o companie importantă, Bernard Marcus şi Arhur Blank au fost concediaţi. Cu toate că pe mulţi eşecul i-ar fi descurajat, cei doi au văzut asta ca pe o oportunitate. Au înfiinţat aşadar magazinul The Home Depot, care s-a transformat, de-a lungul anilor, în cel mai important lanţ de bricolaj din SUA, cu vânzări anuale de 12 miliarde de dolari.

    Bernard Marcus s-a născut pe 12 mai 1929 în Newark, New Jersey, în familia unor evrei de origine rusă. El a urmat liceul South Side, pe care l-a absolvit în 1947. Cu toate că şi-a dorit să devină medic, părinţii săi nu şi-au permis să îi plătească taxa şcolară, aşa că Marcus a început să lucreze pentru tatăl său ca producător de dulapuri. Ulterior, s-a înscris la Universitatea Rutgers pentru o diplomă de farmacist. După finalizarea studiilor, a lucrat într-o farmacie, însă cu timpul a devenit mai interesat de partea de retail a acestei industrii.

    S-a angajat aşadar în cadrul unei companii de produse cosmetice, trecând ulterior printr-o serie de joburi în zona de retail, până când, într-un final, a obţinut poziţia de CEO al Handy Dan Improvement Centers, un lanţ de retail cu sediul în Los Angeles, care comercializa produse de bricolaj. Aici l-a cunoscut pe Arthur M. Blank, care avea să-i devină partener de business. Blank s-a născut pe 27 septembrie 1942 în Flushing, New York, în familia lui Max şi Molly Blank.

    El a absolvit cursurile colegiului Babson şi s-a angajat în cadrul Arthur Young and Company pe poziţia de senior contabil. Mai târziu s-a alăturat corporaţiei Daylin, unde a fost ales preşedinte al diviziei de produse farmaceutice a companiei. Când aceasta s-a vândut, el s-a mutat la divizia de bricolaj a firmei, Handy Dan Home Improvement Centers, în rolul de vicepreşedinte financiar. În 1978, atât Marcus cât şi Blank au fost concediaţi.

    Un an mai târziu ei au fondat magazinul de bricolaj The Home Depot, avându-i alături ca investitori pe expertul în merchandising Pat Farrah şi pe bancherul de investiţii newyorkez Ken Langone. Magazinul a revoluţionat piaţa de articole de bricolaj cu un nou concept: depozitul, care i-a transformat rapid pe fondatorii afacerii în miliardari. Marcus a fost numit primul CEO al companiei, funcţie pe care a păstrat-o timp de 19 ani, servind totodată şi ca preşedinte al consiliului, până la retragerea sa, în 2002.

    Blank a deţinut, la rândul său, timp de 19 ani, funcţia de preşedinte, până l-a succedat pe Marcus în rolul de CEO, după retragerea acestuia; a renunţat la funcţie în 2001, când s-a retras din business. În prezent, antreprenorul deţine echipele de fotbal şi soccer profesionist Atlanta Falcons şi Atlanta United. Ambii antreprenori au fost acceptaţi, în 2006, în Junior Achievement U.S. Business Hall of Fame. Anul trecut, lanţul The Home Depot a înregistrat venituri de peste 12 miliarde de dolari şi a funcţionat cu o echipă de 400.000 de angajaţi. Potrivit estimărilor publicaţiei internaţionale Forbes, în prezent averea lui Bernard Marcus se ridică la 5,9 miliarde de dolari, iar cea a lui Arthur Blank, la 5,3 miliarde de dolari. 

  • „Form follows functions”, conceptul pe care se bazează cele 3 showroom-uri de mobilă dezvoltate de Diana Şucu

    În România sunt multe magazine care promovează gustul italian, francez sau german, promovează produse frumoase, dar nu neaparat şi practice. Noi am preferat să oferim ceva diferit, nu doar să fim un magazin de mobilă”, descrie Diana Şucu poziţionarea pe care şi-a propus-o încă de la deschiderea primului magazin Ethan Allen din Europa Centrală şi de Est,  specializat în mobilier şi amenajări interioare, în anul 2013.

    Ulterior, acestuia s-au adăugat şi showroomurile Caracole şi Bernhardt, iar toate trei au ajuns să totalizeze o suprafaţă de aproape 2.000 de metri pătraţi, unde sunt expuse colecţii întregi, produse pe care Diana Şucu spune că le-au ales din oferta uriaşă a celor trei furnizori americani. „Şi dacă aveam o suprafaţă de zece ori mai mare tot nu am fi putut expune multitudinea de produse pe care am fi dorit să le arătăm”, spune antreprenoarea.

    Businessul a ajuns în 2019 la vânzări de 2 milioane de euro, iar pentru anul în curs, unul atipic, previziunile antreprenoarei sunt în continuare optimiste. „Chiar dacă vânzările nu mai merg la fel de bine, suntem optimişti şi credem că până la finalul anului vom recupera perioada în care magazinul nostru a fost închis”, punctează ea.

    Când vine vorba despre modul în care se diferenţiază cele trei branduri, Diana Şucu spune că Ethan Allen reprezintă stilul clasic, elegant, anglo-saxon, Caracole se adresează unui gust glamour, iar Bernhardt aparţine stilului modern, inovativ. Toate cele trei sunt însă liderii designului anglo-saxon şi în principal al pieţei americane, fiind caracterizate de o orientare spre funcţionalitate. „Ne dorim să venim în întâmpinarea clienţilor noştri cu produse de bun gust, dar care să fie în acelaşi timp confortabile şi funcţionale. Este de notorietate faptul că producătorii europeni nu reuşesc aproape niciodată să îmbine funcţiunea cu frumosul. Design-ul anglo-saxon susţine întotdeauna principiul «Form follows functions»” (Forma este ghidată de funcţionalitate n.red).”

    Toate cele trei showroomuri se adresează unui tip de clienţi exigenţi, informaţi şi sofisticaţi: „Acel client care cumpără ceea ce este mai bun sau nu cumpără deloc. Toate cele trei showroomuri sunt dedicate aceluiaşi tip de client din punct de vedere al exigenţelor şi, evident, al preţurilor. Este doar o diferenţă de gust”.

    Cum a evoluat însă comportamentul clienţilor în contextul pandemic? „După cum ştim cu toţii, din fericire, vânzarea de mobilă, decoraţiuni şi accesorii nu a fost afectată de pandemie. Clienţii sunt mult mai interesaţi acum de casa lor, îşi petrec aproape tot timpul acasă, drept pentru care atenţia lor a crescut în ceea ce priveşte detaliile. Cred că şi bugetul pentru casă are un loc privilegiat în această perioadă. Ne bucurăm să descoperim clienţi obsedaţi de calitate, confort şi detalii”, descrie ea comportamentul sesizat recent. De altfel, spune că tipologia de client căreia s-au adresat dintotdeauna a a avut mereu posibilitatea materială de a-şi alege tot ce este mai bun, a fost întotdeauna informat şi a ales ce este în trend. „În concluzie, nimic nu s-a schimbat, ba din contră, acum că este nevoit să stea acasă mai mult, caută să îşi îmbunătăţească confortul.”

    Impactul contextului pandemic nu a fost unul major asupra businessului, iar antreprenoarea spune că au anticipat faptul că lanţurile de producţie şi aprovizionare vor fi date peste cap în toată lumea şi au cumpărat multă marfa în avans. Astfel, un stoc generos ajută la disponibilitatea produselor din showroom, pentru care nu mai este nevoie să aştepte la comandă decât completările. Criza actuală a adus însă şi o oportunitate, în contextul în care,   în perioada de stare de urgenţă, au dezvoltat site-ul Select Design by Diana Sucu (www.selectdesign.ro). Astfel, pentru cei care nu pot ajunge fizic în Băneasa, au creat  această platformă în principal de informare, dar prin care reuşesc să facă şi vânzări.

    Parcursul antreprenorial al Dianei Şucu ar putea fi descris ca fiind unul atipic: a studiat dreptul (este licenţiată în această disciplină şi a absolvit şi un master în drept), iar apoi a avut o carieră în televiziune şi a lucrat ca prezentator de ştiri în cadrul postului public.

    „Iniţial, am vrut să deschid o galerie de artă, apoi am avut în vedere deschiderea unei grădiniţe”, descria antreprenoarea într-un interviu anterior acordat revistei Business MAGAZIN gândurile avute înaintea debutului antreprenorial, după o pauză în care s-a dedicat familiei.

    Domeniul ales a fost generat în continuare de dorinţa de promovare a frumosului: „De la bun început mi-am dorit o afacere liniştită, care să promoveze frumosul, un business în care să întâlnesc oameni fericiţi (mobilă cumperi doar atunci când îţi merge bine, niciodată când eşti nefericit sau bolnav)”.

    Chiar dacă aparent sunt total diferite, cele două domenii în care şi-a construit parcursul se întâlnesc într-un punct comun: „Întotdeauna am iubit să ajut, să fiu de folos, să contribui la fericirea celor din jur. Acest lucru mi-a fost de folos atunci când lucram in televiziune şi îmi este de ajutor şi astăzi.”

    Începutul afacerii cu mobilier american a fost inspirat de showroomul Ethan Allen din Manhattan, pe care, atunci când l-a văzut, şi-a dorit să îl aducă şi pe piaţa locală. Mărturiseşte însă că experienţa antreprenorială nu i-a aparţinut. „Soţul meu m-a ajutat în alegerea colecţiilor şi în formarea unei echipe care să fie competitivă din prima clipă. Cu o asemenea expertiză am ajuns la brake-even din primul an şi de atunci afacerea merge bine an după an”, spune ea.

    Cum arată viitorul afacerii? Diana Şucu spune că nu au în plan expansiunea cu noi unităţi fizice, însă vizează o intensificare a activităţii în online. „Considerăm firma ca fiind matură şi nu intenţionăm să ne dezvoltăm în alte locaţii fizice. Preferăm să ducem noi magazinul la client acasă printr-o prezenţă virtuală mai puternică. Lupta noastră de zi cu zi este de a face mai bine ceea ce facem acum, adică un design personalizat pentru fiecare client al nostru şi nu o extindere fizică. Investiţiile noastre viitoare sunt în principal în competenţă umană, nu în pardoseli sau tavane.” 

    Iar când vine vorba despre sfaturile pentru antreprenori aflaţi la început de drum, Diana Şucu îi îndeamnă să stea lângă cei de la care au ce învăţa: „Cea mai simpla variantă însă este de a învăţa de la antreprenorii veritabili dacă ai şansa să stai pe lângă ei. Eu din fericire am această şansă. Învăţ în fiecare zi!”

  • Work…. de la ţară

    Bianca A. face parte din corporatiştii care au ales să părăsească aglomeraţia din Bucureşti în perioada stării de urgenţă alături de soţul ei şi fetiţa de patru ani. Ea face parte din rândul celor care au îngroşat rândurile celor care au dat viaţa de oraş pe sat – în 2019, de pildă, în jur de 113.000 de români s-au mutat de la oraşe la sate, în timp ce numai 94.000 de români s-au mutat din mediul rural în cel urban în aceeaşi perioadă, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, citate de ZF într-un articol anterior.

    Tendinţa de a reveni în zona rurală nu este una nouă, numărul celor care se mută de la sat la oraş fiind mai mare decât al sătenilor urbanizaţi începând cu anul 1997. Pandemia pare însă să stimuleze mai mult acest fenomen, iar cei cu venituri peste medie, care au posibilitatea de a lucra de acasă, mizează şi ei pe întoarcerea în rural.

    „Aveam de ales între a sta doi adulţi şi un copil de patru ani într-un apartament de 70 mp care ar fi fost şi casă şi spaţiu de lucru şi loc de joacă şi a pleca la ţară, într-o casă de lângă Alexandria, cu trei dormitoare, curte mare, posibilitatea de a lucra din interior sau exterior şi de a amenaja un parc pentru cea mică. Acum ne putem bea cafeaua în curte, pe balansoar, la umbra cireşului, ne-am ocupat de grădină şi livadă iar acum avem conserve sănătoase pentru toată iarna şi am reamenajat casa pentru a o transforma dintr-una de vacanţă într-una permanentă”, povesteşte Bianca A., care lucrează pentru o corporaţie din Bucureşti unde a fost implementată „munca de acasă”.

    Munca de acasă înseamnă pe scurt locul de unde îţi asiguri existenţa. Dar înainte de a exista birouri, cei mai mulţi oameni lucrau de acasă, fie ca agricultori, fie ca meşteşugari. Iar casa, fie ea de la ţară sau nu, era proiectată pentru cel puţin 6-7 oameni. Grădina era una mare, pentru a produce suficiente legume nu doar pentru vară, ci pentru întreg anul, livada era obligatorie, la fel şi spaţiile de depozitare, unde ţăranii puneau la păstrat fânul sau dulceţurile şi desigur, butoaiele cu vin. Toţi munceau de acasă pe atunci.

    Odată cu pandemia mulţi dintre români au redescoperit confortul şi siguranţa unei case din mediul rural. Dacă înainte aceasta devenise o casă de vacanţă, de weekend, unde membrii familiei veneau pentru o masă în familie, pentru un grătar, aceasta a devenit mai nou un refugiu. Desigur, aici sunt luate în calcul imobilele care dispun de toate utilităţile necesare unui trai modern.

    Dacă o casă „normală” are de obicei o curte mai mică, de sub 500 mp – deoarece terenul în oraş sau în proximitatea unui oraş mare este scump, de ordinul zecilor sau sutelor de euro pentru un metru pătrat, casele ţărăneşti au de obicei curţi foarte mari, proiectate pentru grădinile de odinioară – au cel puţin 1.500 mp, dacă nu chiar spre 5.000 mp. Din acest motiv, curtea nu include doar casa şi anexele, ci practic un parc adevărat unde copiii se pot juca în voie fără să existe vreun pericol. Mai mult, pe timpul stării de urgenţă, adică în lunile martie, aprilie şi mai a fost exact perioada în care în mediul rural începe „sezonul”. Din februarie se plantează răsadurile cu legume, iar din aprilie sunt plantate în solarii. În martie încep primele lucrări în livadă care continuă până când se coc fructele. Poate suna plictisitor, însă aceste operaţiuni au ajutat la detaşarea de situaţia în care era Europa la acea vreme, însă o detaşare în siguranţă, fără expunere.

    În plus, munca de acasă pe o perioadă lungă într-un apartament cu 2-3 camere din Bucureşti este greu de realizat mai ales dacă sunt şi copii dornici de joacă în familie. Iar aici intervine curtea. Cu cât mai mare (şi îngrădită) cu atât mai bine. În plus, la curte există posibilitatea de a avea fără probleme câini sau pisici, partenerii ideali de joacă pentru cei mici.

    Până acum „blocajul” era impus de lipsa infrastructurii. În multe dintre satele României nu exista până de curând fibră optică pentru internet de mare viteză, necesar muncii de acasă în corporaţie sau chiar semnal 4G. Acum însă majoritatea operatorilor s-au extins şi există chiar alternative şi concurenţă pe piaţă. De asemenea, chiar dacă nu există infrastructură de utilităţi, apa curentă poate fi asigurată de fântână şi de hidrofor, canalizarea poate fi înlocuită de o fosă septică ecologică, gazele fie de butelie, fie de plită şi cuptorul electric, iar pentru încălzire centralele pe peleţi funcţionează aproape precum cele pe gaz.

    „Avantajul muncii de acasă, în special din mediul rural, este faptul că nu mai eşti «legat» de un birou toată ziua. Ai mult mai multă libertate de mişcare, iar fie că vrei său nu, faci mişcare zi de zi. În plus, ai parte de aer curat deoarece nu eşti într-o clădire de birouri cu aer recirculat din centrul poluat al Bucureştiului”, explică Bianca A.

    Sunt oameni care au constatat că este foarte greu să acomodeze serviciile desfăşurate în regim de tele muncă cu perioada în care copiii trebuie să participe la ore sau cursuri online. Copiii trebuie să se joace, iar spaţiile sunt reduse în apartamente. Aceasta a însemnat apariţia unui fenomen – mutatul la ţară sau în periferiile unor oraşe mai mici“, a explicat pentru Mediafax Bogdan Iancu, antropolog.

    În plus, în condiţiile în care au stat mai mult acasă sau şi-au schimbat domiciliul, piaţa de bricolaj a prosperat. Cu toate că cifrele oficiale nu au fost comunicate, cu privire la vânzările pe 2020, expansiunea reţelelor de bricolaj nu numai că s-a păstrat, ci chiar a accelerat.

    Şapte magazine noi cu materiale de construcţii, dintre care unul de tip outlet, au completat piaţa de bricolaj din România de la începutul anului 2020 până acum. Alte trei magazine sunt anunţate de reţeaua MAM Bricolaj, care va folosi banii dintr-un plasament la bursă pentru a finanţa extinderea reţelei. Într-un an în care construcţiile şi retailul cu materiale de profil au fost printre puţinele sectoare care au continuat să funcţioneze, în vreme ce majoritatea economiei a suferit de pe urma pandemiei, retailerii din bricolaj au apăsat pedala de acceleraţie şi au mizat pe extindere.

    Cele mai multe planuri erau lansate încă de anul trecut, însă faptul că acestea nu au fost puse „pe hold“ este un semnal bun pentru aceste sectoare. Cei patru retaileri care au investit în noi magazine au avut în 2019 o cifră de afaceri cumulată de circa 12,2 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro).

    În bricolaj, cele mai multe magazine noi au fost puse pe harta României de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, care au deschis patru unităţi. Cea mai recentă este situată în Călăraşi, o investiţie de 12 mil. euro, precedată de un magazin în zona Ghencea a Capitalei, unul în Slobozia şi unul în Zalău. Trei din cele patru inaugurări ale Dedeman au avut loc în septembrie, un ritm foarte alert, mai ales ţinând cont că în 2019, reţeaua nu s-a extins cu niciun magazin nou.

    Prin urmare, Dedeman a ajuns să numere în prezent 53 de puncte de desfacere. Singurele judeţe neacoperite de businessul pornit din Bacău sunt acum Teleorman, Giurgiu şi Covasna.

    Pe final de septembrie a avut loc şi inaugurarea unui magazin Hornbach, care a dus reţeaua la şapte unităţi în România. După o investiţie de 28,5 milioane de euro, germanii au bifat şi Oradea pe piaţa locală, iar acum au pe listă următoarele două deschideri: la Cluj-Napoca, unde au început deja construcţia unui nou magazin, şi la Constanţa, unde au ales terenul şi aşteaptă autorizaţiile necesare.

    În august, şi francezii de la Leroy Merlin au deschis un magazin nou, în zona Theodor Pallady din Bucureşti, al 18-lea al reţelei din România şi al patrulea din Bucureşti. Deschiderea a fost amânată, fiind programată iniţial mai devreme, însă pandemia a dat planurile peste cap. Odată cu această inaugurare, francezii au planuri mari de dezvoltare pe piaţa locală.

    Un magazin nou au deschis şi britanicii de la Kingfisher, proprietarii Brico Depot. Ei au ales însă să vină cu un format diferit, tip outlet de materiale de construcţii, pe care l-au ancorat“ în Chiajna, pe autostrada Bucureşti-Piteşti, la km 11-12. Acolo, produsele ajung să fie reduse cu până la 80%.

  • Kaufland România deschide încă un magazin în nordul Bucureştiului

    Kaufland România continuă expansiunea şi inaugurează al doilea magazin din zona de Nord a Bucureştiului, în zona Străuleşti, pe Şoseaua Bucureşti-Târgovişte. Compania ajunge astfel la o reţea de 135 de magazine în România, din care 17 sunt în Bucureşti.

    Noua unitate se întinde pe o suprafaţă totală de peste 6.000 de metri pătraţi şi are un spaţiu de vânzare de peste 3.700 metri pătraţi, iar personalul va fi alcătuit dintr-o echipă de 120 de angajaţi. Magazinul este dotat cu un raion de peşte proaspăt, vitrină cu servire asistată, raioane de fructe şi legume, brutărie, produse congelate, alimente de bază, dulciuri, băuturi, produse nealimentare şi drogherie.

    Hipermarketul este dotat cu zece case de marcat, din care una dedicată persoanelor cu dizabilităţi şi 6 case express de tip self-service. În galeria comercială a magazinului, clienţii pot găsi şi o farmacie Help Net, o curăţătorie Ecoclean, o cofetărie Voipan, dar şi o cafenea 5togo. În exteriorul magazinului se află şi un punct Grill.

    Parcarea oferă 297 locuri, din care 6 pentru persoane cu dizabilităţi, 6 pentru părinţi şi 15 rasteluri pentru cei care vin cu bicicleta la cumpărături.
    Magazinul este dotat, de asemenea, cu staţie e-charge de încărcare a maşinilor electrice cu încărcare rapidă, cu două locuri de parcare.
    Tot în parcare a fost amplasat un automat de reciclare tip self-service pentru trei tipuri de ambalaje – PET-uri (cu volum de până la 3 litri), sticlă şi doze de aluminiu (cu volum de până la 1 litru). De asemenea, în magazin clienţii pot recicla şi ambalajele produselor de îngrijire personală sau de curăţenie, pentru care şi vor primi în schimb cupoane cu reduceri la o serie de produse.

  • Unde−s doi puterea creşte: Cum ajută asocierea creşterea afacerilor româneşti?

    După modelul din vest, şi pe piaţa locală au început să apară asocieri, iniţial între jucători străini, iar mai nou între firme autohtone şi internaţionale sau chiar între afaceri antreprenoriale româneşti. Primele încercări au luat naştere acum câţiva ani, dar pandemia de Covid-19 pare că accelerează trendul.

    la un târg de vinuri din Hong Kong, au fost prezenţi undeva la 30 de producători portughezi şi doi din România, pe lângă alte companii din fel şi fel de ţări unde se realizează licoarea lui Bacchus. Fiecare dintre cele două crame locale ocupa – fără exagerare – un spaţiu de dimensiunea unei camere, un stand bine delimitat, cu masă de prezentare, masă de discuţii (diferite cele două), scaune, multe pliante şi panouri. Fiecare producător portughez împărţea aceeaşi masă cu un competitor de-al său, toţi fiind prezenţi într-un open space.

    Cei doi jucători români, deşi aveau spaţiile învecinate, nu îşi vorbeau şi nu se recomandau reciproc. Portughezii te îndemnau să încerci cât mai multe vinuri din ţara lor fără a se gândi să moară capra vecinului pentru a se îngrăşa a lui. E nevoie de multă încredere în propriile produse pentru a face asta.

    Această poveste, adevărată, a fost doar un exemplu – dintre mult mai multe – despre cum diferă mentalităţile în business şi cum istoria poate sculpta comportamente în afaceri.

    În România, ideea de asociere a fost respinsă multă vreme de antreprenorii locali care, având încă proaspătă în minte perioada comunismului, doreau să reuşească pe cont propriu, să simtă pe propria piele ce înseamnă capitalismul. După mulţi ani în care iniţiativa privată a fost interzisă, doar şi ideea unei cooperative sau asociaţii era privită cu sprâncene ridicate, mult scepticism şi era respinsă rapid.

    În ultimii ani însă, după ce amintirile altor epoci au început să se estompeze, iar avantajele parteneriatelor în business au devenit tot mai elocvente, oamenii de afaceri locali s-au arătat a fi mai deschişi la a se asocia în business. E vorba de asocierile între două branduri sau companii din domenii conexe sau complementare care au drept scop maximizarea vânzărilor şi creşterea vizibilităţii fiecăruia în parte.

    Better 2gether

    În incinta hipermarketului Kaufland din Colentina, primul deschis de grupul german pe piaţa din România acum 15 ani, a fost inaugurată o cafenea 5 to Go. Acesta estet însă doar un prim pas într-un proces mult mai amplu dat fiind că lanţul 5 to Go, ce are pe plan local peste 150 de unităţi, a semnat un parteneriat cu Kaufland, liderul comerţului local, prin care se va extinde cu cafenele şi în alte magazine din cadrul reţelei.

    „Am deschis o primă unitate în hipermarketul din Colentina, de unde ne vom extinde şi în alte magazine din cadrul reţelei, vom merge ca şi până acum pe modelul de francize”, spune Radu Savopol, cofondatorul 5 to Go.

    Pentru reţea acesta este al doilea parteneriat de amploare, după ce la jumătatea anului trecut 5 to Go a anunţat primul acord de acest gen, cu lanţul de magazine de bricolaj Brico Depot. „Better 2gether“ este sloganul pe care 5 to Go îl foloseşte în parteneriate pentru că, spunea Radu Savopol anterior, împreună, dacă se susţin, businessurile pot creşte.

    „În doar un an am reuşit să acoperim circa jumătate din reţeaua Brico Depot cu cafenele şi mergem înainte”, a explicat acum antreprenorul.

    Şi pentru Kaufland acesta este al doilea parteneriat de acest gen după ce recent a anunţat că a ajuns la un acord cu retailerul electroIT Flanco, un business deţinut de omul de afaceri Iulian Stanciu.

    În ce constă asocierea celor doi jucători? Flanco a deschis un magazin de tipul shop-in-shop în cadrul hipermarketului Kaufland din Târgu Jiu. Acesta este primul astfel de spaţiu, dar face parte dintr-un proiect ce urmează a fi dezvoltat şi în alte magazine Kaufland din România. Conceptul presupune îmbinarea a două concepte în acelaşi spaţiu comercial, fiecare funcţionând separat, ca magazine independente.

    „Lansăm concepte noi, mizând foarte mult pe adaptabilitate şi formate noi. După primul
    magazin Kaufland deschis într-un mall, magazine pop-up amenajate în cort în staţiuni turistice, serviciul naţional de livrări la domiciliu, iată că extindem lista parteneriatelor”, declara recent Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs Kaufland România.

    5 To Go a luat naştere în anul 2015, odată cu lansarea primei cafenele în apropiere de Piaţa Lahovari, la câţiva paşi de Teatrul Ţăndărică. Circa cinci ani mai târziu, 5 To Go depăşeşte 150 de unităţi deschise în mai multe oraşe din ţară.

     


    Asociere între giganţi

    Primele parteneriate în businessul local au fost semnate de giganţi străini între ei. În 2017, grupul OMV Petrom şi lanţul francez de magazine Auchan anunţau un proiect pilot prin care urmau să fie deschise magazine de proximitate MyAuchan în 15 staţii Petrom, atât în zone urbane, cât şi în zone rurale din ţară, urmărindu-se testarea modelului de afaceri şi evaluarea de către parteneri a potenţialului de business.

    La începutul lui 2019, cele două părţi – OMV Petrom şi Auchan – anunţau că vor să extindă parteneriatul prin care retailerul francez deschide magazine de proximitate în benzinăriile deţinute de unicul producător de petrol şi gaze din România. Iar anul acesta, giganţii au anunţat oficial că toate cele 400 de benzinării Petrom vor găzdui un magazin Auchan până în 2025.

    „Cu o singură oprire, clienţii noştri vor avea posibilitatea de a-şi face cumpărăturile, odată cu alimentarea cu carburanţi, economisind timp”, a spus Radu Căprău, membru al directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea Downstream Oil.

    Zona de magazin existentă în cadrul staţiei de distribuţie carburanţi va fi reamenajată şi va propune clienţilor comerţul de proximitate MyAuchan.

    În funcţie de suprafaţa staţiei, pe rafturi se vor găsi până la 2.500 de produse dintr-o gamă variată: de la bunuri alimentare, inclusiv produse proaspete, fructe şi legume, până la articole nonalimentare, precum cosmetice, detergenţi, produse pentru bebeluşi şi accesorii auto.

    „După toate testele făcute în cei trei ani de la demararea proiectului pilot, am reuşit să configurăm un model de magazin MyAuchan care să răspundă nevoilor clienţilor în mişcare şi celor care locuiesc în imediata vecinătate pentru că venim cu un concept de magazin de proximitate”, a spus şi Ionuţ Ardeleanu, director general Auchan Retail România.

     

     

    Ai carte, ai parte

    Retailerul de carte Cărtureşti a semnat în perioada stării de urgenţă un parteneriat cu lanţul de supermarketuri Mega Image astfel încât circa 300 de opere să fie vândute în magazinul fanion al olandezo-belgienilor din zona Băneasa. Apoi, parteneriatul a fost extins pentru a cuprinde şi alte supermarketuri.

    Reţeaua Cărtureşti, controlată de Nicoleta Iordan şi Şerban Radu, a închis la jumătatea lunii martie, timp de circa trei luni, toate cele 40 de librării din Bucureşti şi din ţară pe fondul scăderii drastice a vânzărilor în contextul Covid-19 şi al închiderii de malluri unde acestea erau amplasate. Compania a rămas doar cu operaţiunile online.

    Pe de altă parte, toate cele aproape 800 de magazine de tip supermarket şi proximitate modernă ale Mega Image au fost deschise în permanenţă.

    Şerban Radu, cofondatorul reţelei de librării Cărtureşti, spunea că a semnat în pandemie contract de parteneriat nu doar cu supermarketurile Mega Image, ci şi cu retailerul online de decoraţiuni şi mobilier Vivre pentru a putea vinde cărţi sau alte obiecte din portofoliu. La fel ca în cazul Mega Image, operaţiunile Vivre nu au fost blocate de pandemie.

    „La fel ca toată lumea, la început am fost afectaţi de panica generală. Apoi oamenii s-au mai liniştit. Noi am încercat să ne concentrăm pe ce ţine de noi şi să lucrăm la proiectele proprii“,
    a spus antreprenorul Şerban Radu.

    Acestea sunt proiecte la care oricum, compania ar fi trebuit, să lucreze, dar poate oficialii nu aveau timp înainte.

    Parteneriatele au rămas în picioare însă şi după redeschiderea librăriilor.

    „Pe platforma noastră marketplace avem parteneri din domeniul vinului sau al cărţilor. Am lansat parteneriate chiar în pandemie şi le vedem pe termen mediu şi lung. Adăugarea de parteneri pe platformă şi orice alte proiecte de gen au logică doar dacă le foloseşti pe o perioadă îndelungată”, spunea acum câteva luni şi Monica Cadogan, CEO şi fondator al Vivre.

     

     

    Sănătate curată?

    „Cumpără fructe şi legume de la Mega Image şi vino cu bonul la Regina Maria, în perioada 15 iulie – 30 septembrie 2020, pentru consultaţii, ecografii şi analize cu 20% reducere.”

    Aşa sună mesajul pe care l-au publicat pe site-urile proprii cele două companii – lanţul de supermarketuri şi magazine de proximitate Mega Image, ce deţine peste 800 de unităţi pe plan local, şi reţeaua de sănătate privată Regina Maria.

    În contextul în care o consultaţie la privat costă în medie 200 de lei, reducerea este una semnificativă. Pacienţii cu bilet de trimitere nu pot beneficia însă de această reducere, care nu se aplică nici în cazul investigaţiilor de imagistică (CT, RMN), al căror preţ trece de 500 de lei.

    Parteneriatul vine într-o perioadă în care grija pentru sănătate este tot mai mare în contextul pandemiei de Covid-19. Totodată, pacienţii pot merge acum la clinicile private după ce în perioada stării de urgenţă erau admise doar cazurile urgente, restul consultaţiilor fiind de cele mai multe ori mutate în mediul virtual.

    De altfel, în primele luni de pandemie Regina Maria, al doilea cel mai mare operator de medicină privată din România, a pariat puternic pe clinica virtuală unde se ţineau consultanţii pentru cele mai multe specialităţi. Oficialii companiei au declarat că telemedicina va deveni o soluţie permanentă în viitor, urmând a merge în paralel cu consultaţiile clasice.

     

     

    Toate drumurile duc la…

    Într-o vreme în care nimeni nu îşi imagina că 2020 ar putea veni la pachet cu o pandemie, în vara anului trecut, când toate drumurile păreau că duc la Roma, Paris, Londra ori alte destinaţii mai mult sau mai puţin exotice, Telekom România se alia cu Blue Air, cea mai mare companie aeriană cu acţionariat privat românesc.

    Ca rezultat, clienţii Telekom care achiziţionau telefoane mobile Samsung primeau un voucher în valoare de 100 de euro la Blue Air, pe care îl puteau folosi la programarea unei călătorii. Aceasta era o încercare a celor două companii de a atrage mai mulţi clienţi.

    „Am făcut o analiză printre clienţii noştri şi am aflat că 50% dintre aceştia nu au fost niciodată într-o vacanţă în străinătate, însă 60% dintre ei şi-ar dori să poată pleca“,
    spunea la momentul acela Andreas Elsner, director executiv comercial pe sectorul rezidenţial în cadrul Telekom România.

    Mai mult de jumătate dintre români nu îşi permit o săptămână de concediu pe an, arată datele Biroului European de Statistică Eurostat. Cifrele sunt în scădere, de la 66,5% în 2014, la 54% anul trecut, dar România rămâne fruntaşă sau codaşă (depinde din ce unghi privim lucrurile) în UE.

    Totuşi, în ultimii ani numărul românilor care au prins gustul călătoriilor a crescut, iar biletele de avion ieftine i-au ajutat pe mulţi să iasă din ţară şi să descopere destinaţii la care înainte doar visau. Între timp însă a venit pandemia şi industria turismului a fost paralizată, estimările fiind că abia în 2023 ar putea reveni la nivelul de anul trecut.

     

     

    Timpul înseamnă… sport

    Tazz by eMAG a încheiat un parteneriat cu gigantul francez Decathlon, astfel că peste 1.000 de produse din portofoliul retailerului de echipamente sportive sunt disponibile la comandă pe platforma de livrări.

    Produsele sunt disponibile iniţial în cinci oraşe, Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov şi Iaşi, dar oferta va fi extinsă.

    „Ne dorim să putem oferi utilizatorilor platformei Tazz by eMAG tot ce au nevoie, în maximum o oră, de la mâncare gătită, alimente sau orice produs necesar pentru casă, iar parteneriatul cu Decathlon ne permite să le aducem, în premieră pe piaţă, articole sportive, completându-ne astfel oferta existentă”, a spus Alin Şerban, CEO Tazz by eMAG.

    În aceste moment, Tazz by eMAG are parteneriate cu peste o mie de restaurante, printre care McDonald’s sau Hard Rock Café, dar şi cu Mega Image, Sensiblu şi Dr.Max, dm (drogerie markt) şi mai nou cu Decathlon.

    „Prin parteneriatul nostru cu Tazz by eMAG, venim în întâmpinarea celor care practică sau încep să practice sportul şi care caută să-şi eficientizeze timpul de care dispun. Suntem conştienţi că trăim vremuri în care totul se mişcă rapid în jurul nostru şi timpul este o resursă extrem de preţioasă”, a spus Jean Francois Mace, CEO Decathlon România, liderul pieţei locale de echipamente sportive. Compania are şi aproape 30 de magazine fizice şi unul online propriu.

     

     

    Primii parteneri

    Primele parteneriate pe plan local, ce datează de acum mai bine de cinci ani, au fost iniţiate de grupul austriac OMV. De partea cealaltă s-au aflat o companie românească – Fan Courier – şi una americană – Subway.

    Spre exemplu, în 2014, OMV a semnat un parteneriat cu lanţul de restaurante Subway pentru deschiderea de unităţi în cadrul benzinăriilor companiei. Acesta a fost un prim pas pentru diversificarea gamei de produse şi servicii disponibile în staţiile de carburanţi.

    La scurtă vreme după, FAN Courier, liderul pieţei de curierat, s-a asociat cu compania de petrol şi gaze OMV Petrom în cadrul unui proiect prin care curierii pot prelua coletele clienţilor din staţiile OMV.

    Grupul OMV a continuat apoi să îşi dezvolte lista de parteneri. Cea mai recentă asociere datează chiar din acest an. Platforma de livrări Foodpanda şi gigantul austriac au încheiat un acord prin care produsele Viva din staţiile OMV pot fi comandate prin serviciul de livrări.

    2014 este anul în care OMV a anunţat parteneriatul cu lanţul de restaurante Subway

  • Afacerea “amintiri din copilărie”. Cum a transformat un român în afacere o activitate pe care o făcea în şcoala generală

    Au urmat câteva încercări nu foarte reuşite, din cauza lipsei know-how-ului şi a nevoii de a recupera abilităţile din şcoală. Cum însă internetul este ajutorul bun la toate, a dat repede căutare după tutoriale, ghiduri şi alte informaţii relevante. Dintr-un link în altul, a ajuns la proiecte din lemn incredibil de frumoase, care l-au ambiţionat să înveţe mai mult.
    „Având experienţa anterioară minimă în domeniul lucrului cu lemn, perfecţionarea tehnicii de lucru a durat aproape doi ani, timp în care am căutat şi furnizori de materie primă şi maşini-unelte, găsind mai mulţi în Anglia decât în ţară”, îşi aminteşte Ştefan Giurgiu.

    Este absolvent al liceului Alexandru Ioan Cuza din Ploieşti şi al Facultăţii de Drept de la Universitatea Nicolae Titulescu, al unui master în Drept Internaţional şi Comunitar, dar şi al Facultăţii de Litere. Niciuna din toate acestea însă nu-i aduce la fel de multă satisfacţie ca lucrul cu lemnul, care i-a şlefuit talentul artistic şi dorinţa de perfecţiune.

    „Invesitiţia este destul de mare, în jur de 50.000 de lei, având în vedere că brandul Creastiq este la început de drum şi este finanţat personal. O parte destul de mare a investiţiei a reprezentat-o importarea anumitor maşini-unelte, deoarece, în magazinele de profil de la noi, astfel de produse sunt fie slabe calitativ, fie industriale.”

    A învăţat de unul singur să folosească toate echipamentele, a amenajat un atelier în curtea casei lui din localitatea Seciu, judeţul Prahova, şi treptat a dat drumul producţiei. Momentan este singurul artizan din atelier, iar de doi ani explorează târguri de profil pentru a testa piaţa şi a vedea ce tipuri de produse sunt căutate şi ce locuri sunt mai cunoscute de public.

    „Pentru perioada rămasă până la finalul acestui an, mi-am propus să axez producţia pe instrumente de scris lucrate manual – pixuri şi stilouri din lemn sau acrilic – şi pe poşete din lemn şi piele. Voi încerca şi o serie limitată de tablouri filigran”, spune Ştefan Giurgiu.
    În funcţie de tipul şi de complexitatea produsului, preţurile variază, astfel că jucăriile de tip puzzle costă 30 de lei, instrumentele de scris – între 100 şi 250 de lei, poşetele – între 200 şi 350 de lei, iar tablourile filigran pot depăşi 500 de lei. „Momentan, vânzările se efectuează prin târguri de handmade, pentru a permite clienţilor să vadă produsele. În curând, va fi gata şi propriul site, pentru a muta vânzările în mediul online.”
    Pandemia a făcut ca afacerea Creastiq să stagneze în perioada stării de urgenţă. Neavând posibilitatea de a merge la târguri şi a expune, Ştefan Giurgiu a fost nevoit să se rezume la realizarea câtorva comenzi venite din mediul online. În plus, a creat obiecte noi, care i-au extins portofoliul. Acum, deşi doar câteva târguri s-au redeschis, iar condiţiile de participare sunt mai complicate, implicând taxe mai mari de participare, costuri crescute pentru expozanţi cu măştile şi dezinfectanţii, businessul începe să revină la parametri normali. Până la urmă, şi supravieţuirea este tot o chestiune de creativitate.

    În funcţie de tipul şi de complexitatea produsului, preţurile variază, astfel că jucăriile de tip puzzle costă 30 de lei, instrumentele de scris – între 100 şi 250 de lei, poşetele – între 200 şi 350 de lei, iar tablourile filigran pot depăşi 500 de lei. Momentan, Ştefan Giurgiu este singurul artizan din atelier, iar de doi ani explorează târguri de profil pentru a testa piaţa şi a vedea ce tipuri de produse sunt căutate şi ce locuri sunt mai cunoscute de public.

    Bere Griviţa – brand de bere (Bucureşti)
    Fondator: Matei Lucescu
    Investiţie iniţială: 1 mil. euro
    Prezenţă: online, HoReCa, Mega Image, Auchan

    Brow Bar – salon de design al sprâncenelor (Republica Moldova)
    Fondatori: Alina şi Victor Magnet
    Investiţii: câteva sute de mii de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 850.000 de euro
    Prezenţă: Chişinău şi Bucureşti

    Fresco Jugo – producţie de sucuri din fructe şi legume (comuna Leţcani, jud. Iaşi)
    Fondatori: Eduard Prodan şi fraţii săi
    Investiţie iniţială: 44.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de lei (circa 63.000 de euro)
    Prezenţă: online, HoReCa

    Mon Petit Jo – brand de haine pentru copii (Bucureşti)
    Fondatoare: Andreea Cojoc
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2020 (şapte luni): 100.000 de euro
    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe reţelele de socializare

    Jooca Studio – firmă de design interior (Bucureşti)
    Fondatoare: Alexandra Stamate şi Cristina Chivu
    Cifră de afaceri în 2019: 80.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Foliette – producţie de hârtie plantabilă şi invitaţii de nuntă (Bucureşti)
    Fondatori: Maria Marin şi George Necula
    Investiţie iniţială: câteva sute de euro
    Profit în 2019: 20.000 de euro
    Prezenţă: online

    Ceramical – atelier de ceramică (Siliştea Snagovului, jud. Ilfov)
    Fondatoare: Lidia Alina Nicolae
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 10.000 de euro
    Prezenţă: online

    Charmony – brand de haine pentru copii (Bucureşti)
    Fondatoare: Ramona Roman
    Investiţie iniţială: 53.000 de euro
    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 50.000 de euro
    Prezenţă: online

    AllFarm – platformă online pentru micii producători şi clienţii finali (Bucureşti)
    Fondatori: Răzvan Stoica, Andrei Ştefan şi Liviu Dumitru
    Investiţie iniţială: peste 150.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 500.000 de euro
    Prezenţă: online

    Roxi – producţie de instrumente de scris (Bucureşti)
    Fondatori: Roxana şi Lucian Codreanu
    Investiţie iniţială: 10.000-12.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2020: 40.000-45.000 de euro
    Prezenţă: online, în magazinele Autograf, reţelele Librarium, Diverta şi Compania de Librării Bucureşti

  • Hornbach inaugurează un nou magazin în Oradea, în urma unei investiţii de 28,5 milioane de euro

    Hornbach, unul dintre principalii retaileri locali de materiale de construcţii şi grădinărit, îşi extinde reţeaua din România şi anunţă inaugurarea celui de-al şaptelea magazin, la Oradea.

    „Investiţia totală este de 28,5 milioane de euro, sumă ce cuprinde şi stocul iniţial de marfă. Odată cu această deschidere de magazin, investiţiile totale ale Hornbach în România se ridică la 175,2 milioane de euro“, a declarat Mugurel-Horia Rusu, Director General Hornbach România.

    În ceea ce priveşte principalele motive ce au dus la decizia de a deschide un magazin în Oradea, reprezentantul companiei a subliniat că a fost aleasă această zonă deoarece este în plină dezvoltare, mai ales datorită bunei gestionări a bugetelor locale şi a absorbţiei ridicate de fonduri europene. De asemenea, atât evoluţia pozitivă a oraşului în ultimii ani, cât şi infrastructura şi poziţionarea în apropiere de graniţă au fost aspecte importante luate în calcul. 

    Magazinul din Oradea este amplasat pe un teren de 5,4 hectare, are o suprafaţă de circa 23.000 de metri pătraţi şi include un Drive In pentru materiale de construcţii, unde clienţii pot intra cu maşina şi încărca direct produsele dorite, o zonă dedicată articolelor de grădină şi animalelor de companie, dar şi departamente cu produse electrice, materiale de construcţii, de feronerie, gresie şi pardoseli, decoraţiuni interioare, un centru de înrămări tablouri şi unul de mixat vopsele şi o expoziţie cu articole destinate camerei de baie.

    În noua unitate vor lucra peste 100 de angajaţi. De asemenea, clienţii vor putea apela la serviciul de Rezervare & Ridicare, prin care pot rezerva produsele online şi apoi le pot ridica din magazin în doar 4 ore de la emiterea comenzii sau oricând în următoarele 3 săptămâni. De asemenea, există posibilitatea de a comanda online din cele peste 60.000 de produse cu livrare acasă oriunde în România.
    Pe lângă cele enumerate mai sus, clienţii din Oradea vor avea acces şi la serviciul de self-scan. Acesta va scurta timpul petrecut în magazin, deoarece, prin simpla instalare a aplicaţiei mobile Hornbach, clienţii îşi vor putea scana singuri produsele, iar apoi vor plăti rapid, cu ajutorul codului QR generat automat, la casele de marcat.
    Potrivit reprezentanţilor companiei, în următoarea perioadă Hornbach ia în considerare dezvoltarea reţelei şi pe pieţele din Cluj-Napoca şi Constanţa.

    Noul magazin Hornbach va fi deschis pentru public începând cu data de 30 septembrie şi, precum celelalte magazine din reţea, va avea program de luni până sâmbătă, între orele 08.00 şi 21.00, şi duminica, de la 08.00 la 19.00. În ceea ce priveşte zona Drive In, aceasta va fi deschisă de luni până sâmbătă, între 07.00 şi 21.00, iar duminica în intervalul 08.00-19.00. 

  • Cum au ajuns un contabil şi un IT-ist să vândă unelte pentru meşteri. După cinci ani de activitate, au ajuns la venituri de 255.000 de euro

    Mihai Mavru, de profesie contabil, şi Cătălin Iordache, cu experienţă în domeniul IT, au lansat un magazin de unelte şi scule de nişă din categoria bricolaj, din dorinţa de a-şi construi afacerea proprie. După cinci ani de activitate, au ajuns la venituri de 255.000 de euro, din care 70% sunt generate de vânzările de pe platforma marketplace a eMAG. Cum se îmbină online-ul cu activitatea meşterilor români?

    „Am lansat businessul la finalul anului 2015, din ideea de a avea ceva al nostru, fiecare dintre noi având un alt loc de muncă. De altfel, aşa am şi funcţionat timp de un an – în paralel cu locurile de muncă şi cu dezvoltarea afacerii”, povesteşte Mihai Mavru în cadrul emisiunii ZF ECOSISTEMUL MARKETPLACE. Antreprenorul adaugă că atât el, cât şi partenerul său vin din domenii diferite faţă de activitatea firmei, el fiind de profesie contabil, iar Cătălin Iordache are experienţă în domeniul IT – totuşi au fost mereu atraşi de acest domeniu. Numele firmei a fost inspirat dintr-o poreclă pe care le-o adresau cei care îi cunoşteau: „Ne asemănau cu vikingii din cauza bărbilor”.
    Au început într-un spaţiu de aproximativ 30 de metri pătraţi, într-o locaţie improvizată, la Mihai Mavru acasă, axându-se mai întâi pe importurile de scule şi unelte cumpărate prin intermediul licitaţiilor. După şase luni au închiriat prima locaţie, de 58 de metri pătraţi, după care lucrurile au evoluat constant. La începutul anului 2015 îşi vindeau produsele pe diverse site-uri online, între timp şi-au deschis şi site-ul propriu, iar în 2016 au intrat şi pe platforma eMAG Marketplace.
    La finalul anului 2019 au ajuns la o cifră de afaceri de 255.000 de euro, iar anul acesta spune că au ajuns deja la o creştere de 30% faţă de anul interior. Vând în prezent
    7.000 de articole ale unor producători din ţări precum Regatul Unit, Polonia, Ungaria, cu preţuri care pornesc de la 50 de bani şi ajung până la aproximativ
    4.000 de lei.
    Mihai Mavru povesteşte că la începutul pandemiei erau îngrijoraţi de modul în care va evolua activitatea firmei, dar faptul că o mare parte din oameni au stat acasă în perioada stării de urgenţă a determinat ca vânzările să meargă bine în continuare: „Oamenii au început să renoveze prin casă sau să face ceva prin curte – din acest motiv, în această perioadă, pentru noi nu s-a simţit o diferenţă”.
    În prezent 70% din încasări vin din platforma eMAG Marketplace, iar restul de 30% vin din site-ul propriu. Anterior pandemiei aveau şi un showroom fizic, pe care au decis ca în actualul context să îl transforme în depozit: „Mai mult ca sigur vom rămâne în online”, spune antreprenorul.
    Care este filosofia de business a celor doi antreprenori? „Meşteri avem şi vom avea mereu, cheia succesului este seriozitatea – nu ne rezumăm la a vinde un produs, ne bucurăm de fiecare dată când putem să dăm un sfat, când putem să ne sunăm clienţii şi să îi întrebăm exact ce au nevoie. Majoritatea clienţilor devin prietenii noştri”, spune Mavru.
    Iar când vine vorba despre modul în care se desfăşoară vânzările în online, punctează: „Majoritatea lumii are impresia că vânzările online sunt mult mai greu de realizat decât vânzările fizice, ceea ce este total greşit, vânzările în online vor fi întotdeauna mai greu de făcut fiindcă nu interacţionăm în mod direct cu clienţii”. În prezent, în business sunt implicaţi doar el şi asociatul său, dar şi-au propus ca în viitor să facă şi angajări: „În prima fază, de creştere, am considerat că deţinerea controlului absolut ne va ajuta foarte mult”.
    În ceea ce priveşte priorităţile pentru perioada următoare, spune că şi-au propus construirea unei hale, obiectul unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro, pentru care au cumpărat deja şi un teren în Bucureşti.

  • Retailerul german Kaufland intră pe un nou segment de piaţă, odată cu deschiderea unui format de magazin premium, în nordul Capitalei

     

    Retailerul german Kaufland intră pe un nou segment de piaţă, odată cu deschiderea unui format de magazin premium, în nordul Capitalei, pe Şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti.

    Acesta este al 16-lea magazin al reţelei în Bucureşti şi numărul 134 la nivel naţional, compania fiind activă în special pe zona produselor cu preţuri mici.

    Noul format include facilităţi ecologice, automate de reciclare a ambalajelor din plastic, raioane cu sortimente extinse de legume-fructe, precum şi un spaţiu exterior de vânzare, suprafaţa totală a magazinului fiind de 3000 mp.

    Hipermarketul este prevăzut cu 8 case de marcat standard şi alte 6 express tip self-service. În galeria comercială a magazinului, există o zonă de Food Court, farmacie şi coafor.

    În exteriorul magazinului, în parcare, este amenajat un spaţiu special de vânzare a articolelor nealimentare de sezon, dar şi două staţii de încărcare a maşinilor electrice.

    Compania a obţinut în 2019 afaceri de 11,8 miliarde de lei, cu 8% mai mari decât cele din 2018, susţinute de  deschiderea a şapte magazine noi. Kaufland a obţinut anul trecut un profit net de circa 850 mil. lei, plus 8%.

     

  • Dedeman deschide cel de-al şaptelea magazin din Bucureşti în zona Ghencea

    ♦ Investiţia se ridică la 29 milioane de euro.

    Dedeman, cel mai mare business antreprenorial românesc, cu afaceri de 8,3 mld. lei în 2019, va deschide la sfârşitul acestei săptămâni în zona Ghencea din Capitală, un nou magazin în urma unei investiţii de 29 mil. euro, pe un teren de 59.000 mp. Acesta este al şaptelea magazin din Bucureşti şi al doilea din partea de vest a Capitalei.

    „Să fii cât mai accesibil într-un oraş mare şi aglomerat reprezintă un mare avantaj competitiv. Încă de la început, ne-am propus să deschidem în Bucureşti un număr suficient de magazine, astfel încât oricine să poată ajunge la unul dintre acestea în maximum 20 de minute. Inaugurarea magazinului Dede­man Ghencea este încă un pas important făcut în această direcţie“, a spus Dragoş Pavăl, preşedintele şi cofondatorul Dedeman. Dragoş Pavăl, preşedintele companiei Dedeman.

    Pe acoperişul magazinului Dede­man Ghencea au fost montate panouri solare ce produc energie electrică desti­nată exclusiv autocon­su­mului. În pre­zent, 26 dintre magazinele Dede­man beneficiază deja de energie verde obţi­nută pe baza energiei solare. Ma­gazinul pune la dispoziţie şi 4 staţii duble de încărcare a maşinilor electrice, unde pot fi încărcate simultan până la 8 maşini.

    Dedeman Ghencea se alătură magazinelor din Slobozia şi Lugoj, deschise tot în 2020. Odată cu inaugurarea acestuia, reţeaua Dedeman ajunge la un număr total de 53 de magazine.

    Dedeman, cel mai mare business antreprenorial, controlat de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de peste 8,3 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2018, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

    În ceea ce priveşte reţeaua de bricolaj, Dedeman a deschis o nouă unitate la Slobozia, în urma unei investiţii de 11 mil. euro. Astfel, reţeaua a ajuns la un total de peste 11.000 de angajaţi şi are în portofoliu peste 45.000 de produse din 11 domenii.

    Astfel, doar patru judeţe ar mai avea de bifat Dedeman pentru a putea spune că este prezent în toată ţara, fiind încă neacoperite judeţele, Covasna, Giurgiu şi Teleorman. În Călăraşi viitorul magazin Dedeman este deja în construcţie.